Sari direct la conținut

Un dinozaur cu ”păr” și ”panglici” a fascinat oamenii de știință

HotNews.ro
Ubirajara jubatus, Foto: Captura YouTube
Ubirajara jubatus, Foto: Captura YouTube

Acum aproape 110 milioane de ani de-a lungul malurilor unei vechi lagune din ceea ce este acum nord-estul Braziliei, un dinozaur pe două picioare și de mărimea unei găini, din perioada cretacică, se hrănea cu insecte și poate cu mici vertebrate precum broaște și șopârle, relatează Reuters.

Pe interior, era obișnuit, cu un schelet similar cu al celorlalți mici dinozauri din precedenta perioadă Jurasic, au spus marți cercetătorii. Pe exterior, era orice altceva decât obișnuit.

Acest dinozaur, numit Ubirajara jubatus, avea o coamă de structuri similare părului în timp ce dispunea de asemenea de două elemente deosebite, tari, asemănătoare unor panglici probabil din keratină – aceeași substanță care formează părul și unghiile – ieșindu-i din umeri.

”Există o mulțime de alți dinozauri ciudați, dar acesta este diferit de oricare altul”, a spus profesorul de paleobiologie David Martill de la Universitatea din Portsmouth, Anglia, care a ajutat la studiul publicat în Cretaceous Research.

Structurile asemănătoare părului ale dinozaurului Ubirajara par a fi o formă rudimentară de pene numite protopene. Acesta nu era un păr propriu-zis, o trăsătură exclusiv mamiferelor. Mulți dinozauri aveau pene. De fapt, păsările au evoluat din dinozauri mici cu pene în urmă cu aproximativ 150 de milioane de ani.

„Probabil de la distanță părea mai degrabă păros decât cu penos”, a spus Martill. „Probabil că avea protopenele asemănătoare părului pe o mare parte a corpului său, dar sunt păstrate doar de-a lungul gâtului, spatelui și brațelor. Cele de pe spate sunt foarte lungi și îi dau un fel de coamă care este deosebit pentru dinozauri.”

Structurile asemănătoare panglicii lui Ubirajara ar fi putut fi folosite pentru demonstrație, posibil pentru a atrage parteneri sau pentru a intimida adversarii sau pentru a rivaliza cu alți masculi, a adăugat Martill.

Astfel de demonstrații sunt adesea făcute de animale masculi – gândiți-vă la penele elaborate din coada unui păun – facându-l pe Martill să facă o „presupunere educată” că acest specimen Ubirajara era mascul.

„Panglicile care par să vină de pe umeri nu seamănă cu nimic din ceea ce am mai văzut în natură”, a spus Martill.

Deși este imposibil să se știe din fosilă, Martill a spus că dinozaurul Ubirajara ar fi putut fi colorat.

”Pun pariu că a fost”, a adăugat el.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro