VIDEO Ce a făcut până acum Nicușor Dan din ce a promis în campanie și ce nu a respectat. Radiografia primelor 100 de zile de mandat

Jurnalistul Laurențiu Ungureanu, realizatorul rubricii HotSpot de la HotNews, analizează, într-un material video explicativ, cum au arătat primele 100 de zile ale Nicușor Dan în funcția de președinte, o perioadă care poate descrie, în miniatură, direcţia întregului mandat. Cu ajutorul a trei motoare de inteligență artificială, materialul contabilizează toate promisiunile, aparițiile și faptele președintelui de dinainte și de după preluarea mandatului. 

Din prima zi de mandat, președintele a fost pus în fața unor dosare fierbinți: rotația de la Curtea Constituțională, criza de încredere în serviciile de informații după anularea alegerilor, o guvernare interimară, dificultăţile bugetare și negocierile fiscale purtate de guvernul Ilie Bolojan. Agenda sa a fost suprapusă peste aceste urgențe. Debutul prezidenţial a fost mai degrabă defensiv, cu reacții punctuale, decât ofensiv, cu inițiative noi.

Am luat drept punct de pornire ziua imediat următoare depunerii jurământului în Parlament (26 mai) și am evaluat, domeniu cu domeniu, felul în care noul președinte și-a calibrat discursul și acțiunile. Am verificat ce s-a întâmplat cu promisiunile-cheie – de la numirile în fruntea serviciilor secrete, la modul în care s-a poziționat față de sistemul de justiție sau față de dosarele cu impact social. Am privit și către zona relațiilor internaționale, unde prezența – sau absența – președintelui României a stârnit comentarii în momente strategice, precum cel al întâlnirilor dintre liderii UE şi SUA, în pregătirea summitul din Alaska, în care Donald Trump l-a întâlnit pe Vladimir Putin.

Câteva repere din această perioadă:

• menținerea status-quo-ului privind şefia serviciile secrete;
• numirea profesorului Dacian Dragoș la CCR, în ciuda promisiunii „CCR doar cu magistrați”;
• gestionarea cazului Lia Savonea, unde președintele a evitat sesizarea CCR, deși asociațiile de magistrați i-au cerut acest lucru;
• semnătura pe Legea 141/2025, care a mărit TVA, în ciuda promisiunii ferme a preşedintelui, și reducerea bugetului Administrației Prezidențiale cu 25% – un gest simbolic, dar cuantificabil: 20 de milioane de lei;
• în relațiile externe, vizitele la Chișinău, Varșovia, Vilnius, Odessa, Viena, dar și felul în care preşedinţia românească s-a afirmat în procesul de pace cel mai important pentru această regiune, în contextul summitului din Alaska, când Donald Trump l-a întâlnit pe Vladimir Putin;
• poziționarea față de legea antilegionară, printr-o sesizare la CCR respinsă în unanimitate.

În paralel, au existat și episoade care au marcat percepția publică asupra începutului de mandat: absența de la funeraliile fostului președinte Ion Iliescu, lipsa de la ceremoniile de Ziua Marinei și primul interviu acordat din postura de șef al statului la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, lângă Făgăraș. Aceste momente au alimentat dezbaterea despre felul în care Nicușor Dan înțelege rolul prezidențial și raportarea la tradițiile funcției.

Am folosit inteligenţa artificială (ChatGPT 5 Plus şi Perplexity Pro) – prelucrând şi analizând datele din punct de vedere jurnalistic – pentru a înţelege că doar aproximativ o treime din promisiunile cuprinse în programul electoral se aflau, de fapt, în aria de competență a preşedintelui. 

Tot prin metoda aceasta am putut cartografia, în discursul public al preşedintelui, cele mai întâlnite teme. Acestea au fost „finanţe şi buget”, „guvern şi coaliţii” şi „justiţie şi anticorupţie”, iar nu „politică externă şi NATO/UE”, „Republica Moldova” şi „Apărare şi securitate”.

Pentru a înțelege ce înseamnă, de fapt, aceste prime 100 de zile, am comparat profilul noului președinte cu cel al predecesorilor săi: Traian Băsescu, care și-a început mandatul prin mutări decisive, și Klaus Iohannis, care a ales prudența și protocolul. Nicuşor Dan nu a fost nici preşedinte-jucător, precum Traian Băsescu, nici preşedinte-spectator, precum Klaus Iohannis. 

Mai degrabă, începutul său de mandat arată un preşedinte prins între aşteptările ridicate şi realitatea limitărilor constituţionale, oscilând între gesturi simbolice şi absenţe notabile.

Analiza care urmează este o radiografie a principalelor acțiuni și inacțiuni ale președintelui Nicușor Dan, cu mize ce depășesc acest interval simbolic de 100 de zile și care pot anunța, în miniatură, direcția întregului mandat.

Primele 100 de zile nu sunt doar un exercițiu de contabilitate politică, ci un test de coerență între promisiuni și fapte. 

În cazul lui Nicușor Dan, bilanțul arată o combinație de decizii concrete, amânări și controverse, dar și o poziționare care ridică întrebarea: direcția pe care a ales-o este o simplă adaptare la constrângerile mandatului sau o strategie calculată pentru restul celor cinci ani?