VIDEO Conferința PwC România ”PNRR-Investiții pentru economia viitorului. Transformarea digitală”: Transformarea digitală a administrației nu trebuie să însemne trecerea birocrației în mediul digital

Administrația publică a făcut progrese în privința digitalizării serviciilor publice, dar procesul este complex și de durată. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) poate contribui decisiv la transformarea digitală a României, prin finanțarea dezvoltării infrastructurii digitale, digitalizării proceselor din administrație, dar și din mediul privat, fondurile alocate acestui pilon fiind de 5,97 miliarde euro. Cloud-ul guvernamental este pilonul central al acestei transformări, care nu trebuie să ducă birocrația în mediul digital, ci să simplifice serviciile și interacțiunea cetățenilor și companiilor cu administrația publică.

Gabriel Voicilă, Technology Partner PwC România, și Mircea Bozga, Risk Assurance Partner PwC România a discutat, în cadrul celei de-a treia conferințe dedicate PNRR, organizată de PwC România, despre transformarea digitală împreună cu Dragoș Vlad, Președinte Autoritatea pentru Digitalizarea României, Mircea Stoian, Consilier Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, Elisabeta Moraru, Country Director Google România, Margareta Mucibabici, Public Affairs & Social Impact Director, UiPath, Paul Apostol, Fondator Digital Nation, Daniel Rusen, Director Marketing și Operațiuni, Microsoft România și Ernest Orlowski – Senior Manager PwC Polonia.

Urmărește mai jos înregistrarea evenimentului:

Principalele declarații

Gabriel Voicilă, Technology Partner PwC România

România se află pe ultimul loc în clasamentul DESI al EU și trebuie să facă, printre altele, progrese semnificative pentru a crește nivelul economiei digitale, de a amplifica nivelul de cunoștințe digitale și de a avea servicii de e-guvernare reale.

Dragoș Vlad, Președinte Autoritatea pentru Digitalizarea României

Poziția DESI nu ne avantajează sau nu ne încântă, dar este o imagine de ”așa nu”. România a avut din 2007 până în prezent două perioade de programare, PNRR este a treia. Din păcate în primele două, când au fost la fel de mulți bani, undeva nu s-a implementat sau nu s-a dus până la bun sfârșit o idee de proiect. În realitate nu cred că suntem pe ultimul loc, cred că suntem cu o raportare proastă, cu o evidențiere proastă a unor stadii.

Conectivitatea a fost în top, ușor, ușor începem să pierdem și acolo dacă nu se fac investiții. Avem o investiție importantă, respectiv cloud-ul guvernamental, și nu vrem să facem o investiție în centre de date și atât. Trebuie gândit cu scopul de a moderniza acele sisteme informatice. Dorim o transformare digitală prin care să nu birocratizăm administrația în format digital. Atunci când continui birocrația și în sistem digital, cetățeanul fuge de acel sistem și nu adoptă.

Digitali suntem pentru ca toți avem un dispozitiv, toți folosim și consumăm aplicații și cred că ultima poziție DESI nu este o oglindă din perspectiva capacității, premiselor și intenției noastre ca cetățeni.

Ce trebuie să facem prin PNRR este să evităm să facem erori de implementare, nu de programare.

Mircea Stoian, Consilier Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică

Direcțiile PNNR sunt reformele, fără de care nu se pot face investițiile. Componenta 7, de transformare digitală, a fost gândită pe o perioada cinci ani, totul axat în jurul unui proiect mare de țară care este cloud-ul guvernamental. De aici mai departe, modul în care administrația publică, UAT-urile, mediul privat vor lucra și vor beneficia de cloud este o chestiune de implementare.

Problema nu este de finanțare, ci de a face ceea ce e decis să facem prin PNRR și de a continua și după PNRR, pentru că vor urma și alte programe de finanțare. PNRR a fost instrument care să creeze un minim de parteneriate public private, unde există acum o falie. Parțial, scopul este de a pune împreună mediul privat și administrația publică să creeze această simbioză necesară.

Reforma din PNRR pentru securitate cibernetică este gândită pentru a asigura securitatea instituțiilor publice cu valențe critice. Am gândit-o în cerc: absolvenți, studenți care se vor regăsi în viitor în instituțiile publice și private din România și un toolkit pentru instituțiile de stat și private.

Securitatea cibernetică este parte din transformarea digitală și nu este un produs, este un proces. Între 83-85% din incidentele de securitate cibernetică se produc din cauza factorului uman, acel click pe un link este una dintre cele mai mari cauze. În România costul estimat al unui incident este de 750.000 lei, adică 150.000 euro. Dacă ne uităm câte companii, dintre cele care sunt expuse și sunt vulnerabile, investesc procentual din acești 150.000 euro, nu stăm foarte bine. Nici măcar 10% dacă le-ai cere sa investească, nu reușesc să găsească o motivație să facă acest lucru. Este și o problemă de legislație, de a ghida cumva prin lege, prin bune practici companiile să se protejeze.

Elisabeta Moraru, Country Director Google România

Se fac pași susținuți, dar trebuie să trecem prin niște etape de construcție sistemică și de mentalitate a celor care lucrează cu astfel de soluții că trebuie să evolueze. Ultimii doi ani ne-au arătat că ne reinventăm: cum facem educație, cum facem medicină, felul în care lucrează funcționarul public și acum avem poate mai mult confort cultural să mergem în această direcție.

Ce facem noi este să educăm zona privată, dar și cea publică, pentru că inovația se întâmplă de cele mai multe ori în privat și ea trebui transferată către public. Cloud-ul guvernamental înseamnă date, infrastructură deschisă, colaborare, siguranță. Sunt elemente care reprezintă fundația, după care urmează utilitatea, cum traducem asta cetățenilor.

Paul Apostol, Fondator Digital Nation

PNRR cred că aduce o structură, evoluția maturității cu care începem să facem lucrurile, de care România are nevoie în felul în care gândește proiecte, în care IMM-rile ar putea să transforme banii în inovație, pentru că în România încă punem foarte mare accent pe finanțare și poate mai puțin pe a înțelege cu adevărat o piață, cum să crezi un produs. Vedem un efect de maturizare și la nivel instituțional și în rândul companiilor, care sunt mai atente și vor să facă eforturi mai curajoase.

Din perspectiva competențelor digitale (…), avem două Românii, o Românie digitală și tehnică, care evoluează, și o Românie nedigitală care rămâne în urmă și riscul major este ca această distanță să se mărească și să fie din ce în ce mai greu de acoperit. Și asta vedem în raportul dintre tinerii care vin către programele de digitalizare și cei care nu vin. Trebuie comunicat și explicat de ce competențele digitale sunt valoroase și nu ne permitem să rămânem în urmă sau să avem orice viteză, pentru există viteză globală pe care trebuie o urmărim.

Daniel Rusen, Director Marketing și Operațiuni, Microsoft România

Progres există și îl vedem în fiecare zi, numai că în perioada de pandemie s-a realizat un progres accelerat. Ce se întâmplă ca procese, inovație în ani de zile, s-a întâmplat peste noapte sau în câteva luni. Cred că România aici trebuia să accelereze mai mult, pentru că ritmul a fost unul mai scăzut față de celelalte țări.

Suntem într-un moment de oportunitate și cred că PNRR reprezintă un plan strategic de reformă la nivel național și întreaga societate poate contribui la succesul implementării acestui plan: să existe această coeziune între instituțiile statului și asociațiile din industrie.

Avem o industrie IT puternică în România, care contribuie la dezvoltarea economică a țării, la balanța de plăți, și ar trebui să vedem cât mai mult IP produs în România, folosit în instituțiile statului, contribuția la dezvoltarea de competențe digitale și pentru funcționarii publici.

Nu trebuie să reinventăm roata, ci trebuie să împrumutăm exemple de bune practici și avem exemple atât pe piața locală, precum Ministerul Agriculturii, cât și să împrumutăm exemple din afara României.

Margareta Mucibabici, Public Affairs &Social Impact Director, UiPath

Credem că PNRR este o oportunitate deosebită pe care România nu-și permite să o rateze, unde sistemul public și cel privat trebuie să colaboreze strâns pentru a genera rezultate cât mai bune. Până în 2030 trebuie să digitalizăm 100% din evenimentele de viață, care sunt cele mai importante pentru cetățeni, deoarece sunt legate de calitatea vieții, de experiența noastră cu administrația publică. În egală măsură, oportunitatea adusă de PNRR în zona de digitalizare a venit să sprijine atât mediul privat, cât și pe cel public. În ambele sectoare este nevoie de competențe digitale și de investiții. PNRR a venit într-un moment cheie pentru România, întrucât, dacă reușește să absoarbă aceste fonduri, și fructifică șansa să implementeze reformele, rezultatul va fi o foaie de parcurs pentru digitalizarea României pe termen mediu și lung. Partea de conștientizare la nivelul cetățeanului este deosebit de importantă, pentru că digitalizarea poate părea abstractă, iar noi, alături de sectorul public, trebuie să explicăm care este contribuția digitalizării la nivelul cetățeanului, care este impactul, si cum se traduce în creșterea calității vieții.

Articol susținut de PwC România