Un fost șef SRI indică slăbiciunea MApN în incidentul cu drona rusească. „Detonează o muniție hibridă care nu pocnește cu flamă”
Eduard Hellvig, fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI), a criticat luni, 16 septembrie, într-o notă extrem de ironică, reacția și modul în care instituțiile statului – și în special Ministerul Apărării Naționale (MApN) – au comunicat public detaliile în cazul dronei rusești care a pătruns, în weekend, în spațiul aerian al țării noastre.
„Faptul că drona a fost remarcată de sisteme, că a fost reperată, identificată și însoțită poate fi o modalitate de gestionare potrivită. Decizia profesională de la manșă denotă calcul calm și cumpătare. Însă bâlbâiala de la biroul cu steaguri, explicațiile la explicații, degetul îndreptat către echipaj arată slăbiciune politică nepotrivită cu vremurile. O fâstâceală în fața provocării”, a scris Eduard Hellvig, într-o lungă postare pe pagina sa de pe rețeaua de socializare X, intitulată „Ce găsește drona la Steaua București?”.
„În realitate, în loc de mesajul politic hotărât la care ne așteptam, ministrul apărării ne povestește alambicat de pe Pământ cum au stat lucrurile pe cerul patriei”, a adăugat fostul șef al SRI, într-o referire care îl vizează direct pe Ionuț Moșteanu, cel care conduce în prezent portofoliul Apărării.
Ce afirmă Eduard Hellvig:
- „Sâmbătă către seară, o dronă somnambulă ne-a vizitat dinspre dormitorul golanilor. Cum scrie și la primul ajutor, cu somnambulii trebuie să fii delicat: nu lași cuțite la vedere, le eliberezi traseul, îi ferești de taburete lăsate alandala și îi duci ușurel înapoi în pat. Am făcut și noi cum scrie la carte, cu notabila excepție a ultimului gest, care ne-a fost inaccesibil; cum spuneam, în dormitor era plin de golani. Așa că am îndreptat-o ușurel către mai departe, să-și găsească bun culcuș unde o ști.
- O ajunge în altă casă de om vigilent și va fi treaba lor cum s-or descurca. Precum în vechiul banc cu victima care cade la intersecția străzilor Quinet și Academiei. O mutăm pe Academiei.
- Episodul dronei de weekend spune totuși câte ceva în plus și detonează o muniție hibridă care nu pocnește cu flamă.
- Știm, decizia de a lovi drona stătea legal în mâinile piloților de vânătoare. Iar în cer, câteodată, nu e ca pe Pământ. Oamenii au decis cum au crezut de cuviință raportat la situația din cer, dar și la cea de pe Pământ. Nu avem de ce să ne îndoim că au respectat instrucțiunile și au tratat cu profesionalism o situație delicată. În fond, nu ne dorim defel o armată pe steroizi care întunecă judecata. Plus că NATO, ca filosofie, nu agreează atitudinea «trigger happy».
- Dar parcă așteptam ca în reacția ministerială de după incident să nu se arate chiar din primul paragraf în mâinile cui a stat responsabilitatea. Pentru cineva care gestionează politic apărarea nației, în cer și pe pământ, parcă așteptam ceva asumare politică, un pic de protejare a unor militari aflați la datorie. Cumva să ni se spună că «băieții mei au făcut ce trebuie, legal și profesional, lăsați-i în pace, discutați cu mine».
- În realitate, în loc de mesajul politic hotărât la care ne așteptam, ministrul apărării ne povestește alambicat de pe Pământ cum au stat lucrurile pe cerul patriei. Prin povestirea fără talent, ne lasă impresia pregnantă a ezitării. Iar asta este muniția cea mai devastatoare pe care drona a detonat-o de fapt în societatea noastră.
- E clar pentru toți, mai ales după roiul din Polonia; golanii vor să învârtă bățul prin jar pentru a genera scântei. Pentru a acredita în inimile publicului de acasă ideea că războiul e cu întreg NATO. Pentru a galvaniza o societate (a lor), pentru a testa coeziunea (a noastră), pentru a spori starea de nervozitate politică în zonă. Pentru a răni societăți întregi deja fezandate prin dezinformări. Acestea deja nu mai sunt secrete. În paranteză fie spus, cei care urlă constant că România este împinsă în război prin ajutarea Ucrainei sunt aceiași care acum se lamentează cel mai vocal că Geranul nu a fost pulverizat.
- Incidentul nu este strict militar, sau, mai bine zis, nu este în nota esențială militar. Lovește în atitudinea politică a tuturor forțelor care au consimțit să sprijine Ucraina în ultimii trei ani. Erodează baza bunei credințe și strecoară un sentiment de îndoială: este oare politicul la aceiași parametri de pricepere cu militarii din subordine?
- Faptul că drona a fost remarcată de sisteme, că a fost reperată, identificată și însoțită poate fi o modalitate de gestionare potrivită. Decizia profesională de la manșă denotă calcul calm și cumpătare.
- Însă bâlbâiala de la biroul cu steaguri, explicațiile la explicații, degetul îndreptat către echipaj arată slăbiciune politică nepotrivită cu vremurile. O fâstâceală în fața provocării. Ratarea unei bune ocazii de a răspunde cu sec «V-am văzut, am fost acolo, vom lua în continuare măsurile cele mai potrivite».
- Conducerea politică a apărării naționale trebuie să își ridice nivelul de evaluare a situațiilor și să înțeleagă că forța nu înseamnă neapărat foc la gura țevii. Trebuie statură, putere mentală, orientare și nervi de fier.
- Momentan, raportat la realități, singurul ministru al apărării care se menține în standarde rămâne, din păcate, Adrian Bumbescu.”
Sâmbătă după-amiază, o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României și două avioane F-16 au interceptat-o.
MApN a transmis ulterior că a fost vorba despre o dronă Geran (Shahed-136 iraniană), care a părăsit teritoriul țării noastre și a intrat în Ucraina.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a afirmat ulterior, sâmbătă seară, la Antena 3, că avioanele F-16 care au fost trimise pentru interceptarea dronei au fost pe punctul de a o doborî însă aceasta și-a schimbat direcția de zbor către Ucraina.
Moşteanu a precizat că drona care a intrat în spațiul aerian românesc a fost zărită pe radare, iar avioanele trimise în interceptarea ei aveau dreptul legal să o doboare.
„Avioanele s-au ridicat şi au văzut-o. Au fost foarte aproape să o dea jos, drona zburând foarte jos, la un moment dat a plecat spre Ucraina. Astea sunt informaţiile pe care le avem la acest moment. Drona a ieşit din spaţiul aerian înapoi spre Ucraina şi vreau să clarific un detaliu. Din punct de vedere legal, Legea 73, aia trecută de Parlament în primăvară cu mult balamuc, permite Armatei Române să dea jos dronele care intră în spaţiul aerian, deci şi piloţii de F-16 au avut această aprobare de la Comandamentul Forţelor Întrunite, apoi care a transmis la Comandamentul Componente Aeriene, puteau să dea jos aceste drone”, a declarat Moşteanu.
Ministrul a spus că a fost o singură dronă care a intrat în spațiul nostru aerian, însă avioanele românești sau ale aliaților din NATO sunt ridicate frecvent de la sol pentru misiuni asemănătoare.
„Avem provocări din partea Rusiei cam la fiecare săptămână. Noi dăm comunicate de fiecare dată când le vedem şi sunt la graniţa României. Din ce în ce mai des vin, sunt atacuri cu drone la graniţa României, la graniţa de nord a Dobrogei, cam în fiecare săptămână avem avioanele în aer, fie ale noastre, fie ale partenerilor germani care au aici o misiune de poliţie aeriană avansată”, a adăugat Ionuț Moșteanu.
Ulterior, luni, Moșteanu a declarat că a analizat raportul complet al misiunii și a discutat inclusiv cu pilotul care a condus formația de F-16: „Scrie clar în raport, și pilotul a confirmat că e vorba de o dronă rusească, folosită de ruși ca să atace Ucraina. Ucrainenii nu au astfel de drone. Ce voiau? O poză cu eticheta? Dar, e stilul Rusiei de a nega evidențele, nu e nimic nou”.
Ministrul Apărării a lăudat decizia „de profesionalism și responsabilitate” a piloților F-16 care au avut autorizarea să doboare drona, dar au decis să nu deschidă focul: „Au luat decizia corectă, am încredere în maturitatea piloților și a comandantului lor de misiune. În momentul în care tragi cu rachete pe teritoriul unei țări care nu e în război sau cu tunul de bord e un risc potential de daune colaterale. Contactul cu drona a fost intermitent. Dacă ar fi avut tot timpul contact vizual, poate ar fi dat-o jos, dar dat fiind diferența constructivă dintre avion și dronă, acest contact se pierde”.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a reacționat luni seară, după episodul dronei rusești care a intrat pe teritoriul României, precizând că „știm că este rusească” și cât timp a zburat ea în spațiul nostru aerian.
„Mesajul meu e de încredere pentru români, pe de o parte, pe de altă parte – de continuare a eforturilor care nu sunt plăcute. Nu e plăcut să dai bani la armată”, a precizat șeful statului, într-un interviu acordat Antena 3 CNN. „Știm că este rusească. Știm și intervalul de timp cât a zburat pe teritoriul românesc”, a spus Nicușor Dan.
„Nu pot să spun (dacă trebuia doborâtă, n.r.). Tot timpul e o discuție. După legea votată, există cadrul legal pentru doborâre, nu trebuie să dea ordin nici președintele, nici ministrul, ci comandantul operațiunii. Comandantul operațiunii pe pază trebuia să decidă. E o decizie de la caz la caz, dacă o dobori poți risca pagube colaterale”, a mai afirmat președintele.
„Nepunând mâna pe ea, nu putem ști ce avea înăuntru”, a răspuns Nicușor Dan, în cadrul interviului acordat Antena 3 CNN, întrebat dacă drona rusească ce a pătruns în spațiul aerian al României era înarmată.
„Eu nu am informația asta, pentru că avea ceva înauntrul ei care… nepunând mâna pe ea, nu putem ști ce avea înăuntru. Asta este ceea ce pot să spun, ea a fost, cum s-a spus de atâtea ori, urmărită de avioanele noastre și ale partenerilor”, a precizat șeful statului.
INTERVIURILE HotNews.ro