Valurile de căldură au devenit mai dese, mai intense și mai lungi în România / Cât ne „costă” o zi de caniculă

Caracteristicile valurilor de căldură peste România au fost analizate într-un studiu utilizând factorul de căldură în exces calculat pentru două scenarii de schimbări climatice. Modificările au fost evaluate pentru viitorul apropiat (2021–2050) utilizând ca referință perioada istorică (1971–2000).

Frecvența de apariție și durata valurilor de căldură vor crește pentru ambele scenarii climatice, în special în sudul României. În această regiune, procentul de schimbare în viitorul apropiat pentru numărul de valuri de căldură este între 50 și 60% pentru unul dintre scenarii și de 60–80% pentru scenariul al doilea.

De asemenea, pentru aceeași regiune, durata valurilor de căldură va crește cu 30–50% pentru primul scenariuși cu 60–80% pentru al doilea scenariu. Aceste rezultate indică faptul că expunerea umană la valurile de căldură va crește în România în viitorul apropiat.

Cel de-al șaselea raport de evaluare al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) a indicat că frecvența de apariție și intensitatea extremelor de temperatură caldă a crescut în perioada recentă și va crește în continuare. După cum se indică în raportul IPCC, la nivel global, un eveniment extrem de temperatură caldă pe uscat (inclusiv valuri de căldură) a avut loc în medie o dată la 10 ani în perioada preindustrială (1850-1900).

În prezent, pentru o creștere cu aproximativ 1,1 C a temperaturii medii globale, aceste evenimente au loc în medie de trei ori în 10 ani. Aceste modificări ale caracteristicilor evenimentelor extreme de temperatură caldă duc deja la o creștere a mortalității asociate acestora. De exemplu, Vicedo-Cabrera et al. ( 2021 ), folosind date colectate din 43 de țări între 1991 și 2018, a arătat că schimbările climatice au crescut cu 37% mortalitatea asociată evenimentelor extreme cu temperatură caldă.

În ultimele decenii, Europa a trecut prin o serie de valuri de căldură cu impact puternic. Unul dintre cele mai semnificative valuri de căldură care a afectat Europa a avut loc în 2003 și a dus la peste 70.000 de decese (Robine et al. 2008 ). Acesta a fost urmat de valul de căldură care a afectat sud-estul Europei în 2007 și a dus la pierderi de peste 2 miliarde de euro și 19.000 de persoane care au fost internate în spitale doar din România. Alte evenimente au avut loc în deceniul 2010-2019. În Europa de Est, un val de căldură care a avut loc în 2010 a fost asociat cu 55.000 de decese și pierderi economice.

Pierderile agricole majore din Bosnia și Herțegovina, Serbia și Italia au fost asociate cu un val de căldură care a afectat sudul Europei în 2017. În 2018, un val de căldură care a avut loc în sud-vestul, centrul și nordul Europei aproape a dublat mortalitatea zilnică în Portugalia .

Datorită poziției sale geografice, România este afectată de valurile de căldură care apar în centrul, sud-estul și estul Europei . Valurile de căldură care au avut loc în România între 1983 și 2012 au fost analizate de Barbu și colab. ( 2014 ) folosind date de la stațiile meteo. În studiul lor, teritoriul României a fost împărțit în patru regiuni și un val de căldură a fost definit ca o perioadă de cel puțin trei zile în care temperatura maximă zilnică a fost mai mare decât percentila 90 (folosind perioada 1961–1990 ca perioadă de referință) pentru o anumită perioadă.

Rezultatele lor au arătat că 2144 valuri de căldură înregistrate la 105 stații meteo au avut loc în perioada studiată.

Lungimea, amploarea spațială și frecvența valurilor de căldură au crescut în România pentru toate lunile de vară, ritmul de creștere fiind accelerat după anii 1990. Astfel, cel mai mic număr de valuri de căldură în perioada de studiu a fost observat între 1970 și 1985 și cel mai mare număr între 2001 și 2020.

Alte studii asupra caniculelor din România, s-au concentrat pe caracteristicile acestora din perspectivă regională. De exemplu, Bocancea ( 2018 ) a studiat frecvența de apariție a valurilor de căldură în zona Iașiului, oraș din nord-estul României. Între 1961 și 2016, pe baza datelor de la stațiile meteorologice, în Iași s-au produs 98 de valuri de căldură. Majoritatea valurilor de căldură au avut o durată de 3 (41,7%) sau 4 zile (35,4%).

Foarte puține studii au analizat impactul social și economic al valurilor de căldură în România. Pentru Cluj–Napoca, un oraș mare din nord-vestul României, Herbel et al. ( 2018 ) a analizat impactul valurilor de căldură asupra insulei de căldură urbană și asupra economiei locale pentru vara anului 2015.

Pentru cele trei evenimente analizate, pierderile economice din Cluj–Napoca au fost estimate la 2,5 milioane EUR pe zi de caniculă (un total de 38 milioane EUR pentru evenimentele analizate). Vicedo-Cabrera et al. ( 2021 ) au estimat că mortalitatea asociată evenimentelor extreme de temperatură caldă în România a crescut cu 25,2% în perioada de studiu 1991–2018. Pentru cele opt orașe incluse în analiză, numărul deceselor atribuite schimbărilor climatice induse de om a variat de la 9 la 18 decese pe an, cu excepția Bucureștiului (adică, 103 decese pe an).

Având în vedere impactul actual al valurilor de căldură în România, care se estimează că va crește în viitor pe măsură ce temperatura medie globală crește.

Cunoașterea schimbărilor în viitorul apropiat în caracteristicile valurilor de căldură ar putea ajuta la dezvoltarea unor măsuri de adaptare pentru a reduce impactul acestor evenimente.

Valurile de căldură au devenit mai dese, mai intense și mai lungi în România.

Este de așteptat ca în viitorul apropiat, datorită creșterii frecvenței de apariție și duratei valurilor de căldură, precum și din cauza creșterii vulnerabilității populației, cel mai probabil România se va confrunta cu o creștere a morbidității și mortalității asociate caniculelor. Astfel, acest studiu subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta strategii de adaptare pentru a reduce impactul viitor al valurilor de căldură.