Un detaliu care a trecut neobservat la summitul NATO: România deschide calea către prima sa armă cu adevărat ofensivă – o rachetă de croazieră care poate lovi la peste 500 de km
O informație îngropată într-un comunicat MApN despre summmitul NATO de la Ankara merită pusă în perspectivă.
Până acum marile achiziții militare ale României s-au axat mai degrabă pe apărare și pe sisteme defensive.
Arme precum rachetele balistice ATACMS pentru sistemul HIMARS sau viitoarele rachete antinavă NSM respectă doctrina românească prin care noi ne apărăm teritoriul și lansăm atacurile din propria curte.
Ce spune viceamiralul Mihai Panait,șeful Forțelor Navale, despre una din achiziții.
Dar mergem mai departe. Cu noutatea la care se gândește, România poate să-și lărgească arsenalul cu o armă care să mute focul în curtea inamicului, o armă cu care să atace în profunzime orice potențial agresor din regiune.
Forțele Aeriene Române sunt cele vizate de marea schimbare a unei arme atac de rază lungă pentru o rachetă lansată de avioanele noastre. Care este această armă ofensivă.
Într-un comunicat de presă din prima zi a summitului NATO de la Ankara în Turcia, Armata anunța că o delegație MApN a participat la Forumul Industriei de Apărare NATO (NATO Summit Defence Industry Forum – NSDIF), „context în care au avut loc o serie de evenimente și ceremonii de semnare a unor memorandumuri de înțelegere privind proiecte și programe de cooperare multinațională”.
Coalițiile de achiziții
Printre înțelegerile semnate, participarea României la achiziția NATO de avioane-radar Saab GlobalEye și participarea la NATO Drone Edge, un marketplace de soluții de drone și contra-drone deja avizate de experții alianței, precum și două proiecte în domeniul apărării aeriene și antirachetă.
Pe lângă aceste înțelegeri, o altă măsură la nivel NATO a trecut pe sub radar și vizează și România direct.
Mai mulți aliați au format „coaliții” pentru achiziții comune de apărare aeriană și sisteme de atac. Scopul acestor coaliții este gruparea cererii din partea mai multor state pentru o comandă mai mare care să rezulte într-un preț mai bun și prin care poate fi justificată accelerarea livrărilor de echipamente.
În comunicatul său, MApN spune că România a aderat la o coaliție de achiziție alături de SUA, Marea Britanie și Norvegia care vizează rachetele antinavă Naval Strike Missile (NSM) și rachetele de croazieră Joint Strike Missile (JSM).
„Racheta antinavă a Forțelor Navale”
Întâi despre Naval Strike Missile. România în momentul de față nu are absolut nicio armă cu care să proiecteze forță la Marea Neagră. Nevoia de a avea o rachetă antinavă modernă, cu o rază mare, prin care să țină un eventual inamic la distanță de litoralul său ori de zona sa economică exclusivă, este critică.
România a contractat încă din 2022 pentru baterii de coastă cu rachete antinavă NSM, rachete produse de norvegienii de la Kongsberg în colaborare cu gigantul american Raytheon. Cele patru baterii nu au fost livrate însă nici până astăzi.
Pentru navele de suprafață ale Forțelor Navale Române, însă, se vorbește despre dotarea cu NSM de câțiva ani, dar abia acum, prin SAFE, s-a făcut un pas concret: 7 sisteme și 48 de rachete NSM pentru 207 milioane de euro – o achiziție comună cu Norvegia.
România vrea să pună aceste șapte sisteme de rachete NSM pe două Nave Purtătoare de Rachete (NPR), pe cele două fregate T-22R, dar și pe corveta ușoară din clasa Hisar pe care tocmai ce a cumpărat-o din Turcia. Și pe viitoarele două nave de patrulare pe care vrea să le facă Rheinmetall la Mangalia.
Un al optulea sistem NSM va fi primit din SUA pentru dotarea celei de-a treia Nave Purtătoare de Rachete pe care Marina o are în dotare.
Despre racheta NSM viceamiralul Mihai Panait,șeful Forțelor Navale, spunea pentru publicul HotNews că a fost aleasă să fie „racheta antinavă standard a Forțelor Navale Române”.
Racheta NSM de aparare anti-nava, Foto: Raytheon
Greu detectabilă pe radar
NSM este o rachetă antinavă considerată de generația a cincea, de tip „stealth” sau greu detectabilă de radar. Racheta are o rază de acțiune de peste 180 de km și se folosește de ghidaj în infraroșu în faza finală de atac. Astfel ea este rezistentă la bruiaj și-și minimizează emisiile pentru a fi și mai greu de detectat.
Până la țintă ea folosește un sistem de navigare combinat, format dintr-o unitate inerțială, un GPS și un sistem de navigație de tip TERCOM (TERrain CONtour Matching), care îi permite să zboare la altitudine foarte joasă și să urmărească relieful. Racheta se bazează pe o bază de date cu semnăturile termice ale numeroaselor tipuri de nave, civile și militare, și astfel se poate ghida singură spre țintă, evitând obstacole și manevrând în faza terminală.
JSM, racheta de croazieră gândită special pentru F-35
Dacă rachetele NSM vor permite proiecția de forță în zona litoralului și a zonei economice exclusive din Marea Neagră, celelalte rachete menționate în comunicatul MApN reprezintă un cu totul alt registru de forță.
Rachetele de croazieră Joint Strike Missile (JSM) sunt dezvoltate practic din NSM, și gândite special pentru avioanele de generația a cincea, F-35, pe care România le achiziționează. Mai exact JSM sunt concepute să încapă, câte două, în punctele de acroșaj din interiorul fuselajului avioanelor F-35, permițându-le astfel aeronavelor să-și păstreze configurația „stealth” și amprenta radar foarte scăzută.
Avion F-35 care lansează rachete de crozieră JSM / Sursă: Kongsberg
În paralel, însă, rachetele JSM au fost deja integrate să fie folosite și de pe avioane F-16 precum România operează în prezent și încă le va mai opera cel puțin 10 ani de acum încolo.
În funcție de profilul de zbor și modul de atac adoptat, rachetele JSM pot lovi ținte de la 250 și până la peste 500 de km depărtare.
Să ne aducem aminte cât de insistent cerea la un moment dat Ucraina aliaților rachete de croazieră Storm Shadow sau Taurus pentru a putea ataca Rusia câteva sute de kilometri în adâncime, pe teritoriul rus. Sigur, rachetele Storm Shadow, SCALP sau Taurus sunt mult mai mari decât JSM, cu o încărcătură explozivă mult mai mare, însă în cazul Ucrainei raza de pătrundere conta la fel de mult.
Racheta de croazieră JSM, proiectată să fie purtată în interiorul fuselajului de către avioanele F-35 / Sursă: Kongsberg
Proiecție de forță
JSM însă are avantajul platformei care o lansează. Practic, un avion F-35, în configurație „stealth”, poate pătrunde mult în teritoriul unui potențial inamic și să lanseze câte două rachete de croazieră JSM ce și ele au o amprentă radar redusă și sunt mai greu detectabile. JSM e gândit să fie folosită împotriva navelor de suprafață și a numeroase tipuri de ținte terestre, inclusiv să urmărească și să lovească emisiile radar ale sistemelor antiaeriene inamice.
JSM ar putea fi practic prima rachetă de croazieră din istorie din inventarul forțelor române și ar fi prima armă cu adevărat ofensivă pe care România ar putea să o întrebuințeze la distanțe mari împotriva unui inamic.
Sistemul HIMARS cu câte o rachetă ATACAMS per lansator poate lovi ținte până la 300 de km, adică de la granița de est a țării ar bate până puțin după Odesa sau abia ce ar acoperi vestul peninsulei Crimeea. Un F-35 românesc, înarmat cu rachete JSM, poate proiecta forță mult mai adânc.
Sigur, nu e de ajuns să ai avionul și racheta. E nevoie de o suită întreagă de senzori, o rețea de comunicații și de detecție care să poată permite o astfel de operațiune, însă astfel de scenarii pleacă de la premiza că România are de partea sa susținerea NATO și acces la datele culese de echipamentele și sistemele alianței. Asta apropo de achiziția anunțată ieri de NATO a avioanelor radar Saab GlobalEye la care participă și România și de la care așteptăm informații despre „zonele de interes”, „inclusiv din zona Mării Negre”, după cum spunea ministrul Miruță la Ankara.
Cum vom dota și cum vom folosi avansatele avioane F-35?
Totuși, de precizat că aderarea României la această coaliție de achiziție comună de rachete nu înseamnă neapărat că Armata chiar și cumpără acum rachete JSM.
Nevoia stringentă la momentul de față este achiziția comună cu Norvegia a sistemelor de rachete NSM, însă e un un prim pas prin care România se poate orienta, împreună cu alți aliați, către racheta de croazieră cu care să-și înarmeze viitoarele avioane F-35. O comandă de câteva zeci de astfel de rachete lansată doar de România nu se compară cu o eventuală comandă de câteva sute făcută în comun și cu alte state membre.
„F-35 îți aduce niște capabilități atât de avansate, încât obligă la transformarea modului în care Forțele Aeriene Române vor lupta la un moment dat. Dacă folosești F-35 doar pentru poliție aeriană, în mare parte din cazuri va fi o irosire de bani”, explicau experții consultați de HotNews atunci când redacția a vizitat uriașa fabrică F-35 din Texas.
Contractul pentru cele 32 de aparate F-35 a fost semnat deja de un an și jumătate, primele avioane urmând a fi livrate după 2030 – nu e atât de departe acest termen pe cât pare la prima vedere. Vor urma mai apoi, într-o a doua etapă, și alte 16 avioane F-35. Cu ce le vom înarma și cum vom dori să le întrebuințăm încât să profităm la maxim de potențialul lor, e o discuție care trebuie să o avem de pe acum.
