VIDEO Conferința PwC România: PNRR poate fi considerat ”revoluția” spre o economie inteligentă și durabilă. Mediul de afaceri are un rol esențial

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă o oportunitate istorică pentru modernizarea și dezvoltarea României, fiind considerat un adevărat proiect de țară, având o miză dublă: implementarea de reforme esențiale pentru redresare și creștere sustenabilă și investiții mari.

Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România a discutat marți, 25 octombrie, despre impactul PNRR și rolul mediului de afaceri cu Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Tánczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Sergiu Manea, CEO, Banca Comercială Română, în cadrul conferinței „PNRR – Investiții pentru economia viitorului” organizată de PwC România.

Urmărește înregistrarea evenimentului mai jos:

Principalele declarații din conferință

Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România

Ne aflăm într-un context dificil din punct de vedere economic, după doi ani și ceva de pandemie și multe luni de război la granița Uniunii Europene. Simțim acum acut efectele inflației, ale crizei energetice, ale disfuncționalităților din lanțurilor globale de aprovizionare, provocări uriașe care au adus însă și oportunități.

Lumea întreagă și, cu precădere Uniunea Europeană, au înțeles că reziliența este cheia. Trebuie să construim economii reziliente, iar PNRR este planul care adresează acest deziderat. Pentru România este o șansă istorică pentru că PNRR antrenează reforme administrative și economice, direcții noi de dezvoltare și care atrage foarte mulți bani. Depinde însă de noi toți – guvern, autorități centrale și locale, mediu de afaceri – să mobilizăm aceste proiecte și să atragem resursele financiare pentru implementarea lor în orizontul de timp al PNRR.

Putem spune că PNRR vine și ca răspuns la căutările noastre ca societate de a identifica un nou model de dezvoltare, acordat cu tendințele din economia globală și din societate. După marile proiecte de țară care au angrenat întreaga societate – aderarea la NATO și aderarea la UE -, foarte multe voci din mediul public și privat au susținut că e nevoie de un nou azimut pentru dezvoltarea României.

Chiar dacă au trecut 15 ani de la aderarea la UE, si in pofida progresului enorm, au rămas nerezolvate multe probleme care creeaza decalaje destul de mari față de Europa occidentală, dar chiar și fata de colegii noștri de generatie, atât în sectorul public, cât și în cel privat. PNRR poate aduce aceasta schimbare de paradigmă în dezvoltarea României.

Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

Reformele pe care trebuie să le ducem la bun sfârșit prin acest document strategic nu sunt deloc ușoare. Fie săptămânal, fie lunar trebuie să dăm socoteală pentru ceea ce înseamnă ducerea la bun sfârșit a angajamentelor pe care România și le-a asumat. Pot să vă spun că dacă ceva este de negociat în PNRR sigur acel domeniu nu este legat de reforme. Reformele sunt o condiție obligatorie, discuțiile sunt aprinse, dar de fiecare dată suntem atenționați că putem negocia flexibilitatea privind investițiile, dar cu siguranță reformele nu se negociază.

Sunt două categorii de reforme: o primă categorie este cea a reformelor mari legate de sistemul de pensii, de fiscalitate, de guvernanță corporativă, unde avem o imensă resursă și o avere de gestionat în ceea ce privește companiile de stat și, apoi, avem reformele în general care se referă la mecanismele instituționale prin care se urmărește ca statul sa fie mai modern, mai suplu, mai transparent, mai facil. Sunt acele categorii de reforme care ne apropie de cetățean, care fac ca mecanismele statului să funcționeze cât mai bine.

Toată lumea cunoaşte reforma pensiilor, este subiect fierbinte, în orice discuţie. Colegii mei din Guvern cunosc la fel de bine cât de multe discuţii se poartă pe această reformă a pensiilor şi este un prim examen pe care Guvernul României îl va avea de trecut pentru că sunt două reforme, a pensiilor speciale şi a pensiilor care au o componentă de cheltuială în bugetul public însemnată, peste 100 de miliarde de lei.

Nu avem de ales, de-a lungul timpului am fost criticati privind capacitatea de implementare, noi până acum ne-am raportat la capacitatea de ducere la bun sfârșit a proiectelor de infrastructură, dar de acum trebuie sa fim și mai puternici pentru ca avem aceste reforme a statului român, dar și reformele de profunzime care nu sunt dintre cele mai simple.

Echipele noastre trebuie să aibă şi un nivel de performanţă profesională şi de pregătire corespunzător interlocutorului. Altminteri, este ca şi atunci când eşti pe post de pradă şi te simte, te miroase, că poate să te încolţească şi, sigur, reţeta eşecului este pusă pe masă. Din acest punct de vedere trebuie să fim foarte atenţi pentru ceea ce înseamnă şi partea de negociere cu Comisia Europeană şi discuţiile pe le avem de purtat, dar şi apoi partea de implementare a proiectelor și strategiilor.

În perioada următoare sună foarte bine cifrele, dar ca să ne fie plătită o cerere de plată este mult efort în spate și sunt munți de documente și de negocieri purtate ca o plată să aibă loc pentru care angajamentele sa fie duse la bun sfârșit.

Mediul de afaceri este esențial pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung și trebuie să-i acordăm atenția cuvenită și sprijinul nostru pentru asigurarea de fonduri pentru dezvoltarea ulterioară.

Cât de curând o să lansăm apelul de proiecte cu cea mai mare alocare de fonduri pentru competențe digitale, pentru transformarea digitală a IMM, cu o valoare de 350 milioane euro.

Așteptările sunt mari și pe bună dreptate ne uităm la sumele de bani importante pe care urmează să le primească România. În cont avem prefinanțarea, de 3,790 miliarde euro, iar săptămâna aceasta așteptăm să ne între prima cerere de plată de 2,6 miliarde euro (…) și suntem în curs de pregătire pentru cererea de plată numărul doi, respectiv de 2,8 miliarde euro, pe care am putea să o depunem la începutul lunii noiembrie.

În ceea ce privește jaloanele și țintele pe care le avem de îndeplinit, ca număr sunt pe locul doi în UE din această perspectivă, avem 507 jaloane și ținte, după Spania. Până acum am închis 21 de jaloane în cerea numărul unu și pentru cererea de plată numărul doi avem 79 de jaloane. Nu toate sunt ușoare avem și jaloane sensibile: legea avertizorilor de integritate, decarbonarea, reforma pensiilor speciale. Cu toate greutățile, guvernul face eforturi mari pentru ca toate angajamentele să fie duse la bun sfârșit, în joc sunt banii, care sunt de importanță vitală pentru România și nu ne permitem sa ne jucăm cu cea ce înseamnă implementarea tuturor reformelor.

Pe politica coeziune avem 43 miliarde euro, deci bugetele cu care lucrează ministerul fondurilor sunt de importanță strategică pentru România, în schimb politica de coeziune a rămas mai în umbră, dar și acolo avem proiecte mari de dezvoltare și de impact.

Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Din punctul meu de vedere, PNNR este cea mai mare șansă pe care România a avut-o, nu pentru că vorbim de 29 miliarde de euro, ci pentru că vorbim de o pârghie externă prin care statul se modernizează. Experiența post-decembristă a României a fost că ne-am pus în mișcare atunci când cineva ne-a arătat un morcov, precum aderarea la NATO, UE sau acum PNRR, dar și un bici, riscul de a pierde aceste fonduri, și vă spun că Guvernul României lucrează într-un ritm alert, cu termene, disciplinat. PNRR este un document imperfect (…), pentru că a impus niște lucruri imposibil de realizat, dar faptul că el există și că setează ținte, că forțează practic clasa politică să-și asume reforme este cel mai bun lucru pentru România. Subiecte cae au fost amânate ani de zile, de exemplu banca de dezvoltare, a trenat ani de zile, dar hotararea de guvern a fost semnată acum două săptămâni în PNRR, bugetarea multianuală se face, se face cloud-ul guvernamental un proiect de care se vorbea de mulți ani. Când vorbim de mentalitate și capacitate, vorbim și de administrație dar și de societate în general, este cea mai mare piedică în special când vine vorba de transformarea digitală. Aici avem explicat multe lucruri pentru că sunt tehnologii pe care lumea nu le-a înțeles pe deplin, suntem printre primele țări care a reglementat cloud-ul guvernamental, România a pus în lege ca accesul la date să fie jurnalizat și să poată fi șters acest acces și notificat cetățenilor. Putem recupera decalajul față de alte state și să facem acest salt, iar noile tehnologii sunt ingredientele de care România are nevoie pentru a recupera acest decalaj față de țările din occident și a fi noi în poziția de a da tonul altora și de a nu gâfâi cu 3-4-5 -10 pași în spatele celorlalți.

Întreaga transformare digitală a țării nu se poate face decât într-un parteneriat public privat, pentru că vorbim de servicii digitale, capacitatea și expertiza de a genera acest soluții, vorbim despre competențe digitale la nivelul celor 20 de milioane de români pe care nu putem să le acoperim oricât ne-am strădui, vorbim despre digitalizare IMM-urilor in sine. Mediul privat trebuie sa fie principalul actor și de fapt forța de modernizare. Vorbim și despre conectivitate și viteza de conectivitate, unde statul trebuie să aibă un partener, iar vineri cred că au loc licitațiile pentru spectrul 5G. Pe tot palierul transformării digitale, parteneriatul cu mediul privat este vital.

Partea de Marketplace în acest cloud guvernamental va fi un magazin de aplicații destinat cetățenilor în ultimă instanță, produse de mediul privat, certificate de stat, și care vor putea fi utilizate de autorități locale și de cei interesați.

Cercetarea inovarea, digitalizarea, telecomunicațiile sunt toate domeniile viitorului, unde nu există cheltuieli, există investiții cu rate de rentabilitate foarte bune, de aceea trebuie să prioritizăm aceste domenii chiar dacă poate tentația pe termen scurt, în contextul crizelor multiple pe care le traversează România, este să marșăm pe măsuri sociale, iar asta nu va rezolva problema pentru că va da pești românilor, iar românii au nevoie de undițe.

Rolul statului este să se dea la o parte ori de câte ori poate și să intervină doar atunci când este strict necesar. Digitalizarea nu înseamnă să muți birocrația în online, de aceea vorbim despre debirocratizare. Vrem să asigurăm întreprinderilor inovatoare un statut juridic propriu (…) vrem să punem la punct fondul român este inovare, statul a prioritizat câteva domenii cheie: hub-ul de inteligența artificială, hub-ul de hidrogen, de nanotehnologie etc, sunt câteva zone strategice în care unde statul român a ales să investească pentru economia viitorului și România viitorului.

Tánczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Fiecare revoluţie vine după un stimul foarte puternic şi e suficient să ne gândim acum la economia verde şi la folosirea consumului cumpătat al resurselor. Erau la dispoziţia tuturor şi la dispoziţia mediului economic, şi la dispoziţia omului simplu. Soluţiile de economie verde erau accesibile, dar nu au fost importante pentru nimeni până nu a venit suferinţa generată de facturi: factura la energie electrică, factura la energia termică şi mai este o factură care încă nu este, se pare, suficient de apăsătoare, pentru că vedem acelaşi număr de maşini şi în Bucureşti, indiferent de preţul de la pompă. Dar suferinţa generată de celelalte două facturi, şi de război, a catalizat o revoluţie în domeniul consumului de resurse verzi şi o atenţie deosebită, sporită, asupra soluţiilor, tehnologiilor cu care companiile, persoanele fizice, pot scăpa de această presiune a preţului, generat de o criză europeană şi mondială a acestor resurse. Dacă vrem să ajungem la o economie verde, este nevoie de sprijinul societăţii şi de sprijinul oamenilor de afaceri.

29 miliarde euro vor ajunge în buzunarele oamenilor de afaceri, că beneficiarul prim este o instituție publică sau oricine, la urmă toți bani se duc către furnizorii de servicii și de bunuri, pentru că acesta este impactul PNRR, dincolo de reformele care trebuie duse la bun sfârșit.

Banii se duc la întreprinzători români sau din Uniunea Europeană, care vor genera un impact undeva și de preferat ar fi în România. Această transformare, această creștere de reziliență asta ar trebui să însemne, să nu exportăm toți banii care vin sub formă de grant, Dacă toate bunurile cumpărate de 29 miliarde euro vor veni dinafară, noi acasă nu am generat niciun impact. Creșterea producției locale, că vorbim de agricultură, de utiliaje, de cercetări, tehnologii, know how, toate trebuie să se întâmple în România.

Dacă vrem să implementăm tehnologii noi pe colectare deșeuri spre exemplu ar trebui să avem producție autohtonă. Trebuie să ne gândim și la acest impact și rolul mediului de afaceri aici se va vedea, dacă va fi capabil să răspundă la această provocare și dacă își va asuma mai mult decât telefoane, cereri de oferte din străinătate, și livrare de bunuri din alte țări, sau își asumă planuri de afaceri pe termen mediu și lung să producă bunuri care să fie cumpărate prin PNRR sau alte programe, dar așa se va vedea impactul real. Altfel, vom fi niște intermediari, vom primi niște fonduri și le vom privim cum pleacă înafară, lucru care s-au întâmplat în multe programe din agricultură și industria alimentară.

Atâta timp cât nu deranjează gunoiul aruncat pe stradă, în râu, în pădure este extrem de greu să generăm o revoluție. Ministerul va lansa o campanie națională pe 12 luni de conștientizare și de educare a populației, o provocare uriașă, pentru că nu au mai fost campanii naționale în acest domeniu.

Vom construi peste 50 de centre de aport voluntar, pentru că sunt foarte puține astfel de locuri în care poți duce deșeuri voluminoase, care trebuie să ajungă la reciclare.

În paralel, în orașe avem nevoie de o îmbunătățire a colectării selective și aici venim cu o rețea de insule digitalizate, unde la nivel de familie se va putea urmări cantitatea de deșeuri care se vor arunca în aceste insule. Suntem peste 150 de orașe interesate, care au depus cereri de finanțare, este nevoie de conștientizare, ca individul să facă altceva decât să arunce toate deșeurile în același loc.

Sergiu Manea, CEO BCR

Cred că suntem foarte încrâncenați când vine vorba de PNRR. Crearea unei economii reziliente are un început, dar nu are un sfârșit, prin definiția cuvântului reziliență. Cred că ar trebui să ne concentrăm pe această călătorie care începe cu odată PNRR și sperăm că nu se va termina vreodată. Avem oportunitatea unui proiect cu adevărat de țară, care creează o economie inteligentă, care ține seama de climat, de necesitățile reale ale unei economii moderne. PNRR reprezintă o revoluție a culturii economice, nu e un program care are un început și un sfârșit, e de fapt o altă abordare asupra elementelor care țin de durabilitatea și de inteligența unei economii și pe cale de consecință a societății.

Avem o oportunitate uriașă pentru ca toate frustrările pe care le-am adunat în timp, mai ales uitându-ne la alții și mai puțin la noi, să le consumăm făcând ceva. Că suntem pregătiți sau nu, contează foarte puțin, important este dacă vrem să urmărim acest scop împreună.

Vorbim de un program de țară care are doi piloni: unul de reformă instituțională și legislativă, revoluție să o numim, de care beneficiem cu toții și apoi avem zona de impact. Impactul pe care noi îl urmărim prin PNRR este uriaș și dacă îl suprapunem pe planul de coeziune, tocmai semnat, politica agricolă comună și pe fondurile de modernizare, pare că avem suficient de multe fonduri pentru a crea impact. Cei care produc în România pot fi actori foarte importanți în livrarea de impact, de bunuri, produse, cunoștințe.

Mediul de afaceri este foarte interesat și cred eu competent pentru a participa în dialogul la crearea acestei reforme instituționale. În acest dialog să contați pe organizațiile non profit, pe societate, incluziunea socială este o componentă critică a durabilității unei economi, și mediul academic român sau români care activează în alte medii universitare. Crearea unei comunități în jurul PNRR este critică. (…) Datoria noastră este să demitizăm contextul de redresare și reziliență și fonduri UE, să-l aducem în înțelegerea fiecarui antreprenor care își pune întrebarea ce trebuie să facă să rămână relevant în viitor și în siajul acestui proiect să le prezentăm resursele. Este interesul nostru al mediului bancar de a crea un context de cofinanțare.

Articol susținut de PwC România