Ajuns la Cotroceni într-un moment de maximă tensiune, polarizare și chiar dușmănie între români, Nicușor Dan își începea mandatul cu promisiunea unei „schimbări fundamentale” a statului. Astăzi, tabloul politic românesc este cel puțin la fel de complicat. Nici în plan internațional, lucrurile nu sunt mai ușoare.
Dintre promisiunile lui Nicușor Dan, până acum una singură a fost respectată și este, în acest moment, miza negocierilor pentru formarea noului Guvern.
Președintele este așteptat în continuare să vină cu soluții la multe dintre problemele de acum un an, iar unele dintre alegerile făcute de șeful statului i-au dezamăgit pe mulți dintre susținătorii săi.
Un singur lucru nu-i reproșează susținătorii: excluderea oricărei forme de guvernare cu ajutorul AUR și al sateliților săi. Este firul roșu al negocierilor de anul trecut, dar și din aceste zile de discuții pentru formarea noului guvern.
Care este imaginea momentului, după un an de mandat prezidențial al lui Nicușor Dan:
- Majoritatea PSD-PNL-USR-UDMR-minorități, formată în jurul premierului Ilie Bolojan, nu mai există.
- Raportul din care românii să afle motivele anulării alegerilor nu a apărut.
- SRI nu are nici acum un director civil, ultimul demisionând în urmă cu trei ani.
- Situația economică este una foarte complicată, consolidarea fiscală anunțată s-a bazat, în principal la majorarea TVA, pe care Nicușor Dan a exclus-o în campanie.
- În justiție, în cazul căreia candidatul Nicușor Dan se declara dezamăgit de ritmul luptei anticorupție, mutările președintelui s-au concretizat prin numiri la marile parchete care i-au atras critici din partea susținătorilor. „Referendumul” din justiție, anunțat în decembrie, nu a mai avut loc.
- Însă eșecurile președinției Nicușor Dan nu se opresc doar aici. O nereușită în plan extern încă atârnă greu.
Primul eșec prezidențial
Mandatul președintelui, preluat oficial pe 26 mai 2025, a început cu negocierile pentru formarea Guvernului. Chiar în noaptea în care a câștigat alegerile, a declarat că își dorea ca toate partidele pro-europene din Parlament să sprijine Executivul. A exclus, din start, AUR și celelalte formațiuni considerate „anti-occidentale” de la masa deciziei.
Timp de mai bine o lună a negociat Nicușor Dan cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai grupului Minorităților Naționale până s-a format coaliția de guvernare, guvernul fiind învestit pe 23 iunie 2025.
Negocierile de anul trecut au fost dificile și s-au blocat la acel moment într-un punct critic – creșterea TVA-ului, măsura cerută de Ilie Bolojan. În timpul campaniei electorale, în cadrul uneia dintre dezbaterile prezidențiale organizate de Antena 3 CNN, Nicușor Dan a promis că în mandatul său taxa pe valoare adăugată nu va crește. A scris pe o foaie „Dacă voi fi președinte, TVA nu va crește în mandatul meu”. Sub text, a semnat.
În timpul negocierilor pentru formarea Guvernului, președintele le-a cerut tuturor partidelor să nu majoreze TVA, iar liderii coaliției nou-formate ajunseseră la un compromis, ca taxa să nu crească imediat, ci după o evaluare care ar fi trebuit să aibă loc în luna octombrie. Guvernul Bolojan a fost învestit pe 23 iunie, iar TVA a crescut de la 1 august.
Este primul eșec, prima promisiune neonorată de șeful statului.
„În momentul învestirii, angajamentul Guvernului a fost că nu va majora TVA și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie. Pentru ca România să poată să treacă de această perioadă fără creșterea TVA, era nevoie și erau absolut realizabile un set de măsuri și discuții, cu Comisia, cu agențiile de rating, și astfel s-ar fi putut evita majorarea TVA. Însă după numire, toate deciziile au intrat în atributul Guvernului”, s-a apărat președintele, într-o postare pe X pe 14 iulie.
Pe 25 iunie 2025, la finalul summitului NATO care fusese organizat la Haga, șeful statului a declarat că prima lună a mandatului a dedicat-o formării Guvernului: „Românii pot să înțeleagă că au ales un Președinte pentru cinci ani, 60 de luni, din care prima lună și-a folosit-o pentru deficit și Guvern”.
Din nou la masa negocierilor
Nu a trecut însă un an, iar Coaliția s-a destrămat, Guvernul condus de Ilie Bolojan fiind demis prin moțiune de cenzură. Înainte de votul din Parlament însă PSD a retras sprijinul politic premierului, a făcut referendum intern și a decis să nu mai colaboreze cu Bolojan.
În ultimul an, șeful statului a discutat des cu fiecare dintre lideri, cu unii chiar săptămânal, spun sursele HotNews, încercând să medieze conflictele din coaliție. Au existat și discuții despre reforme sau despre angajamentele României pe plan extern, despre PNRR, despre SAFE, despre aderarea la OCDE.
Deznodământul nu s-a schimbat. PSD l-a acuzat pe fostul premier că face totul peste capul partenerilor de guvernare și își asumă doar măsuri care afectează persoanele vulnerabile. De partea cealaltă, PNL s-a grupat în jurul lui Ilie Bolojan, acuzând la rându-i PSD că este populist și a făcut opoziție de la masa guvernului. Și liberalii exclud acum orice colaborare cu PSD.
De la începutul crizei, președintele a spus că vrea să rămână echidistant. Nu a vrut să se poziționeze nici cu privire la faptul că PSD și AUR au depus o moțiune de cenzură împreună, doar a amintit că, în aceeași zi, parlamentarii din comisiile de Apărare dăduseră raport favorabil pentru programul SAFE.
Președintele s-a poziționat doar cu privire la nominalizarea unui premier propus sau susținut de AUR, de „forțele anti-occidentale”.
„Toate variantele pe care le am în cap, fie că sunt majoritare, fie că sunt minoritare, în ceea ce privește componența Guvernului, se bazează pe o susținere majoritară de partide pro-occidentale”, spunea Nicușor Dan pe 4 mai.
O zi mai târziu, pe 5 mai, după ce a fost demis Guvernul Bolojan, președintele a îndemnat la calm: „Cu calm vom trece prin asta”.
Chiar în ziua în care se împlinea un an de când câștigat turul doi al alegerilor prezidențiale, pe 18 mai, a organizat consultări maraton cu partidele parlamentare pentru a găsi o majoritate pentru a forma noul Guvern.
Iar acum, partidele care au viziuni incongruente și președintele caută o variantă pentru a ieși din criză, chiar dacă știu că soluția va fi una de compromis.
Critici intense pentru numirile din justiție
În aprilie 2025, aflat în campanie electorală, Nicușor Dan îi critica dur pe foștii șefi ai Parchetului General și ai DNA, Alex Florența și Marius Voineag.
Atunci, președintele acuza lipsa de „viziune managerială” de la Parchetul General, spunea că nu vede „niște acțiuni care să fie direcționate pe zonele de infracționalitate”. Despre DNA spunea că „în mod cert, nu a mai anchetat mari cazuri de corupție de ani de zile”.
Exact un an mai târziu, în aprilie 2026, președintele anunța că a semnat decretele de numire a celor doi procurori în funcțiile de adjuct la Parchetul General – Alex Florența – și adjunct al DNA – Marius Voineag.
Într-o conferință de presă șeful statului a explicat că „din poziția de adjuncți pot să ajute”.
„Voineag a candidat singur pe post. Dacă n-au fost alți candidați care să dovedească că sunt mai buni să fie procurori generali adjuncți…”, a afirmat Nicușor Dan.
Cei doi au fost propuși de ministrul Justiției, iar mai multe organizații civice au protestat în fața Palatului Cotroceni și i-au cerut președintelui Nicușor Dan să nu semneze decretele de numire.
Șeful statului a spus că își va asuma deciziile pe care le va lua în privința numirilor din sistemul de parchete. „Am de o sută de ori mai multe informaţii decât aveți dumneavoastră”, le-a transmis el protestatarilor nemulțumiti.
Președintele a stârnit nemulțumire printre susținătorii săi și pentru că a decis să o numească pe procuroarea Cristina Chiriac în funcția de procuror general al României. Chiriac e criticată pentru modul în care a gestionat probele în cazul fostului episcop al Hușilor.
Cristina Chiriac a fost acuzată că a ținut probele la sertar și că Cornel Onilă a fost pus sub acuzare și, ulterior condamnat, abia după investigația jurnalistică Să fie lumină. La acel moment, președintele i-a luat apărarea, ba chiar a lăudat-o pentru activitatea din cadrul DNA Iași.
Referendumul privind CSM, pus pe pauză
Nemulțumiri a provocat și referendumul pe care a anunțat că îl va declanșa în rândul magistraților, la finalul lunii decembrie, în urma documentarului „Justiția Capturată”, realizat de Recorder. Acesta a stârnit reacția vehementă a secției de judecători a CSM care a acuzat ingerințe în activitatea puterii judecătorești.
La două zile după anunțul referendumului, președintele s-a întâlnit cu mai mulți magistrați cu care a vorbit timp de aproximativ 10 ore despre problemele din sistemul de justiție.
Două luni mai târziu, în februarie, întrebat fiind despre referendumul pe care îl anunțase, Nicușor Dan a răspuns că „acuzele care s-au adus în acel moment au fost foarte grave”, dar că „nu sunt dovedite cu fapte”.
De asemenea, șeful statului spunea atunci că „se lucrează la sistemul electronic care să permită această consultare” și care să le poată păstra anonimatul magistraților.
Ultima oară când a vorbit despre referendumul din justiție a fost în aprilie, când a spus că sistemul informatic e „aproape gata”.
Numirile la servicii: amânări peste amânări
O altă restanță a lui Nicușor Dan este cea legată de serviciile de informații. De trei ani, SRI este condus interimar de prim-adjunctul directorului, generalul Răzvan Ionescu, iar SIE de Gabriel Vlase, aflat în funcție de mai bine de 8 ani, de când a fost numit de Klaus Iohannis.
La începutul mandatului, în iunie 2025, Nicușor Dan a declarat că e nevoie de un director civil la SRI. În iulie, fiind întrebat când va face numirile a spus că acest lucru se va întâmpla după „o discuție cu partidele, în următoarele săptămâni”.
A existat cel puțin o discuție cu liderii politici despre posibile numiri la conducerea serviciilor de informații. În august, președintele a mers la Guvern, în timp ce Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan participau la ședința săptămânală a coaliției. Atunci, l-a propus pe avocatul Gabriel Zbârcea pentru șefia SRI și pe diplomatul Marius Lazurca, acum consilier prezidențial pentru securitate națională și politică externă. Niciuna dintre propuneri nu a fost agreată de liderii politici.
A urmat apoi o serie de amânări, cele „câteva săptămâni” de la începutul mandatului au devenit „luni”, ulterior au devenit „termen rezonabil”, iar acum au ajuns la „în curând”.
Nicușor Dan a explicat însă că aceste amânări repetate sunt cauzate de tensiunile de pe scena politică.
Raportul despre alegerile din 2024: promis în ianuarie, așteptat și azi
Nicușor Dan a promis și un raport despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Dacă în campania electorală vorbea despre războiul hibrid al Rusiei, ajuns la Palatul Cotroceni, a spus că există dovezi privind implicarea Rusiei în campania fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu.
În octombrie 2025, președintele a prezentat liderilor europeni, în cadrul summit-ului Comunității Europene, raportul Parchetului General despre acțiunile lui Călin Georgescu. Apoi, în decembrie 2025, șeful statului a declarat că va face public raportul în luna ianuarie.
În aprilie, într-un interviu la Digi24, Nicușor Dan a spus că raportul Administrației Prezidențiale „va pune multe lucruri, mai multe decât raportul pe care l-a făcut domnul Florența” și că anul acesta „în mod categoric” va fi publicat.
Nicușor Dan, singurul lider care a mers la controversatul Consiliu de Pace al lui Trump
Președintele este titularul deciziilor care țin de politica externă a României și principalul reprezentant al statului în relația cu celelalte țări. Din această postură, Nicușor Dan a participat în calitate de observator la primul summit al Consiliului de Pace al lui Donald Trump în februarie.
A fost singurul președinte al unei țări din Uniunea Europeană care a participat la summit. Invitați la aceeași reuniune au fost lideri precum Viktor Orban, fostul premier al Ungariei, Javier Milei, președintele Argentinei sau Edi Rama, premierul Albaniei. Trump îl invitase și pe Vladimir Putin să participe la summit și să facă parte din Consiliul Păcii, însă liderul de la Kremlin a refuzat.
Mai mulți intelectuali și analiști au criticat decizia președintelui de la merge atunci la Washington. Printre ei, profesorul Cristian Preda care spunea că se teme „că la Paris, la Londra sau la Bonn, acceptarea de către președintele român a invitației lui Trump e văzută ca o desolidarizare fără scop precis”.
Pe de altă parte, Teodor Baconschi, care este teolog, diplomat, fost ambasador la Vatican şi fost ministru de Externe al României în Guvernul Emil Boc a explicat că „era interesul nostru să fim prezenți”.
Abia la final de mai 2026, Administrația Prezidențială a anunțat că a făcut un pas concret de apropiere de administrația Trump: a semnat un contract „de consultanță strategică și asistență” în relațiile cu SUA, de peste jumătate de milion de dolari pe lună.
Administrația Prezidențială își motivează demersul prin faptul că „aprofundarea relației strategice cu Statele Unite ale Americii, în toate domeniile, este un obiectiv de interes național, asumat la nivel instituțional și susținut prin consens politic de forțele democratice pro-occidentale din România”.
