VIDEO Clotilde Armand, primarul Sectorului 1: „Nu sunt deloc conflictuală. Este un fake news” / Ce spune despre permanentul scandal cu consilierii PSD-PNL și despre dosarul său penal

„Bănuiesc că există o altă metodă, metoda compromisurilor. Să le dau lor ce își doresc?”, afirmă primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, susţinută de Alianţa Dreapta Unită pentru un nou mandat. În interviul HotNews.ro din seria „Cursa pentru Bucureşti”, reporterul a insistat să afle cum a încercat ea să rezolve blocajul pe care îl reclamă din cauza majorităţii PSD-PNL din Consiliul Local. Clotilde Armand spune că nu este conflictuală, iar cei care afirmă asta nu o cunosc.

• „Cursa pentru Bucureşti” este o serie de interviuri HotNews.ro în care redacţia a invitat principalii candidaţi la alegerile locale din București să vorbească despre planurile lor şi despre problemele orașului sau ale sectoarelor în care cer votul cetăţenilor. Interviurile au fost purtate în mişcare, în maşină.

„Am acceptat tot ce mi s-a cerut pe partea de școli de la orice consilier PSD-PNL. Am acceptat. Există câteva școli care au plătit un pic prea mult pentru ce au făcut. Am acceptat asta”. Este unul dintre compromisurile pe care Clotilde Armand spune, în interviul pentru cititorii HotNews.ro, că le-a făcut majorităţii PSD-PNL din Consiliul Local, pe care o caracterizează ca fiind ostilă.

Cum arată Sectorul 1, după ce a fost condus aproape patru ani de primarul Clotilde Armand? HotNews.ro a invitat-o pe cea care a administrează cel mai bogat sector din Capitală să explice ce a îndeplinit din promisiunile făcute cetăţenilor înainte de a fi aleasă primar.

Câte străzi de pământ mai sunt în Sectorul 1, care sunt planurile primarului Armand privind asfaltarea lor, dacă va fi realeasă, cum îşi propune să continue proiectul „Promenada Verde”, care avansează anevoios, şi cum reuşeşte să negocieze cu politicienii care au principii diferite.

„A fost nevoie de patru procurori ca dosarul meu penal să meargă mai departe. „Fără penali în funcţii publice“ e dspre cei cu condamnări definitive”

HotNews.ro: Ați fost trimisă în judecată într-un dosar în care procurorii vă acuză că v-ați numit singură manager într-un proiect anticorupție. Ce s-a întâmplat?

Clotilde Armand: E vorba de un proiect pe fonduri europene, un proiect anti-mită. Suma pe care am primit-o în plus faţă de salariul meu de primar este, în total, pe tot anul, pe tot proiectul, de aproximativ 2.500 de euro. Am fost plătită pentru că, fiind manager de proiect, era prevăzută o plată pentru această muncă. Numirea mea în proiect a fost validată de secretarul general, de juriştii primăriei, de directorul economic, de Ministerul Fondurilor Europene şi de prefect. Prefectul e cel care atestă legalitatea acestor dispoziţii.

Dosarul penal a fost făcut la mult timp după numire şi a fost nevoie de patru procurori ca dosarul să meargă mai departe. Trei procurori nu au acceptat să fie trimis în judecată. Eu abia aştept să aud ce acuzaţii au împotriva mea, pentru că tot ce am făcut este absolut legal. Mi se pare o mare risipă de resurse pentru un dosar politic.

Ați susținut proiectul „Fără penali în funcţii publice”, însă acum aţi rămas candidată la primărie…

Domnule, oricine poate să facă orice dosar. Tot ce-am făcut eu este legal. Faptul că a fost nevoie de patru procurori ca să meargă mai departe un dosar penibil e politică, nu e vorba de „penali” aici.

Legea „Fără penali în funcţii publice“ spune despre persoanele care au condamnări definitive. Lor le este interzis să mai ocupe funcţii publice în instituţiile de stat. Eu nu am nicio condamnare. Să nu amestecăm lucrurile. Nu uitaţi că primarul „Diamant” (Daniel Tudorache, n.r.) a fost percheziționat acasă, a depus o cauţiune de un milion de euro ca să nu rămână în arest. Primarul anterior de la PNL, Andrei Chiliman, a fost săltat de acasă pentru o mită sistematică de 10% la contractele de achiziţii publice.

„Nu cred că oamenii care spun că sunt conflictuală mă cunosc”

Aveți un renume că sunteți o persoană conflictuală. Dumneavoastră vă considerați o persoană conflictuală?

Nu, nu sunt deloc conflictuală. Este un fake news. Eu nu cred că oamenii care spun că sunt conflictuală mă cunosc.

Doar că eu nu accept compromisuri nelegale, nu accept să ca banii publici să fie furați, achizițiile să fie aranjate, autorizațiile de construcție, de funcționare să fie cumpărate. Nu accept să nu fie respectate principiile pe care le am. Am un angajament față de bucureșteni, față de toți care mi-au dat încrederea lor şi nu pot să nu respect aceste principii. Pot să spun cu înainte se fura liniște, fără conflicte.

Şi acuma, da… am primit un mandat anticorupție, adică să reconstruim acest București pe niște baze corecte și asta fac. Dacă asta se numește să fii conflictuală, atunci poate că sunt conflictuală. Adică nu accept status qvo-ul de dinainte, nu accept compromisurile care se făceau înainte și cred că generația care vine pentru asta m-a ales. Şi nu mai doreşte ce a fost. Da, este o ruptură față de trecut și poate că asta se numește să fii conflictual. Să nu mai mergi pe aceeași linie care a fost în trecut.

Despre blocajul din Primăria Sectorului 1 generat de conflictul cu PSD-PNL: „Să le dau lor ce-și doresc?”

Disensiunile dintre dumneavoastră și majoritatea PNL-PSD din Consiliul Local sunt printre temele centrale și ale campaniei dumneavoastră și ale discuțiilor din jurul campaniei la Primăria Sectorului 1. Cum ați încercat dumneavoastră să rezolvați acest blocaj pe care îl reclamați, gândindu-vă la cetățenii din sector?

Există un protocol care prevede niște atribuții pentru PNL, iar acest protocol zace într-un dulap, în biroul viceprimarul lui PNL. Ei n-au vrut să meargă mai departe. De fapt, ei au fost primii care au trădat electoratul. Vă amintiți că au fost votați pe ideea că nu acceptăm „ciuma roșie“?. Ăsta a fost laitmotivul lor, asta a fost promisiunea lor și extrem de repede s-au dus în brațele ciumei roşii. Au făcut la fel cu mine. Au spus că împreună vom reclădi acest sector, dar pe niște baze solide, corecte, occidentale, democratice și, de fapt, sunt primii care nu-și doreau niciun fel de schimbare.

Ce presupune acest protocol şi cum aţi încercat să-l puneţi în aplicare astfel încât să deblocaţi primăria?

Am avut un protocol pe care nu l-au respectat. Acest protocol spunea clar că nu ne atacăm reciproc. M-au atacat primii, am spus OK, n-ați respectat protocolul. Am revenit cu un alt protocol ca să mergem mai departe, ca să depășim criza respectivă, care era și criza Romprest, iar de atunci n-au mai vrut să semneze niciun fel de protocol. Am insistat, am spus OK, o să puteți să gestionați asta, asta, asta. Ei își doreau să gestioneze serviciul de achiziții publice. Au spus că, dacă au între atribuții niște servicii, dar nu au partea de achiziții, nu sunt interesați. Aveau direcții întegi care erau prevăzute să fie ale lor, dar ei își doreau altceva. Își doreau să fie cum a fost înainte. Adică au preferat continuitatea față de trecut, în loc să se ducă spre schimbare cu mine.

Și, da, acest lucru a creat un blocaj. Am insistat. Punctual, am reușit să facem de fapt multe lucruri. Mai ales cu presiunea cetățenilor. Presiunea cetățenilor este cea care mereu ne salvează. E singura metodă ca ei să răspundă. Bineînțeles că există o altă metodă, metoda compromisurilor. Să le dau lor ce își doresc?.

„Cheltuim de trei ori mai mulți bani pentru şcoli decât în mandatele precedente”

Politica este arta compromisului. Ce compromis ați reușit să faceți cu această majoritate PNL-PSD din Consiliul Local?

Primul compromis pe care mi l-au cerut este să nu văd acest miliard de lei prejudiciu creat de firma de salubritate. Să nu spun nimic în fața prestațiilor fictive. Să nu spun nimic de faptul că nu se colectează selectiv. Să las acest contract așa cum este și timp de 25 de ani să plătim miliarde și miliarde de lei în plus față de ce ar trebui să plătim.

Dar eu vă întrebam despre…

Un compromis pe care l-am făcut, nu pe care nu l-am făcut. Am avut câteva săptămâni între momentul în care am intrat în primărie în noiembrie 2020 și momentul în care au fost alegerile parlamentare, în decembrie 2020. În aceste săptămâni am reușit să pregătim o reformă administrativă foarte mare, unde am desființat trei direcții de bază ale primăriei. PNL-ul a fost obligat să voteze alături de mine, pentru că era o înțelegere și pentru că veneau alegerile parlamentare și trebuia să arate că da, fac reforme, nu doar discursuri la televizor.

Am desființat Administrația Şcolilor. În loc ca banii primăriei să se ducă la Administrația Şcolilor, banii se duc direct la școli și toate școlile beneficiază de un buget imens cu care pot să reabiliteze complet școala, să o doteze, să pună hârtie igienică, să pună table interactive, mobiliar nou, să fie rezugrăvită. Cheltuim de trei ori mai mulți bani pentru școli decât pe mandatele precedente.

Am acceptat tot ce mi s-a cerut pe partea de școli de la orice consilier PSD-PNL. Am acceptat. Toți banii doriți de școli s-au dus la școli. Există câteva școli care au plătit un pic prea mult pentru ce au făcut. Am acceptat asta. Pentru că mi-a plăcut foarte mult faptul că directorii au investit acești bani și au creat niște școli la standarde europene, că directorii au acceptat această descentralizare și au investit timp și efort pentru a reconstrui toate școlile din Sectorul 1. Am reușit să ne înțelegem cu majoritatea PSD-PNL și am reușit ceva extraordinar.

În campania dumneavoastră electorală din urmă cu 3,5 ani propuneați linii speciale pentru autobuze electrice pentru școli.

Nu putem să avem linii speciale pentru autobuze pentru școli și alte linii pentru autobuze pentru transport public.

Microbuzele electrice pentru școli încă nu există…

Nu, nu există.

Ce parcări sunt încă la nivel de proiect

O propunere pe care ați făcut-o în urmă cu trei ani și cinci luni. E vorba de construire a 10.000 de locuri de parcare și parcări subterane. La ce nivel sunteţi acum?

Am dus mai multe politici publice când e vorba de parcări. În primul rând, am ridicat mașinile abandonate care ocupă inutil niște locuri. Doar anul trecut am ridicat 2.800 de mașini abandonate. Al doilea lucru: am desființat garajele ilegale care ocupau domeniul public. Şi în locul lor am creat niște locuri de parcare. Am pus în funcţiune parcarea Basarab, n-a fost uşor. Avem şi aceste parcări subterane, care sunt prevăzute sub Piața Amzei. Sunt sute de locuri sub piața 1 Mai. Aceste proiecte sunt pregătite, așteaptă doar să fie votate de Consiliul Local.

Despre terasele din Parcul Herăstrău: Își permit să funcționeze fără autorizație de funcționare pentru că au o protecție la nivel foarte, foarte sus.

Parcul Herăstrău este cunoscut și pentru terasele care îi deranjează pe mulți dintre vecini. Unii cer desființarea. Pe de altă parte, există niște afaceri acolo. Cum gestionaţi problema teraselor din Parcul Herăstrău?

În primul rând, trebuie să spunem că Parcul Herăstrău nu intră în atribuțiile primarului de sector, ci este gestionat de primăria generală. Este și un parc istoric, ceea ce înseamnă că orice reabilitare necesită un proiect, o autorizație de construire și necesită și avizul de la comisia de cultură. Adică, dacă pui un copac nou, trebuie să ai autorizația de construire. Terasele aduc o poluare fonică extrem de neplăcută și nesănătoasă pentru mulți locuitori. Primăria de sector nu are decât o singură atribuție în acest domeniu. Se numește autorizația de funcționare.

În momentul în care aceste terase nu au o autorizație de construire, în momentul în care nu îndeplinesc anumite criterii, primăria de sector nu le dă autorizația de funcționare. Din păcate, aceste terase au un fel de tradiție: funcționează chiar fără autorizație de funcționare. Dar își permit să fac asta pentru că au o protecție la nivel foarte, foarte sus.

Eu am decis să mergem mai departe. Dacă un local nu are autorizația de funcționare, legea îmi permite să confisc veniturilor realizate în perioada în care localul a funcționat fără autorizație. Este o procedură complicată, care la fiecare pas poate fi contestată și durează. Localurile au contestat în justiție regulamentul care stă la baza autorizațiilor de funcționare și au spus că regulamentul nu este corect și, din acest motiv, nu au primit autorizația de funcționare.

Totuși, merg mai departe. Confiscăm la ora actuală aproape 30 de milioane de lei în parteneriat cu instituțiile ANAF din toată țara. Depinde de locul unde sunt înregistrate aceste localuri. Este un război dur, dar, dacă nu mergem pe o procedură dură, aceşti oameni de afaceri nu înțeleg că nu glumim cu autorizațiile de funcționare. Şi cu terasele din Herăstău mergem până la capăt.

„Erau 44 de străzi neasfaltate. Am asfaltat 40 şi acum se spune că mai sunt încă 40 şi ceva”

Promisiuni pe care le-aţi făcut în urmă cu 3 ani şi jumătate. Ne apropiem de strada Liliacului, celebră pentru că e una dintre cele 46 de străzi încă neasfaltate din sector. Cum veţi gestiona problema străzilor neasfaltate?

Când am candidat prima dată, oficial, erau 44 de străzi neasfaltate. Am asfaltat 40 și acuma se spune că sunt încă 40 și ceva.

Numărul de 46 de străzi neasfaltate vine de Administrația Străzilor…

Sectorul este în expansiune. În fiecare an sunt noi construcţii, care necesită noi străzi.

Strada Liliacului…

Sunt lucrări. Am obținut autorizația de construire și acuma chiar se fac aceste lucrări.

Acum urmează să fie asfaltată?

Noi lucrăm. Asta de acum urmează să fie asfaltată. Trebuie să înțelegeți un aspect – ciclul investițional durează. În primele luni ale mandatului, timp de un an şi jumătate, am organizat licitația care ne permite să cadastrăm, să facem studiu de fezabilitate, să facem proiectarea, să obținem autorizaţia de construire și să facem execuția pentru 1.000 de străzi din Sectorul 1. Este o licitație foarte mare, e vorba de o sumă uriașă. Iar licitația respectivă s-a finalizat acum un an și jumătate – 2 ani. Sunt șase loturi. Am reușit, după finalizarea licitației, să asfaltăm peste 40 de străzi. Alte 40-50-60 sunt blocate de Consiliul Local, altele sunt la nivel de studiu de fezabilitate, altele sunt la nivel de cadastru.

O stradă ca aceasta nu era cadastrată. În unele locuri, domeniul public era de 1-2 metri. Trebuia să recuperăm ca să o asfaltăm. Până acum, nicio stradă din Sectorul 1 nu a fost asfaltată oficial printr-un proces de investiții. Au fost doar reparate. Pentru că în momentul în care faci investiții, trebuie ca strada să fie cadastrată. Or, nu exista cadastru. Când am preluat mandatul, doar 3% din domeniul public era cadastrat. Este un șantier uriaș să te ocupi de cadastrul unui oraş și asta am făcut.

„Promenada Verde”, proiect promis, dar departe de a fi finalizat

Promenada Verde este unul dintre proiectele ambițioase pe care le-ați propus în urmă cu 3 ani şi jumătate, în campania electorală. Este un proiect început, însă deocamdată departe de a fi finalizat. Spuneți-mi dumneavoastră care este stadiul lui!

Sunt 44 de kilometri de Promenadă Verde. O parte este deja realizat, dar e realizat temporar, până finalizăm tot ce este nevoie…

Cât din cei 44 de kilometri?

Aproximativ 10%. Vedeți, aici avem niște niște puncte de acces, ceea ce este deja un progres pentru oamenii care locuiesc în acest cartier. Sunt trei dimensiuni diferite. Prima este partea tehnică: malul acestor lacuri se prăbușește și avem în curs un studiu de fezabilitate pentru a reabilita acest mal. Lucrările vor începe în mai puțin de un an pentru reconstruirea malurilor.

În paralel, avem un Plan Urbanistic Zonal, care va arăta unde vor fi punctele de acces, ce vei avea voie să construiești pe Promenada Verde. A treia dimensiune este partea juridică și de cadastru, pentru că zona de protecție a apelor a fost privatizată, a fost mâncată de niște privați.

La începutul mandatului, v-ați propus să plantați 50.000 de copaci. Concret, câți copaci ați plantat?

Concret, am plantat între 10.000 și 20.000 de copaci. Sunt în garanţie timp de 2 ani. Aici ne-am lovit de problema blocajului în Consiliul Local. În 2024, pentru capitolul bugetar de spații verzi am prevăzut în buget suma de 154 de milioane de lei. Adică Administraţia Domeniului Public a cerut suma asta și am alocat-o. În momentul în care a votat Consiliul Local, el a retras banii aceștia, i-a alocat în altă parte și au rămas 20 de milioane de lei pentru spații verzi. Faţă de 214 milioane care au fost cheltuiţi pe vremea fostului primar. Eu aș fi dorit să am o sumă mult mai mare ca să pot să plantez mult mai mult. Totuşi, facem păduri urbane care sunt mai ușor de întreținut și creează o vegetație cu biodiversitate. Adică ceva mai mult decât pur și simplu iarbă și tot ce am făcut a fost făcut cu un buget extrem de redus față de ce au avut primarii precedenți.