Trista mostenire a lui Chiuariu

Fostul ministru al Justitiei lasa in urma sa o „trista mostenire”, care va face extrem de dificila sarcina celui care ii va lua locul. Poate cea mai importanta este aceea de a restabili increderea romanilor in Justitie, un recent sondaj aratind ca ea se afla la cel mai scazut nivel din 1999 incoace. In al doilea rind, este vorba despre perceptia negativa a Uniunii Europene si de evitarea clauzei de salvgardare, prin indeplinirea angajamentelor si revenirea la normal in ce priveste dosarele de mare coruptie. In functie de persoana pe care PNL o va numi in functie, opinia publica si CE isi vor putea da seama daca Chiuariu a fost o eroare de parcurs sau o chestiune strategie.

1. Lupta impotriva coruptiei la nivel inalt

In ultimul raport al Comisiei Europene se vorbea despre faptul ca dosarele de mare coruptie intocmite de procurori, fie nu au ajuns in instante, fie nu au sentinte definitive. Sub mandatul lui Chiuariu, perceptia negativa a oficialilor europeni pe acest capitol a atins cote alarmante. Cererea de demitere a procurorului Doru Tulus, seful Sectiei a II a, cea care ii ancheta, printre altii, pe Dan Voiculescu, Marko Bela si Ilie Morega, modificarea Legii raspunderii ministeriale prin scoaterea de sub incidenta ei a fostilor ministri si desfiintarea Comisiei prezidentiale care trebuia sa avizeze urmarirea penala a membrilor cabinetului, au generat ingrijorare atit la Bruxelles, cit si in mediile occidentale interesate de subiect.

Impresia, dupa cum au spus-o, mai voalat sau mai limpede, Mark Gray, purtatorul de cuvint al Comisiei, ambasadorul Taubman si citiva europarlamentari cu influenta, era ca lupta impotriva coruptiei a intrat intr-un punct mort. Valul de restituri de dosare catre procurori pentru refacerea anchetelor nu a facut decit sa transforme impresia in convingere.

Noului ministru ii va reveni complicata misiune de a convinge Comisia Europeana ca lucrurile isi vor urma traseul normal, iar dosarele demnitarilor nu vor fi blocate in faza de ancheta, urmind sa ajunga in instante. Pentru aceasta insa, este nevoie atit de un semnal politic clar catre magistrati, cit si de fapte concrete.

2. Modificarile legislative

Unele dintre cele mai ingrijoratoare aspecte ale mostenirii lasate de Chiuariu sint modificarea Codului de Procedura Penala si nefunctionarea Agentiei Nationale de Integritate. Introducerea unor noi prevederi in CPP prin care procurorii pot face perchezitii sau intercepta telefoane doar dupa ce il anunta in prealabil pe cel suspect de o infractiune sau reducerea duratei anchetelor de mare coruptie la doar sase luni, au generat suspiciune. Taubman a spus clar ca prin aceste modificari, anchetele procurorilor vor fi puse sub un mare semn al intrebarii.

Comisia europeana si-a mai aratat ingrijorarea fi fata de intentia de a desfiinta DNA printr-o ordonanta care sa unifice departamentul condus de Daniel Morar cu DIICOT-ul din Parchetul General. Mesajul venit de la Bruxelles a fost limpede: DNA functioneaza bine asa cum este si trebuie lasat in pace. Tinind cont ca DNA in actuala sa constructie este rezultatul presiunilor facute de CE si ca in fiecare raport activitatea procurorilor anticoruptie a primit bile albe, reactia comisarilor era previzibila, ca de altfel si uluirea in fata insistentei lui Tudor Chiuariu de a-i reduce competentele pina la anihilare. Cu doar doua saptamini inaintea demisiei, Chiuariu sustinea in fata presei straine ca cea care blocheaza lupta impotriva coruptiei este chiar CE, prin faptul ca refuza desfiintarea DNA.

O alta problema este functionarea Agentiei Nationale de Integritate, punct esential in toate rapoartele Comisiei. Pe final de mandat, la propunerea lui Tudor Chiuariu, Guvernul a adoptat o ordonanta prin care atributiile presedintelui ANI sint preluate de vicepresedinte. Cu toate acestea, Agentia mai are mult pina sa-si intre efectiv in atributii.

3. Increderea in Justitie

Potrivit raportului Transparency International, Romania se afla pe primul loc dintre tarile Uniunii Europene in ce priveste coruptia, iar 33% dintre repondenti se arata convinsi ca in viitorii ani lucrurile vor sta si mai rau.

Un alt sondaj, Barometrul de Opinie realizat de Fundatia Soros, arata ca neincrederea in Justitie este cea mai ridicata din ultimii opt ani, fiind la nivelul celei din 1999.

La fel stau lucrurile chiar in interiorul sistemului, majoritatea magistratilor considera ca presiunile politice si ingerintele in actul de justitie sint la ordinea zilei. Poate tocmai de aceea, in mandatul lui Chiuariu s-a facut simtita prima coalizare a procurorilor impotriva atacurilor la adresa lor si a incercarilor de intimidare. Mai mult, asociatiile de judecatori, care de regula se situau de partea Ministerului, au luat pozitie fata de Ordonanta prin care a fost desfiintata comisia prezidentiala care aviza anchetarea ministrilor, sustinind ca judecatorii nu au ce cauta intr-un organism administrativ.

Tudor Chiuariu, prin toate actiunile si masurile sale, a reusit sa puna din nou Justitia la cheremul politicului, modificind legi, dind ordonante, comandind controale si cerind excluderi. Mesajul lansat catre sistem si opinia publica a fost unul de insecuritate si de revenire la proastele practici din perioada PSD- Stanoiu. Din acest punct de vedere, sarcina viitorului ministru nu va fi deloc simpla.