VIDEO Conferința taxe PwC – O povară fiscală mare pusă brusc mediului de afaceri va încetini economia. Estimarea noastră: impozitul pe cifra de afaceri va aduce în jur de 6,2 mld lei la buget

Impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact pentru companii, cele mai afectate domenii fiind energia, auto, sectorul tutunului, farmaceutic și construcții, multe deja supraimpozitate, această măsură urmând să aducă în jur de 6,2 miliarde lei la buget, potrivit estimărilor PwC România, prezentate în cadrul conferinței ”Pregătiți pentru modificările de taxe și impozite?”.

Propunerile de măsuri fiscale anunțate săptămâna aceasta de guvern sunt o consecință a deficitului bugetar nesustenabil, iar o povară fiscală mare pusă brusc mediului de afaceri, într-un context oricum fragil, riscă să încetinească și mai mult economia. Principalele consecințe așteptate ale acestor propuneri sunt descurajarea investițiilor, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt și mediu, migrarea activităților unor companii către alte state sau amânarea intențiilor unor companii străine de a investi pe piața românească, presiuni inflaționiste prin transferul costurilor către consumatorii finali, reducerea competitivității României, cu impact asupra exporturilor.

Subiectele au fost dezbătute de Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale și juridice, William Morris, Global Tax Policy Leader PwC, Eugen Trombitas, Partner, Global network lead for digital indirect taxes, Ana – Maria Iordache, Partner, D&B David and Baias, Diana Coroabă, Partner, Ruxandra Târlescu, Partner, Andreea Mitiriță, Partner, Adina Vizoli, Director și Florin Rizea, Senior Manager.

Urmărește mai jos înregistrarea evenimentului:

Principalele declarații

Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale și juridice

Finanțele publice sunt în dezechilibru din cauza creșterii cheltuielilor publice mai ales cu salariile și pensiile, subțierii bazei impozabile, evaziunii, colectării deficitare a taxelor. Avem un deficit foarte mare la colectarea TVA, unde România e campioană absolută de mulți ani. Din păcate s-au luat puține măsuri pentru o colectare mai bună.

Guvernul trebuie să găsească surse de finanțare, deci nu ne aflăm în fața unei reforme fiscale generată de o strategie și care să aibă la bază anumite principii care urmăresc o reașezare a taxelor în scopul dezvoltării economice. Practic efectul urmărit de creștere a încasărilor bugetare ar putea să nu fie atins, iar unele companii să fie atît de afectate încât să se redreseze foarte greu.

Dacă ne uităm la categoriile celor care datorează taxe vedem că au fost fluctuații foarte mari al numărului celor care datorează impozitul pe profit. Cauza este aplicarea unor regimuri preferențiale. Astfel, numărul microîntreprinderilor a fost de cca 1 milion euro în 2022 și s-a redus la jumătate în 2023 după scăderea pragului cifrei de afaceri pentru încadrarea în acest regim. Anul trecut aproximativ 120.000 de PJ datorau impozit pe profit.

Dintre toate impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact. Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, profituri pe măsură. Marjele de profit diferă de la un sector economic la altul, dar și în funcție de contextul economic. Conform estimărilor noastre 756 de companii pot fi eligibile (impozitul pe profit < 1% din CA), 20 fiind instituții de credit, iar 335 de companii ar plăti în continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimăm că Ministerul Finanțelor o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde lei. Țin să menționez că aceste estimări iau în calcul doar cifrele din bilanț ale companiilor așa cum ele sunt prezentate pe site-ul MEF nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege care in anumite situații pot fi chiar mai mari.

Din cunoştinţele noastre, urmează să mai avem şi alte surprize sau ordonanţe de urgenţă care vor mai surveni pe parcursul următoarelor zile.

România are o situație bugetară dificilă, dar majorarea taxelor nu trebuie să fie unica soluție. Avem o colectare care ne plasează încă la coada clasamentului. Și da, unele reglaje sunt necesare pentru echitate fiscală, cu mai puține facilități, excepții, scutiri care reduc baza impozabilă.

Dar pentru că “speranta moare ultima” sper ca instituție dialogului si a consultarii reale dintre autorităţi şi mediul de afaceri sa isi faca iarasi loc in agendele noastre iar astfel de iniţiative fiscale să fie mai întâi discutate cu specialiştii, făcute nişte analize de impact temeinice şi apoi adoptate. Pentru că nu este în avantajul nimănui lipsa de consultare, iar dacă semănăm incertitudine cu siguranţă nu vom culege dezvoltare şi creştere economică sustenabilă.

Citește continuarea articolului pe blogul PwC România

Articol susținut de PwC România