Traian Basescu despre deciziile de la Bruxelles: Nu este vorba de stergerea datoriilor Greciei, ci de restructurarea lor. Nu este o solutie morala, dar ce e moral in criza?

Presedintele Traian Basescu a declarat joi seara la TVR, ca deciziile de miercuri noapte ale Consiliului European reprezinta depasirea unui moment critic, subliniind ca nu este vorba despre o stergere a datoriilor Greciei, ci despre o restructurare a acestora, care permite statului elen sa-si continue programele de realizare a echilibrelor macro-economice de care are nevoie.

Seful statului a vorbit si despre situatia economica a Romaniei, precizand ca Romania nu va intra in derapaj, dupa confirmarea ca fluxurile de capital ale bancilor din tara noastra vor fi mentinute.

Romania trebuie sa imprumute pana pe 31 decembrie 13,2 miliarde de euro pentru acoperirea deficitelor pe care le are in buget, Basescu mentionand ca o crestere a datoriilor „ne-ar putea duce la dezastru”.

„Finantele trebuie sa ajunga pana la 31 decembrie sa imprumute 13,2 miliarde de euro pentru acoperirea deficitelor pe care le avem in buget – bani noi, bani proaspeti, datorii proaspete -, si pentru rostogolirea creditelor care devin scadente”, a afirmat seful statului, la TVR.

Procesul de reducere a personalului bugetar va continua, mai spune seful statului, „in primul rand in administratie”, precizand ca legislatia existenta face ca numarul de salariati la stat sa se reduca lunar cu cel putin 5.000 de bugetari.

Presedintele a criticat Senatul, afirmand ca acesta s-a compromis, in ansamblu sau, prin refuzul de a adopta legea privind mecansimul de promovare a magistratilor de la ICCJ. Presedintele sustine ca reactia Parlamentului la modernizare este pasiva, iar legile privind reforma sanatatii, asistenta sociala si numirile de judecatori la ICCJ trebuie sa fie adoptate prin asumarea raspunderii, pentru ca s-a dovedit ca nu pot fi trecute prin Parlament.

Legat de reforma sanatatii, Basescu spune ca nu a vazut proiectul de lege, dar este convins ca legislatia va fi adoptata anul acesta, iar in 2012 se va incepe implementarea ei.

Pe dreapta politica a ramas un spatiu pe care PDL nu il poate acoperi integral si e nevoie de o structura de centru-dreapta care sa dea incredere romanilor, sustine seful statului.

„Acum e foarte activ curentul monarhist, PNTCD il poate capitaliza, mai ales ca in prezent curentul monarhist nu e reprezentat decat de domnii Ion Iliescu, Petre Roman, Catalin Voicu – i-am vazut, erau in Parlament”, a mai spus Traian Basescu.

Presedintele a precizat ca, personal, nu poate conta pe electoratul monarhist. „Eu n-am nicio sansa. Din pacate!”, a spus in incheiere presedintele.

Principalele declaratii ale lui Traian Basescu

Deciziile de la Bruxelles – depasirea unui moment critic, fara sa putem spune ca s-a depasit criza. E vorba de o restructurare a datoriilor, care permite Greciei sa-si continue programele de realizare a echilibrelor macro-economice de care are atata nevoie.
S-a depasit un moment extrem de delicat.
Intrebat cui s-a datorat decizia de aseara: O sa fiu extrem de neutru. Este clar ca solutia pentru Grecia a fost gasita in primul rand datorita bancilor, care au acceptat o implicare a sistemului privat, mai mult decat se astepta.
Se pare ca in cursul noptii s-a ajuns la un 50%. Este adevarat ca Merkel a avut ca obiectiv 60%, dar e bine si 50%.
Datoriile scadente pe care le avea Grecia in perioada urmatoare au suferit doua operatiuni si anume: datoriile vor fi reesalonate pentru 20, 50 de ani si de data aceasta nu la dobanda care ii este perceputa Greciei ci la dobanda zonei euro. Nu inseamna ca Grecia nu trebuie sa mai dea bani inapoi ci inseamna o restructurare pentru Grecia, o amanare.
Este clar ca nu este o solutie morala. Decat sa produci un dezastru in zona euro, pentru ca asta ne-ar afecta si pe noi, am fi intr-o situatie extrem de dificila.
Sigur ca bancile vor incerca sa-si recupereze parte din pierdere. De aceea una dintre masuri este recapitalizarea bancilor, care are la dispozitie un buget de 109 miliarde de euro.
Cu siguranta ca bancile vor apela la acest fond pentru a-si mentine capacitatea de imprumut.
Pe de alta parte nu exclud posibilitatea sa inceapa un razboi al dobanzilor.
Impactul asupra Romaniei: M-am temut de o reducere masiva a fluxurilor de capital pe piata romaneasca. BNR exercita o supraveghere a bancilor si nu sunt semnale ca s-a retras o suma masiva de bani.
Noua ne-a fost teama de o eventuala evolutie negativa.
Sunt de acord ca poate 100 de miliarde de euro nu sunt suficiente, poate 1000 de miliarde in FESF nu sunt suficiente, dar eu sunt convins ca daca se va constata la anul ca aceste sume nu sunt suficiente, liderii se vor aseza la masa si vor discuta.
Nu se mai poate merge inainte cu cresterea datoriei statelor, inclusiv Romania, o tara care are un nivel de indatorare redus in raport cu criteriile de la Maastricht.
Romania nu poate merge pe ideea „am doar 31,8% datorie publica, pot sa ma mai imprumut pana la 60%”.
Am stabilit toti ca linie comuna, o abordare prudenta a bugetului, cu o crestere de 1,5 – 2%, sa incercam sa avem un deficit bugetar undeva la 1,9%, privind pe de o parte la reducerile de personal, ca sursa a optimizarii cheltuielilor de la bugetul de stat, pe de alta parte, privind la mentinerea nivelului de investitii.
Privind la mentinerea nivelului de investitii, va pot spune ca toate structurile in discutie au stabilit ca nu se va merge pe reducere de pensii si salarii anul viitor.
Daca vor fi reduceri, vor fi la cheltuieli in zonele care vor suporta acest lucru.
Deficitul va fi de 1,9 pe cash sau 2,4 pe ESA.
Este o falsa impresie ca imprumutand mai mult poti cheltui mai mult, pentru ca dobanda te ajunge din urma. Daca am tine-o inainte pentru ca avem voie sa facem deficit 3%, in 2015 am ajunge sa imprumutam cat valoarea unui buget de stat.
Anul acesta imprumuturile noastre pentru acoperirea deficitelor si pentru plata datoriilor pe care le aveam, de fapt nu am platit nicio datorie, pur si simplu am rostogolit datoriile. Am imprumutat valoarea creditului pe care trebuia sa il platim si am platit, dar ne-am mai inscris cu un set de dobanzi.
Daca am tine-o inainte, pe criteriile de la Maastricht, sa spunem „domnule, am voie sa fac deficit 3%”, in anul 2015 am ajunge sa imprumutam, cu tot cu creditele pe care le rostogolim, dar am ajunge sa imprumutam cam valoarea unui buget de stat. Deci nu-i joaca, daca nu privesti putin in perspectiva.
Deci, anul acesta, practic, Finantele trebuie sa ajunga pana la 31 decembrie sa imprumute 13,2 miliarde de euro pentru acoperirea deficitelor pe care le avem in buget – bani noi, bani proaspeti, datorii proaspete – si pentru rostogolirea creditelor care devin scadente.
Deci nu plata creditelor, ci doar rostogolirea lor – adica trebuia sa il platesc la 1 aprilie. Am imprumutat pe 30 martie un miliard de la banci, ca sa pot sa platesc pe 1 aprilie creditul care era scadent. Am rostogolit datoria.
Peste un numar de ani am putea ajunge unde e Grecia. Incepand cu 2009 datoria creste accelerat, pentru ca in 2008 s-au cheltuit ultimii bani din privatizari.
Cresterea datoriei ne poate duce unde e Grecia. Noi trebuie sa intelegem si de-asta presez. Noi trebuie sa ajungem cu excedent in bugetul de stat pentru ca numai asa ne putem plati datoriile.
Sunt un adept al privatizarilor, dar nu un adept al datului gratis. De aceea, optiunea mea a fost management privat, care intai sa-mi faca societatea privatizabila si sa o pot vinde la momentul potrivit.
Reducerile de personal vor continua in primul rand in administratie. Legislatia existenta face ca in fiecare luna numarul de salariati la stat sa se reduca cu aproximativ 5.000. Din ianuarie pana acum nu a existat luna cu reducere de personal mai mica de 5.000 de persoane fara concedieri.
Din cate stiu, nu au cum sa indexeze pensiile de la 1 ianuarie.
In momentul de fata, sunt cumulate 9 miliarde din hotarari judectaoresti. Pe de-o parte spunem ca trebuie sa le respectam, pe de alta parte cand ai un buget cu deficit si imprumuti bani, cand trebuie sa mai pui 9 miliarde, de unde mai pui?
Eu nu spun ca nu avem evaziune fiscala. Sigur ca faci 44% din colectare din PIB daca ai impozitul pe venit de 30%. Daca domnul presedinte al Consilului Fiscal vrea asta, facem cota unica la 24% sa vedeti cum ne cresc veniturile.
Pe medie, fiscalitatea din Romania e una din cele mai scazute din UE.
Daca vrem 40% din PIB, ne adunam si facem asta.
Vad ca cel putin e o crestere in colectare fata de anul trecut, probabil vom avea un 33% din PIB si putem ajunge la 40%, daca marim contributiile din sanatate. O spun evident ironic.
Ii vad cu ochii umezi pe asa-zisii economisti cum au casunat pe CAS ca e prea mare. Putem insa compensa. Reducem CAS-ul si marim acolo unde taxele sunt foarte mici.
Cei care vor sa mareasca de cinci ori venitul minim al salariatului lor sa o faca, dar pentru bugetari vor ramane la fel ca acum, pentru ca nu ne putem juca cu bugetul de stat.
Eu nu sunt de acord sa facem experiente pe spinarea altora.
Trebuie sa iesm din demagogie toti. Stiu ca multora li se pare ca singurii care au responsabilitate sunt cei 15, 16 membri ai guvernului si presedintele. Responsabilitatea noastra este sa privim cu realism.
Ideea este sa mentinem mediul de afaceri.
Cea mai mare parte a evaziunii se face intre cetatean si vanzator.
Romania este a doua tara ca nivel de investitii, asta a si fost politica guvernului. Are 8% din PIB alocat investitiilor.
Reforma in sistemul sanitar: Proiectul de lege l-am vazut. Sunt convins ca legislatia va fi adoptata anul acesta si in 2012 se va incepe implementarea ei.
Legea privind promovarea judecatorilor la ICCJ: Reactia Parlamentului la modernizare este pasiva.
Am discutat cu premierul Boc sa le lasam prin Parlament, desi erau obligatii asumate de statul roman acum nu mai am ce sa fac decat sa concluzionez ca nu ne putem pune nadejde in dorinta Parlamentului de a moderniza, de a continua procesele de reforma. Si atunci reforma sanatatii, legislatia legata de justitie, de asistenta sociala trebuie promovata de Guvern prin asumarea raspunderii.
Senatul in ansamblul lui s-a compromis de la presedinte la senator. Sa refuzi sa adopti legea privind mecansimul de promovare a magistratilor de la ICCJ e descalificant.
Cand este vorba de renuntarea la un sistem arbitrar la Inalta Curte, iar Senatul nu vrea, este compromis, de la presedinte al Senatului la fiecare senator.
Nu sunt atat de sigur ca romanii vor alege pe demagogi si nu pe cei care isi asuma modernizarea Romaniei.
Legat de noi constructii politice: Pentru mine e foarte clar ca pe dreapta a ramas un spatiu pe care PDL-ul nu-l poate acoperi integral. Trebuie sa recunosc ca e actual curentul monarhist iar PNTCD-ul poate conta in acest sens.
Dupa ce suntem convinsi ca fluxurile de capital se vor mentine catre Romania, nu avem de ce sa ne temem ca tara va intra intr-un derapaj.