Unde s-a blocat digitalizarea administrației locale din România: Documentele emise online nu sunt recunoscute de toate instituțiile, primăriile nu au acces la bazele de date din administrația centrală

Administrația locală din România este una slab digitalizată, cu câteva excepții, între care: Cluj-Napoca, Oradea, Sectorul 3 al Capitalei, comuna Ciugud. Chiar și primăriile care au investit masiv în această direcție s-au împotmolit însă din cauza vidului legislativ și a lipsei voinței politice, au spus, într-o dezbatere organizată de HotNews.ro, reprezentanții celor mai digitalizate administrații locale din România. Astfel, de foarte multe ori documentele emise online nu sunt recunoscute de alte instituții ale statului, bazele de date nu sunt interconectate, ceea ce pune oamenii pe drumuri ca să plimbe hârtii, iar semnătura electronică este prea costisitoare pentru a fi folosită de toată lumea. O altă problemă este educația cetățeanului, care din neîncredere sau din lipsa obișnuinței preferă să stea la coadă la ghișeu.

„Din perspectiva digitalizării, administrația centrală se află în Evul Mediu”

Din perspectiva digitalizării, administrația centrală se află în Evul Mediu, și de cele mai multe ori este o piedică și în calea administrației publice locale.

• „Mai mult, pentru a ne integra unii cu alții, avem nevoie să ne interconectăm pentru a avea performanță și eficiență (…). De exemplu, noi emitem certificatele de urbanism online, dar din cauza faptului că administrația centrală este în Evul Mediu, instituțiile publice centrale nu recunosc semnătura digitală.
• Dacă un cetățean se duce cu certificatul de urbanism emis online la Mediu, la ISC, la CFR sau la altă instituție centrală, pentru că are nevoie de aviz, dânșii nu recunosc certificatele de urbanism și beneficiarii vin din nou către noi să ceară un certificat de urbanism cu semnătură și ștampilă ca să poate fi recunoscute și de administrația publică centrală, ceea ce este foarte trist”, afirmă primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, în cadrul dezbaterii organizate de HotNews.ro.

„Este nevoie de o abordare guvernamentală”

Fostul primar al orașului Oradea Ilie Bolojan, actual președinte al Consiliului Județean Bihor, este de părere că vidul legislativ pe anumite segmente și faptul că administrația centrală nu pune la dispoziția autorităților locale bazele de date sunt principalele obstacole.

El spune că este nevoie de modificări legislative care să clarifice în formule stabile, de exemplu, ce s-a lucrat în formulă improvizată în pandemie.

De asemenea, este nevoie de o abordare guvernamentală care să îi forțeze pe deținătorii de baze de date ca acestea să devină deschise sau semi-deschise pentru administrațiile locale.

• „Cei de la Cadastru, de la Ministerul de Finanțe să își creeze baze de date care pot fi accesate electronic, ca să poți verifica tu, ca autoritate, dacă o companie are datorii, de exemplu, nu să trimiți cetățeanul să mai aducă o hârtie. Îl scutești de o deplasare la ghișeu, câștigă niște ore.
• Gândiți-vă apoi la Ministerul de Interne, care are niște baze de date importante, de la cazierul judiciar, evidența populației, șamd. Aceste baze de date ar trebui gândite într-un format deschis sau semideschis, ca să poată fi accesate de autoritățile publice și să fie creată o infrastructură pentru asta, fiindcă nu se pot face lucrurile de pe o zi pe alta.
• În câțiva ani de zile, cu un astfel de plan, cu investiții coordonate, cred că am putea avea rezultate mult mai bune”, spune Ilie Bolojan.

Principiul ”o singură dată”

Și Dan Tarcea, viceprimarul orașului Cluj-Napoca, reclamă faptul că documentele emise în format electronic nu sunt recunoscute de foarte multe instituții, iar autoritățile locale nu au acces la bazele de date.

• ”În primul rând, eu mi-aș dori să aplicăm principiul ”o singură dată”. Ce înseamnă asta? Ca persoanele fizice și juridice să furizeze documente administrației publice o singură dată, fără obligația de a le mai prezenta din nou dacă le-au furnizat anterior.
• Și domnul Bolojan amintea foarte bine de aceste baze de date open conectate. Adică, dacă vrea un loc de parcare să nu îl mai pun pe cetățean să îmi aducă talonul mașinii, să văd dacă are viza de la RAR și copia după buletin. Acestea sunt documente pe care le putem lua din bazele de date naționale, dacă sunt interconectate.
• De asemenea, cred că este foarte important ca toate instituțiile statului să recunoască documentele eliberate în format electronic sau cu semnătură electronică calificată. Există legislație, din păcate nu este folosită și aplicată la toate instituțiile din România.
• Am constatat că sunt foarte multe disfuncționalități legislative care duc la dublarea muncii pe anumite componente. De exemplu, certificatul de urbanism – noi îl eliberăm în format online, dar dacă merge la gaze cetățeanul, de exemplu, trebuie să-l ducă și cu semnătură olografă, ceea ce este o aberație”, explică viceprimarul Clujului.

El spune că autoritățile locale trebuie să colaboreze mult mai bine, pentru a folosi aceleași aplicații și platforme, următorul pas fiind integrarea lor la nivel național: ”Dacă fiecare autoritate își face propria aplicație, vor fi foarte greu de integrat”.

„Suntem în competiție directă cu multinaționalele, care își permit să plătească IT-iștii mult mai bine decât noi”

Primăria Sectorului 6 este foarte puțin digitalizată, însă noul primar, Ciprian Ciucu, spune că vrea să schimbe lucrurile.

Principala problemă cu care se confrună este este de a aduce oameni bine pregătiți pe parte de IT și faptul că primăria nu poate concura cu domeniul privat când vine vorba despre salarii. O altă problemă este pregătirea funcționarilor publici în acest sens.

• ”Am probleme în special legate de nivelul de salarizare. Suntem în competiție directă cu multinaționalele, cu firme de consultanță, cu mediul de afaceri, cu băncile, care își permit să plătească IT-iștii mult mai bine decât noi. Aceasta este o mare problemă. (…)
• Am găsit în Primăria Sectorului 6 windows fără licență, oameni care nu foloseau adresa de e-mail de serviciu, ci adrese personale, deci cele mai minimale procese, pe care orice firmă le face azi online, nu erau implementate, accesate”, explică Ciprian Ciucu.

Voință și reticiență

Comuna Ciugud este cea mai digitalizată din România, iar Dan Lungu, coordonatorul programului ”Ciugud Smart Village”, este de părere că principalele probleme în ceea ce privește digitalizarea României sunt lipsa voinței și reticiența celor din sistem.

• ”Principalele probleme sunt voința și reticiență. Așa s-ar traduce principalele probleme din România în ceea ce privește digitalizarea.
• Nu este voință pentru a implementa proiecte serioase, care să vină de sus în jos și există o reticiență a sistemului și a oamenilor care lucrează în sistem. Sunt foarte multe instituții care și nouă ne refuză actele semnate electronic.
• Există și o reticiență a celor care lucrează la ghișeu fiindcă se gândesc că în viitor poate își vor pierde locurile de muncă”, afirmă Dan Lungu.

El mai reclamă lipsa legislației, semnătura electronică contra cost și procedurile greoaie de logare.

De exemplu, dacă faci un document electronic ar trebui să ai și o arhivă electronică, iar primăria, dacă vrea să se acrediteze ca deținător de arhivă, din punct de vedere legal nu are o procedură foarte clară.

• „Interogarea bazelor de date cred că trebuie să devină cât de curând funcțională în România, astfel încât să nu mai plimbăm omul între ghișee.
• De asemenea, sunt adeptul identițății digitale unice – cetățeanul să se înregistreze la o singură instituție, iar acea identitate digitală să i se preia în toate conturile pe care le va folosi ulterior la toate instituțiile publice.
• Și nu sunt adeptul semnăturii electronice care să presupună costuri pentru cetățean, fiindcă îngreunăm procesul de digitalizare.
• Mai avem o mare problemă: trebuie să gândim proiecte de educație pe ceea ce înseamnă viitorul digital al României. Dacă nu facem acest lucru, putem noi să gândim câte proiecte vrem fiindcă nu vom avea oameni care să le folosească. Educația este baza pe care trebuie să construim viitorul digital al României”, adaugă Dan Lungu.

Acest articol face parte din proiectul România în Europa, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.