Un an de la cea mai puternica criza politica prin care a trecut Romania dupa intrarea in UE. Vezi in text actiunile USL care au dus la suspendarea lui Traian Basescu

In urma cu un an USL, demara procedura de suspendare a presedintelui Traian Basescu printr-un plan bine stabilit si respectat intrutotul. In mai putin de o saptamana, USL a reusit sa inlature oamenii independenti sau sustinuti de PDL din institutiile-cheie ale statului, sa inlocuiasca sefii Parlamentului si sa-l suspende pe presedintele Traian Basescu. Dupa consultarea populatiei pentru demiterea presedintelui, scena politica a fost marcata de acuzatii de frauda a voturilor, anchete ale procurorilor si interventii ale oficialilor europeni.

• Vezi in text cronologia celei mai mari crize politice de dupa intrarea in UE

Cum s-a pus in aplicare suspendarea lui Traian Basescu. La vremea respectiva ,HotNews.ro a prezentat in exclusivitate planul USLcare cuprindea 7 pasi principali pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu.

2 iulie Este inlocuita conducerea Monitorului Oficial, institutie cheie pentru aplicarea planului USL, mai exact necesara pentru publicarea deciziilor are urmau sa fie luate de catre Parlament in vederea aplicarii planului de suspendare a presedintelui Traian Basescu.

Inainte cu o saptamana (27 iunie), Guvernul trecuse deja Monitorul Oficial din subordinea Camerei Deputatilor sub autoritatea sa, printr-o ordonanta de urgenta. Monitorul Oficial fusese condus pina la acel moment de un apropiat al PDL, care – printre altele – intirziase cu o luna publicarea deciziei CCR privind returnarea banilor retinuti ilegal din pensii.

3 iulie USL convoaca Birourile permanente reunite si propune suplimentarea ordinii de zi a sedintei Extraordinare a Parlamentului. Pe ordinea de zi a sedintei este introdusa revocarea Avocatului Poporului, motivand ca Gheorghe Iancu „a utilizat prerogativele constitutionale si legale pentru a servi interesele politice ale PDL, ca s-a pronuntat in mod repetat asupra unor probleme politice fara sa fi fost sesizat, invocand inclusiv sesizarea in cazul ICR.”

Reprezentantii USL in Parlament il aleg drept interimar pentru functia de Avocatul Poporului pe Valer Dorneanu, fost membru PSD. Miza: doar Avocatul Poporului are prerogativele de a contesta la Curtea Constitutionala Ordonatele de Urgenta ale Guvernului.

Tot in aceeasi zi sunt revocati din functii Vasile Blaga (presedintele Senatului) si Roberta Anastase (presedintele Camerei Deputatilor). In locul lor, la Senat este ales presedinte Crin Antonescu si la Camera Deputatilor Valeriu Zgonea.

Liderii USL ii ataca public pe judecatori Curtii Constitutionale. Institutia sesizeaza Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, Conferinta Curtilor Constitutionale din Europa, precum si celelalte institutii europene cu privire la „atacurile fara precedent la adresa institutiei si a judecatorilor sai, precum si amenintarile cu revocarea lor”.

• Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, face prima declaratie publica legata de actiunile USL: „Sunt profund preocupat de orice incercare de amenintare a independentei institutiilor democratice din Romania.  „Manipularea sau amenintarile la adresa institutiilor D-voastra, in special a instantelor judecatoresti, nu vor reprezenta un motiv de ingrijorare doar pentru guvernul american, ci si pentru modul in care Romania este perceputa pe pietele financiare”.

4 iulie Liderii USL elaboreaza raportul pentru supendarea presedintelui Traian Basescu. Tot in aceeasi zi Guvernul a adoptat o Ordonanta de Urgenta care a modificat Legea de functionare a CCR. OUG pentru diminuarea puterilor CCR a fost publicata in Monitorul Oficial. Demiterea presedintelui a scapat de un filtru institutional. Ordonanta viza blocarea competentei Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra hotararilor Parlamentului.

Ca urmare, contestatiile PDL privind revocarea lui Vasile Blaga, a Robertei Anastase si a Avocatului Poporului si o eventuala suspendare a presedintelui Traian Basescu nu mai puteau fi analizate de CCR.

USL depune la Parlament cererea oficiala prin care cere suspendarea lui Traian Basescu. In document sint trecute sapte motive principale pentru suspendare si se arata ca „nu exista o alta cale prin care Presedintele sa raspunda pentru actiunile sale decat referendumul popular in conditiile art. 95 din Constitutie”. Documentul este o insiruire de declaratii publice ale lui Traian Basescu, fara nici o referire la un act care sa fi produs la un moment dat efecte juridice.

Birourile Permanente reunite ale celor doua Camere parlamentare au hotarat convocarea unei sesiuni extraordinarea in zilele de 5 si 6 iulie. Totodata, Curtea Constitutionala primeste un termen de 24 de ore sa isi dea avizul pe propunerea de suspendare.

• Ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein: In cazul in care  suspendarea presedintelui Traian Basescu se face intr-un mod ce ar putea fi considerat manipulator sau prin incalcarea Constitutiei, ar putea avea un efect foarte serios asupra felului in care Romania este perceputa”( Agerpres).

Comisia de la Venetia indeamna Romania sa respecte in totalitate propria Constitutie si standardele internationale privind independenta justitiei si statul de drept, conform unui comunicat citat de AFP.

• Comisia de la Venetia, organismul consultativ al Consiliului Europei, denunta „tentativele” Guvernului Romaniei de a exercita „presiuni” asupra Curtii Constitutionale si de „a aduce atingere independentei” acestei institutii.”O Curte Constitutionala care isi ia rolul in serios ia, din cand in cand, decizii care nu convin majoritatii aflate la guvernare. Acest lucru trebuie acceptat de toate autoritatile statului si nu ar trebui sa fie in niciun caz un argument pentru justificarea ingerintelor asupra independentei Curtii”, afirma, intr-un comunicat, presedintele Comisiei Consiliului Europei pentru Democratie prin Drept, italianul Gianni Buquicchio. 

5 iulie. In sedinta Parlamentului se citeste cererea de suspendare a lui Traian Basescu.

La Guvern, premierul Victor Ponta anunta ca la referendumul de demitere a presedintelui sa fie utilizate rezultatele recensamintului din 2011, care scade cu aproape doua milioane de locuitori populatia Romaniei. INS a anuntat in repetate rinduri ca rezultatele oficiale vor fi disponibile in 2013.

Premierul Victor Ponta schimba doi vicepresedinti ai Institutului National de Statistica.

In plina procedura de suspendare a presedintelui Traian Basecu, Guvernul modifica Legea Referendumului, bazandu-se pe o decizie a Curtii Constitutionale din 2007. Decizia CCR din 2007 stipula ca presedintele Romaniei poate fi demis de numarul de voturi echivalent cu numarul cu care a fost ales in functie.

Ordonanta de urgenta prin care Guvernul a modificat Legea referendumului, stabilind ca presedintele poate fi demis cu majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetatenilor participanti, a fost publicata in Monitorul Oficial la circa doua ore dupa avizul Executivului.

6 iulie Judecatorii CCR analizeaza cererea de suspendare si cele 7 capetele de acuzare. CCR nu semnalat la nici unul existenta unor „fapte grave”, insa a ezitat, in decizia comunicata pe data de 6 iulie, sa pronunte un aviz.

In Parlament se dezbate cererea de suspendare a presedintelui. Cu cateva ore inainte de votul din Parlament, Comisia Europeana se declara „ingrijorata” in legatura cu situatia din Romania.

• Presedintele Comisiei, Jose Barroso, vorbeste in cursul diminetii cu premierul Victor Ponta. „A exprimat ingrijorarile Comisiei” cu privire la evenimentele din Romania, se arata intr-un comunicat. Aceasta este a doua reactie a Comisiei Europene si prima in care ia pozitie chiar presedintele Barroso. 

Guvernul Germaniei are indoieli serioase fata de legitimitatea masurilor luate de guvernul Ponta – purtatorul de cuvint al Angelei Merkel.

Traian Basescu e suspendat din functia de presedinte al Romaniei cu 256 de voturi pentru suspendare si 114 impotriva. UDMR, UNPR si reprezentantii Minoritatilor au votat alaturi de USL suspendarea sefului statului. Totodata, Parlamentul voteaza data referendumului pentru demitere: 29 iulie.

Presedintele PNL, Crin Antonescu, se angajeaza, de la tribuna Parlamentului, sa se retraga definitiv din viata politica in cazul in care verdictul dat de romani la referendum va fi ca Traian Basescu sa ramana in continuare la conducerea tarii. Va reveni cateva zile mai tarziu asupra acestei declaratii, nuantand-o.

Oficialii europeni critica modul de organizare a referendumului

9 iulie. Germania califica drept „inacceptabila” procedura de destituire a presedintelui roman Traian Basescu, apreciind ca au fost violate principiile statului de drept, relateaza AFP.

„Demersurile guvernului roman al premierului (Victor) Ponta si procedura de destituire a presedintelui (Traian) Basescu sunt inacceptabile”, a declarat purtatorul de cuvant al guvernului, Steffen Seibert. Acesta precizeaza ulterior, intr-un comunicat, ca Angela Merkel i-a telefonat omologului sau roman si i-a „confirmat ingrijorarile guvernului” de la Berlin.

11 iulie. In urma unei intalniri cu presedintele Parlamentului European, seful socialistilor Martin Schultz, premierul Victor Ponta renunta la ideea coborarii pragului de prezenta pentru ca referendumul sa fie valid. Astfel, referendumul este considerat valid daca la vot se prezinta 9 milioane de alegatori, adica jumatate plus unu din numarul cetatenilor cu drept de vot.

17 iulie. Oficialii europeni reactioneaza. Ministrul britanic de externe, William Hague, face o vizita fulger in Romania si se intalneste cu premierul Victor Ponta, pe aeroport, programandu-si special o escala la Bucuresti. Intr-un comunicat al ambasadei Marii Britanii se arata ca „oficialul britanic a subliniat necesitatea ca toti actorii politici sa respecte prevederile Constitutiei, institutiile statului si deciziile adoptate de instantele judecatoresti”.

In campania pentru referendum, presedintele Basescu ezita daca sa-si mobilizeze sustinatorii la vot, riscand in acest validarea referendumului si demiterea. Alege, la sfaturile PDL, sa ceara demobilizarea, desi in prima faza isi confuzeaza alegatorii chemandu-i la vot.

29 iulie. Ziua votului este marcata de numeroase suspiciuni privind fraude masive la vot, in special in judetele in care prezenta a explodat in a doua parte a zilei: Teleorman, Mehedinti, Olt. Cu toata mobilizarea baronilor, referendumul n-a fost validat. Prezenta a fost de 46,24%, or potrivit legii pentru demiterea sefului statului era necesara prezenta la urne a peste 50% dintre cetatenii cu drept de vot. Presedintele scapa astfel de demitere. 87,52% s-au pronuntat in favoarea demiterii presedintelui, iar 11,15% s-au pronuntat impotriva.

2 august. In urma unor decizii confuze al Curtii Constitutionale, care urma sa valideze rezultatul, Guvernul Ponta incearca sa coboare pragul electoral prin actualizarea listelor electorale si sa obtina astfel validarea referendumului. In timp ce CCR era reunita in a doua zi de sedinta pentru validarea sau invalidarea referendumului, HotNews.ro a publicat o adresa a MAI catre CCR, conform careia MAI isi declina raspunderea fata de corectitudinea listelor electorale permanente.

Adresa nu era semnata de ministrul Ioan Rus, ci de altcineva, fiind emisa de Directia pentru Evidentia Populatiei din subordinea MAI.

3 august. Incepe o adevarata disputa in ce priveste curatarea listelor electorale. Cifra cetatenilor cu drept de vot anuntata de ministrul de interne Ioan Rus inainte de referendum a fost de 18.315.000 persoane cu drept de vot. Rus explica modul in care se va desfasura actualizarea listelor electorale:

•  „Va fi un mini-recensamint, La nivelul satelor va fi mai simplu, la orase va fi mai complicat”. Mai devreme, intr-o videoconferinta, premierul Ponta le-a cerut tuturor primarilor sa trimita echipe pe teren pentru a elimina de pe liste decedatii, condamnatii ramasi fara drepturi electorale si cetatenii romani care si-au stabilit domiciliul ori resedinta in strainatate. Prima reactie oficiala a lui Traian Basescu: „Este fara precedent ca dupa ce ai vazut rezultatele sa incerci sa modifici cifrele dupa ce ai facut referendumul”. Presedintele Basescu il acuza public pe Ioan Rus ca „a dat dispozitie sa blocheze decizia CCR” prin transmiterea adresei in care MAI nu-si mai asuma corectitudinea listelor electorale

6 august. Ministrul de interne, Ioan Rus, demisioneaza si anunta ca ministrul administratiei, Victor Paul Dobre, demisioneaza la randul sau. „Din acel moment (solicitarea CCR referitoare la liste – n.r.) asupra mea si asupra MAI s-au exercitat nenumarate presiuni, discutii, aprecieri de catre politcienii romani, incepand cu Traian Basescu si terminand cu Crin Antonescu.

Acest lucru este inacceptabil, eu sunt un politican corect si limitele demnitatii mele mi le stabilesc singur. Nu pot fi partas la nimic din ce inseamna nerespectarea legii in Romania”, afirma Rus.

Curtea Constitutionala clarifica ce a cerut exact Guvernului pentru a lua decizia finala in cazul referendumului: listele electorale valabile la data organizarii referendumului, si nu actualizarea acestor liste. Astfel, „mini-recensamantul” anuntat de Guvern nu mai are obiect.

10 august. Procurorul General, Laura Codruta Kovesi, solicita avizul Parlamentului pentru inceperea urmarii penale a fostului ministru Victor Paul Dobre, pentru abuz in serviciu. Parlamentul respinge in septembrie solicitarea.

12 august. Philip Gordon, emisar special al secrtarului de stat american, Hilary Clinton, face o vizita la Bucuresti. „Principalele ingrijorari ale Departamentului american de Stat sunt determinate de suspiciunea ca la referendum au avut loc fraude de amploare, de procesul de reactualizare a listelor electorale si de presiunile exercitate asupra Curtii Constitutionale”, declara Philip Gordon, asistentul secretarului de stat Hillary Clinton, intr-o intalnire cu cativa reprezentanti ai presei. Sosirea lui Gordon masoara gravitatea situatiei din tara. Emisarii speciali intervin atunci cand diplomatia clasica esueaza. Prezenta lor marcheaza in mod oficial o criza democratica profunda.

13 august. Comisia Europeana da publicitatii lista cerintelor Executivului european adresate Guvernului Ponta. Acestea i-au fost adresate cu o zi in urma prim-ministrului Victor Ponta, astfel incat Romania sa continue a respecta standardele europene.

Este o lista care cuprinde cerinte punctuale si extrem de dure, printre care se numara: Reinstaurarea regulii majoritatii necesare pentru validarea rezultatelor referendumului; inlocuirea ministrilor cu probleme de integritate (caz in care se afla Ecaterina Andronescu); fara numiri la DNA si la Parchetul General in timpul interimatului lui Crin Antonescu; nici o gratiere prezidentiala (aluzie la Adrian Nastase); demisia parlamentarilor incompatibili.

15 august. Presedintele interimar Crin Antonescu cere public Procurorului General Laura Codruta Kovesi, presedintelui CSM Alina Ghica si ministrului interimar al Justitiei Victor Ponta sa ofere, in decursul zilei de joi, explicatii publice in legatura cu natura anchetelor „in masa” pe care Parchetul General sau procurorii DNA le desfasoara intr-un mare numar de localitati din tara. Antonescu a comparat anchetele cu colectivizarile din anii 50.

21 august. Curtea Constitutionala (CCR) invalideaza, cu 6 voturi la 3, referendumul de demitere a presedintelui Traian Basescu. Liderii liberali califica decizia CC „antinationala”, „impotriva realitatii si a cifrelor”, iar de acum incolo „CC sa coabiteze cu Traian Basescu”, pentru ca USL nu poate face acest lucru.

27 august. Decizia Curtii este publicata in Monitorul Oficial, Traian Basescu revine la Cotroceni pe 28 august dimineata, dupa 52 de zile de suspendare.

6 septembrie. Procurorii DNA anunta inceperea urmaririi penale a presedintelui Consiliului Judetean Teleorman, Liviu Drangea, in dosarul referendumului, fiind acuzat, intre altele, ca a „constituit un sistem national de influenta pentru a determina autoritatile publice centrale, judetene si locale aflate sub controlul politic al formatiunii politice” sa influenteze rezultatul votului.