Un perdant: Adrian Nastase (de Ovidiu Nahoi)

Numai in pielea lui Adrian Nastase sa nu fii! Priviti fotografia lui, realizata in seara primului tur al alegerilor din noiembrie, atunci cand credea ca a luat avansul decisiv in cursa pentru castigarea celei mai importante redute a puterii, Palatul Cotroceni! Si comparati-o cu imaginea din conferinta de presa de ieri, convocata pentru a anunta punerea sa sub invinuire in dosarul „Zambaccian”.

Ce fata luminoasa, cata incredere in viitor – atunci – ce riduri pronuntate si ce ochi nelinistiti, cautand parca un sprijin inexistent intr-un colt al salii de conferinte – acum! Fara indoiala, lui Adrian Nastase ii este imposibil sa accepte ce i s-a intamplat dupa decembrie 2004. Si e de inteles, pentru ca asistam la cea mai dramatica prabusire politica din ultimii 16 ani.

Luat in vizorul justitiei, ramas aproape singur in partid, parasit de toate televiziunile si de o mare parte a presei care-si dovedise inalta obedienta pana in decembrie 2004, Nastase priveste inciudat spre locul de unde, considera el, i se trage nenorocirea: Palatul Cotroceni.

Acuzandu-l pe Traian Basescu pentru necazurile sale de acum, Adrian Nastase are pe jumatate dreptate. Da, nimic din toate acestea nu i s-ar fi intamplat daca el, Adrian Nastase, ar fi castigat in decembrie 2004. S-ar fi extins domeniul declaratiilor de avere astfel incat sa fie posibil un scandal de tip „matusa Tamara”?

I-ar mai fi pasat cuiva din partid de vreo dezvaluire din putinele ziare ce s-ar fi incapatanat sa tina steagul sus? S-ar mai fi autosuspendat careva? Sau ar fi trecut cu totii zambitori mai departe, fiindca, nu-i asa, cainii latra, ursul merge? S-ar fi pornit procurorii anticoruptie sa redeschida dosarul blocului P+3 din strada Zambaccian? Ori s-ar fi declarat pe deplin satisfacuti de NUP-ul aratos dat de Ioan Amarie, pe vremea cand Nastase era prim-ministru?

Si mai e ceva care-i da cosmaruri lui Adrian Nastase: faptul ca omul pe care-l acuza ca ar fi la originea acuzatiilor este el insusi inculpat intr-un proces! Cum se face ca un personaj trimis in judecata (in dosarul „Flota”) isi pastreaza credibilitatea publica, in timp ce el, care are doar calitatea de invinuit si care a primit, legal, o mostenire de un milion de dolari, se duce iremediabil la vale?

Ei bine, aici e vorba de felul in care practici politica. Basescu e departe de a fi un presedinte perfect. Da adesea cu bata-n balta, coboara mult prea lesne spre gesturile populiste si colaborarea directa cu el trebuie sa fie un cosmar, din moment ce atatia consilieri l-au parasit. Dar, cel putin, acest om atat de imprevizibil si-a facut un tel din a lasa institutiile statului sa lucreze.

Mass-media poate sa-l toace, procurorii sunt liberi sa-l trimita in judecata. Poate ca, cine stie, judecatorii chiar il vor gasi vinovat pe Basescu in dosarul privind vanzarea vapoarelor. E o varianta de lucru. Ei, si ce se va intampla in acest caz? Se va prabusi lumea? Va exploda Romania? Nimic din toate acestea.

Sistemul pe care Traian Basescu l-a lasat sa functioneze va merge mai departe. In timp ce sistemul girat de Adrian Nastase nu a reusit sa-i supravietuiasca nicio secunda si s-a topit intr-o singura seara, la diferenta de vreo 500.000 de voturi.

Asta deosebeste, pana la urma, un om politic de cineva care, prin forta imprejurarilor, dobandeste la un moment dat puterea si crede c-o poate pastra la infinit. Este ceea ce Adrian Nastase n-a inteles nici acum, cand avalansa pare sa-l inghita cu totul.