Un înalt oficial de la Berlin propune discuții serioase pentru trecerea sub „scutul nuclear” al Franței: „Un asemenea dialog este potrivit în aceste vremuri”

Vicecancelarul german Lars Klingbeil a declarat joi că Germania ar trebui să aibă în vedere oferta Franței de a fi acoperită de „scutul” său nuclear, o referință la garanțiile de securitate oferite de armele nucleare, dar că acest lucru nu ar trebui să însemne o deteriorare a relațiilor cu Statele Unite, relatează Der Spiegel.

Klingbeil, care este totodată și ministrul de finanțe al Germaniei, a făcut comentariile în cadrul unui amplu interviu publicat joi de revista germană, după ce a fost întrebat dacă descurajarea nucleară ar trebui organizată la nivel european, având în vedere că „Germania s-a bazat până acum pe scutul nuclear al americanilor”.

„Nu pun sub semnul întrebării descurajarea nucleară prin NATO și participarea Germaniei la aceasta (n.r. Alianță). Vreau să păstrez acest pilon transatlantic al securității noastre. În același timp, există oferta Franței de a face scutul nuclear francez mai util pentru securitatea europeană. Ar trebui să ne angajăm în această discuție”, a declarat vicecancelarul german.

Întrebat dacă o astfel de mutare ar include un acces german la arme nucleare franceze, el a amintit că Berlinul s-a angajat prin Tratatul de neproliferare nucleară să nu dețină arme nucleare proprii.

„Acest angajament de drept internațional rămâne valabil. Totuși, ar trebui să acceptăm acum oferta franceză de dialog. Un asemenea dialog strategic între Germania și Franța este potrivit în aceste vremuri”, a adăugat el.

Ce a spus Franța despre posibilitatea oferirii „scutului nuclear” francez restului Europei

Klingbeil pare să facă referire la comentarii făcute de președintele francez Emmanuel Macron mai devreme în cursul acestui an, când liderul de la Palatul Elysee a spus că este deschis să discute despre o posibilă desfășurare a armelor nucleare ale țării sale în alte părți ale Europei. „Suntem pregătiți să deschidem această discuție”, a subliniat el într-un interviu acordat în luna mai postului francez de televiziune TF1.

Macron a amintit totodată că Statele Unite au în Europa avioane capabile să transporte arme nucleare. „Americanii au bombe pe avioane în Belgia, Germania, Italia, Turcia”, a enumerat el.

În interviu, Macron a subliniat clar că orice extindere a descurajării nucleare a Franței către alte țări europene ar fi supusă unor condiții. Franța, singura putere nucleară din Uniunea Europeană, nu ar plăti pentru securitatea altora, iar propriile sale capacități de apărare trebuie să rămână complet intacte, a accentuat el.

Controlul final asupra utilizării armelor ar rămâne, de asemenea, exclusiv în mâinile președintelui francez, a spus Macron.

Câte focoase nucleare are Franța

Franța deținea aproximativ 280 de focoase nucleare în 2024, conform cifrelor Institutului Internațional pentru Cercetarea Păcii de la Stockholm.

Forțele armate franceze au capacitatea de a le lansa independent de pe submarinele proprii sau să le transporte la țintă cu bombardiere, pe lângă sistemul tradițional de lansare din silozuri.

Marea Britanie deține, de asemenea, arme nucleare, aproximativ 225 dintre acestea fiind stocate. Dar programul de submarine nucleare Trident al țării este strâns legat de sistemul american și se bazează pe SUA pentru întreținere.

Tensiuni diplomatice între SUA și aliații NATO

Comentariile de joi ale vicecancelarului Klingbeil vin pe fondul tensiunilor diplomatice fără precedent între Statele Unite și partenerii din NATO din cauza dorinței președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda.

Totuși, liderul de la Casa Albă a exclus miercuri în premieră folosirea forței ca mijloc de a obține insula și a anunțat totodată că va renunța la taxele vamale punitive cu care a amenințat cele 8 țări europene pe care le-a acuzat că se opun ca SUA să anexeze insula.

A doua măsură a fost anunțată după o nouă rundă de discuții la Davos cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, și alți oficiali. Trump a declarat că s-a ajuns la un consens privind un acord-cadru pentru prezența americană în Groenlanda, dar că detaliile finale urmează să fie puse la punct.

„Este acordul suprem pe termen lung. Și cred că pune pe toată lumea într-o poziție foarte bună, mai ales în ceea ce privește securitatea, mineralele și orice altceva”, a spus Trump, în timp ce părăsea summitul de la Davos, din Elveția.

Citând surse familiare cu negocierile, presa americană a scris miercuri seara târziu că acordul nu prevede trecerea insulei arctice în posesia SUA, ci lărgirea prezenței militare americane prin baze pe care le va controla ca și când ar fi pe teritoriu american.

Vicecancelarul german subliniază că propunerea sa nu este anti-americană

Întrebat de Der Spiegel despre zecile de mii de soldați americani staționați în prezent în Germania, vicecancelarul Klingbeil a răspuns cu un „nu categoric” posibilității ca Berlinul să ceară retragerea lor. „Nu facem politică împotriva SUA”, a subliniat el.

„Nu voi fi printre cei care adâncesc și mai mult prăpastiile dintre SUA și Europa. Fac politică transatlantică de ani de zile și întâlnesc mulți americani binevoitori față de noi, care doresc o Europă mai puternică. Pentru asta lucrez – nu împotriva SUA”, a adăugat el.