„Trăim în lumi diferite”. Producătorii și antreprenorii români spun că bugetul propus de Finanțe nu se bazează pe date reale  

„După alegeri ne-am putea trezi cu taxe noi, dacă execuția bugetară nu va fi cea așteptată. Și aceste taxe le vom plăti tot noi, care suntem la zi cu plata lor, iar evazioniștii nu vor fi deranjați”, spune unul din liderii unei industrii dominate de multinaționale, consultat de HotNews. 

Producătorii și antreprenorii români privesc cu neîncredere bugetul pe 2025 propus de Guvern și spun nu sunt convinși că cifrele de acolo sunt „pe bune”. Ei acuză că una discută și convin în timpul negocierilor, apoi cu totul altceva întâmplă în realitate. 

„Anul trecut a fost dezmăț”

„Ne-am uitat pe execuția bugetară pe 2024. Prima concluzie pe care am tras-o noi de acolo e că anul trecut a fost dezmăț. Cheltuielile de personal au crescut cu 24% ca și cele cu bunurile și serviciile. Asta deși, nu știu dacă vă aduceți aminte, dar în 2023 noi am avut multe întâlniri cu  Guvernul – cu același Guvern, practic – iar discursul lor era că domnule, 2024 va fi un an de consolidare fiscală. Numai că, în loc să scadă cheltuielile, au crescut cu 24%. Și am ajuns de la un deficit prognozat de 5,6 la 8,6%”, spune Radu Burnete, Director Executiv al Confederației Patronale Concordia, într-o discuție cu HoNews. 

Acesta susține însă că nici această ultimă prognoză nu este conformă cu realitatea. 

„E un deficit de 8,6% în condițiile în care furnizorii de energie electrică au datorii neachitate de 5 miliarde. În programul Anghel Saligny, iarăși, sunt multe plăți care nu au fost făcute la finalul anului. Acum, primul ministru și ministrul finanțelor ne asigură iar că avem un buget cu venituri realiste și că cheltuielile vor fi ținute sub control. Dar vă spun sincer că sentimentul din partea noastră e că nu mai poți să crezi lucrurile astea. Trăim în lumi diferite”, declară Burnete. 

El pune un semn de întrebare și la creșterea asumată de Guvern de 2,5% în acest an, în condițiile în care economia europeană stagnează, Germania, principalul partener comercial, va mai fi supusă și tarifelor vamale venite din SUA.

Directorul Concordia, confederație care reunește 30 de industrii din România, a mai spus că o altă neclaritate majoră cu implicații foarte serioase este durata schemei de plafonare la energie. 

„La un moment dat, vei avea un mare furnizor care se va afla într-o mare, mare dificultate. Ca să nu mai spun că România a rămas ultima țară în Uniunea Europeană care are prețul la energie plafonată. Avem nevoie de o piață funcțională de energie”, avertizează Burnete.

Producătorii de sucuri se plâng de taxa pe zahăr: „Suntem singura industrie care a fost taxată”

Dragoș Mănescu, de la Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare, atrage atenția asupra faptului că o parte din companiile din industrie ar putea ieși de pe piața românească din cauza taxelor. 

„În ultimii 2 ani am avut pe de o parte creșterea TVA-ului de la 9 la 19% iar pe de altă parte introducerea taxei pe zahăr de anul trecut. Suntem singura industrie care a fost taxată. Nu mai spun că unele state nordice au eliminat această taxă pentru că nu și-a atins scopul; nu a scăzut obezitatea în rândul tinerilor șamd. Există studii care arată că e inutilă și că sunt alte alimente care conțin mult mai mult zahăr și care nu sunt taxate. Noi considerăm această taxă discriminatorie”, spune Dragoș Mănescu de la Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare.

Mănescu atrage atenția că în țările mamă ale producătorilor de sucuri de la noi se discută scenarii la care Guvernul s-a gândit prea puțin. „Toată lumea din industrie în acest moment așteaptă să vadă ce se întâmplă în următoarele șase luni, să vadă dacă merită să continue să investească în România. O parte din lucrurile pe care le producem în România sunt exportate în 10 țări. Iar la nivel de grup, cei din Europa se gândesc foarte serios ca o parte din producție să mute în altă parte. De ce să mai dezvoltăm capacități în România, în condițiile în care putem să mergem către alte țări să facem acest lucru?”, spune Mănescu.

El a mai precizat că discuțiile cu Guvernul erau foarte liniștitoare, în sensul că producătorilor români li se spunea să stea liniștiți, că doar se fac niște scenarii, că totul e la nivel de discuții. „După care ne-am trezim cu taxa pusă!”, spune reprezentantul Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare.

Taxa s-a dus în preț și ca urmare prețul a crescut, dar volumele vândute au scăzut. „În volum, am vândut cu 6% anul trecut. Asta în condițiile în care în Europa creșterea a fost de 5-12%”, conchide Mănescu.

Producătorilor de mobilă: „Noi încheiem contractele pe un an. Dacă Guvernul României schimbă regulile în timpul jocului încontinuu, eu nu pot să majorez prețul”

„În 2016 noi exportam mobilă de 2,5 mld euro și importam de 1 miliard. Contribuiam așadar cu 1,5 miliarde de euro în balanța comercială a României. Ei,  imediat au apărut și necazurile. Romsilva a început să crească exagerat prețul. Când vă zic exagerat, trebuie să vă imaginați dublări sau triplări ale costului pe metru cub de lemn.

La noi contează trei factori. Depindem de costurile cu materia primă, cu energia și cu forța de muncă. Or, toate 3 au sărit în aer”, spune Nadina Nedelea Rus, Director Executiv Asociația Producătorilor de mobilă.

„Creșterea asta continuă a salariului minim pe noi ne-a lovit direct, pentru că automat a trebuit să creștem și salariile celorlalți nu doar ale celor plătiți cu salariul minim. Meșterii cu experiență au cerut și el măriri de salarii pentru că, dacă le-am dat mai mulți bani celor cu salarii mici, meșterii ne reproșau că, uite, tinerii nou veniți se apropie cu salariile de cei cu 10-15 ani de experiență. Acum, fără 5-6.000 de lei nu-i mai ții în firmă”, mai arată ea.

Valoarea producției industriale între 2016 și 2023 a scăzut cu 35%, a mai adăugat Nedelea. Multe companii s-au închis, mai ales cele care erau dependente de Germania. Și firme mai mici, dar și firme care aveau 1.500 de angajați. 

„Noi încheiem contractele cu clienții noștri cu un an înainte, pe termen de un an. Ori dacă Guvernul României vine și schimbă regulile în timpul jocului în mod continuu, eu nu mă pot duce la clienți să le majorez prețul convenit. Că nu vrea nimeni să majoreze prețul. Clientul vine și-mi arată contractul în care mă oblig să-i livrez cinci camioane de fotolii până la termenul cutare, la prețul X. Și nu am ce face!”, a mai precizat Directorul Executiv al Asociației Producătorilor de mobilă. Potrivit acesteia, mobila crește valoarea bușteanului de 11,5 ori în România și valoarea cherestelei de 8,5 ori.

Principalele nemulțumiri ale mediului de afaceri

Nemulțumirea mediului de afaceri față de cum sunt construite bugetele naționale nu e proprie doar României și provine din mai mulți factori: creșterea impozitelor, sprijin insuficient pentru anumite sectoare și creșterea costurilor operaționale.

Creșterea impozitelor: Mulți antreprenori exprimă îngrijorări serioase cu privire la majorările taxelor și ale contribuțiilor de asigurări. Aceste creșteri sunt percepute ca fiind în detrimentul capacității lor de a angaja și de a reține angajații, deoarece cresc costul forței de muncă. 

Dezamăgiri specifice sectorului: Sectorul ospitalității a fost cel mai vocal, în special în ceea ce privește eșecul de a scădea rate mai scăzute ale TVA. Acest sector, alături de întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri), consideră că bugetul nu abordează în mod adecvat problemle sectoriale. 

Creșterea costurilor operaționale: liderii de business sunt din ce în ce mai preocupați de escaladarea costurilor legate de salarii și cele de conformitate cu reglementările. De exemplu, creșterea salariilor minime a adăugat presiune financiară asupra întreprinderilor care se luptă deja cu inflația și alte presiuni economice.

Mediul economic: Există o preocupare mai largă că bugetele nu abordează în mod adecvat mediul economic caracterizat prin inflație ridicată și creșterea ratelor dobânzii. Întreprinderile se tem că măsurile fiscale pe care guvernele le iau ar putea agrava inflația, mai degrabă decât să o stabilizeze, impactând asupra deciziilor de investiții.