Victor Rebengiuc, Ion Caramitru și Oana Pellea într-un spectacol despre Revoluție la TNB: E despre noi, despre cei care s-au lăsat mințiți, cei care au răbufnit cu ură, despre morți, despre niciun vinovat

​Un spectacol, despre noi, despre comuniști, despre barbari, despre cei supuși, despre cei care nu s-au revoltat, despre cei care s-au lăsat mințiți, despre cei care au răbufnit cu ură, cu violență, despre morți, despre niciun vinovat. 1989. „Aveam aproape 10 ani, eram în Arad și am rămas cu senzații dure in mine”, își amintește regizoarea Carmen Lidia Vidu. „Îmi amintesc o Revoluție televizată. Un eveniment unic în lume”, spune ea, 30 de ani mai târziu. Împreuna cu cinci actori ai Teatrului Național din București, regizoarea care a gândit proiectul de teatru documentar „Jurnal de România” și l-a dus pe unele dintre cele mai importante scene de teatru din Europa pornește din nou la dialog. Ion Caramitru, Victor Rebengiuc, Oana Pellea, Florentina Țilea și Daniel Badale vor spune jurnalul unei Revoluții, pe scena TNB.

Repetiții pentru „Jurnal de România. 1989” la TNB / Foto: Florin Ghioca

Despre cei 5 actori din proiect, Carmen Lidia Vidu spune că „au vârste diferite, istorii diferite și cred că asta e forța documentarului: că nu există o singură voce. Sunt cinci raportări diferite la comunism și la revoluție. Fiecare a trăit-o altfel.”

Despre cei 5 actori, ea povestește că unul era în TAB la Piața Romană, altul era în fața TAB-ului, altul încerca să dea de mâncare soldaților, unul era acasă în fața televizorului, altul arunca cu hârtie igienică la televizor.

Repetiții pentru „Jurnal de România. 1989” la TNB / Foto: Florin Ghioca

Teroriști? A fost sau nu a fost? Morți de Crăciun? Execuție la televizor? Lovitură de stat? Băuturi, țigări și aur în casele Ceaușeștilor?

Cum ne raportăm la istorie?

Unde sunt poveștile așa numiților „oameni obișnuiți”, care se dovedesc adesea ca fiind mai degrabă extraordinari?

Unde sunt amintirile personale, subiective care alcătuiesc textura fină a unei vieți, fie ea mai bine sau mai puțin bine trăită?

Carmen Lidia Vidu promite un spectacol „despre noi, despre comuniști, despre barbari, despre cei supuși, despre cei care nu s-au revoltat, despre cei care s-au lăsat mințiți, despre cei care au răbufnit cu ură, cu violență, despre morți, despre niciun vinovat”.

Repetiții pentru „Jurnal de România. 1989” la TNB / Foto: Florin Ghioca

Proiectul “Jurnal de România. 1989” se bazează pe interviuri cu cei 5 actori, ale căror opinii nefiltrate,fie ele personale, civice sau sociale sunt mixate pentru a oferi „fotografia mai mare” a unui eveniment istoric. Spectacolul multimedia va da spectatorilor ocazia de a pune laolaltă un puzzle puternic și foarte uman. Istoria e văzută din prisma biografiilor personale. Cercetarea, imaginea și sunetele alcătuiesc universul multimedia care completează poveștile actorilor.

„Jurnal de România. 1989” este al patrulea spectacol de teatru documentar din cadrul proiectului „Jurnal de România”, după „Jurnal de România. Sfântu Gheorghe”, „Jurnal de România. Constanța” și „Jurnal de România. Timișoara”.

Cele 3 spectacole din proiect au făcut turul Europei – jurnalele au ajuns la publicul din Austria, Germania și Belgia. O performanță rară în condițiile în care „e ciudat că la 30 de ani de la Revoluție noi încă nu circulăm cu spectacolele de teatru”, spunea Carmen Lidia Vidu, într-un interviu acordat recent HotNews.ro.

Jurnal de România. 1989

La 3 ani de la lansarea „Jurnal de România”, un proiect de teatru documentar, cu siguranță cel mai important și matur din cariera ei, Carmen Lidia Vidu poate trage linie mulțumită: spectacolul „Jurnal de România. Constanța” s-a jucat acum două luni în fața publicului din Bruxelles, pe scena Bozar, în cadrul Europalia, unul dintre cele mai importante festivaluri de pe continent. La întoarcerea din Belgia, regizoarea s-a apucat de lucru pentru cel de-al patrulea spectacol din proiect: „Jurnal de România. 1989” – un spectacol despre Revoluție care va avea premiera la 30 de ani de la Revoluție pe scena Teatrului Național din București, cu Victor Rebengiuc, Ion Caramitru, Oana Pellea, Florentina Țilea și Daniel Badale.

” ‘Jurnal de Romania’ este un proiect onest despre o Românie fragilă, cu oboseli, cu răni, cu lupte interne, cu încercări de maturizare. Prin documentar i-am descoperit pe cei de lângă mine. Proiectul m-a maturizat și mi-a dat exercițiul dialogului”, a mărturisit Carmen Lidia Vidu, pentru HotNews.ro.

Jurnal de România. 1989

La început de lucru la un nou Jurnal, despre Revoluție, Carmen Lidia Vidu crede că „Fiecare are o părere diferită despre cum a fost la Revoluție, fie că a trait-o sau nu. Cele mai multe informații pe care populația le repetă sunt ‘cele oficiale’ ,uitandu-și chiar istoria personală. Cu această ocazie ne întrebăm: cum ne raportăm la istorie? Unde sunt poveștile așa numiților ‘oameni obișnuiți’, care se dovedesc adesea ca fiind mai degrabă extraordinari? Unde sunt amintirile personale, subiective care alcătuiesc textura vieții?”

Ca și cele 3 Jurnale de până acum, „proiectul ‘1989. Jurnalul unei Revoluții’ se bazează pe interviuri cu actorii ale căror opinii nefiltrate, fie ele personale, civice sau sociale sunt mixate pentru a oferi ‘fotografia mai mare’ a unui eveniment istoric”, spune Carmen Lidia Vidu.

„Aveam 10 ani la Revoluție și locuiam în centrul orașului Arad. Se auzeau foarte puternic împușcăturile și sunetul manifestanților. Îmi amintesc foarte clar imaginea redată la nesfârșit cu împușcarea Ceaușeștilor. Era ură și euforie”, spune, 30 de ani mai târziu, Carmen Lidia Vidu.

Jurnal de România. 1989

Ea a propus Teatrului Național din București un spectacol documentar dedicat Revoluției din 1989 după ce managerul Ion Caramitru tocmai văzuse în Festivalul Național de Teatru spectacolul „Jurnal de România. Timișoara”: „Cunoștea proiectul și am primit ok-ul lui pentru a face echipa și a începe lucrul la noul proiect, ‘Jurnal de România. 1989’ „.

Primele impresii ale regizoarei după primele repetiții cu actorii TNB? „Din interviurile pe care le-am luat pentru ‘Jurnal de România. 1989’ înțeleg următoarea situație: nimeni nu se aștepta ca vreodată să cadă comunismul. Existau dizidenți, se asculta Radio Europa Liberă, dar comunismul era puternic în țări din estul Europei, în țări din America de Sud, în China, Corea, URSS.”

Carmen Lidia Vidu crede că Revoluția din ’89 a schimbat istoria României, dar se întreabă „Cât de pregătiți erau oamenii să construiască o democrație, o viață politică nouă, o cultură civică după ce toată viață au știut de un singur partid, un singur nume și nimic mai mult?! Din copilărie erai confiscat de partid. Șoim, pionier, membru de partid. Cărțile, manualele, ziarele, televizorul… toate începeau cu Ceaușescu. Nu exista alternativă.”

Jurnal de România. 1989

Ea crede că „e dur să ceri unui popor să se schimbe peste noapte. Să învețe să gândească politic, civic, social”, dar, cu toate acestea, „România s-a maturizat enorm și cred că abia acum începe să-și pună problema trecutului.”

Carmen Lidia Vidu e de părere că acum, la 30 de ani după, începe maturizarea și că „acum e momentul”: „Înțelegerea lucrurilor ține de cercetarea noastră personală și asta ne va da o forță fantastică. În februarie începe procesul contra lui Ion Iliescu, pus sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Este un moment istoric pentru România. Se va dezbate mult. Se va discuta despre comunism, coaliții, manipulare, minciună, crime.”

„În perioada de lucru am citit numai despre comunism, am ascultat numai interviuri și conferințe despre comunism și am vizionat documentare Sahia legate de revoluția din 1989. Am fost și la Târgoviște ca să văd locul în care au fost judecați și executați Nicolae și Elena Ceaușescu. Mi-au fost foarte de folos aceste săptămâni din viața mea. Informațiile oferite de Generalul Militaru au fost cele care m-au marcat cel mai tare. El spune că de 4 ani era pregătită căderea lui Ceaușescu. Iliescu era antrenat în acest sens. Paul Cozighian deține materiale video de la ședința din CC unde Generalul Militaru spune că de 6 luni există FSN-ul. Am urmărit conferințele lui Teodor Doru Mărieș care este un activist civic anticomunist și am înțeles logica revoluției de stat de natură militară. Sper să reușesc să adun toate informațiile într-un spectacol coerent de teatru documentar”, mai spune Carmen Lidia Vidu.

„În partid intrau în primul rând cei care erau prost pregătiți și cei care își doreau o avansare rapidă. Partidul Comunist a fost partidul oportuniștilor și a celor lipsiți de caracter. Recunosc: îmi era frică dar nu într-atât să mă facă laș.” – Fragment din monologul lui Ion Caramitru din spectacolul „Jurnal de România. 1989”

Jurnal de România. 1989