VIDEO Google, amendata cu 2,42 miliarde euro de Comisia Europeana

Comisia Europeana a impus marti gigantului american Google o amenda record de 2,42 miliarde euro pentru faptul ca a abuzat de pozitia sa dominanta in cautarile online pentru a favoriza comparatorul sau de preturi „Google Shopping”.

Intr-un astfel de caz, amenda cea mai mare pronuntata vreodata de Bruxelles era pana in prezent de 1,06 miliarde euro si a fost impusa americanilor de la Intel in 2009. Google trebuie sa intrerupa in maximn 90 de zile practicile abuzive pentru care a fost amendata, in caz contrar fiind pasibila de penalizari zilnice de pana la 5% din cifra de afaceri a grupului Alphabet.

Intr-un astfel de caz, amenda cea mai mare pronuntata vreodata de Bruxelles era pana in prezent de 1,06 miliarde euro si a fost impusa americanilor de la Intel in 2009.

Vestager spune ca Google a dezavantajat serviciile concurentilor in rezultatele cautarilor, urcandu-le pe cele ale serviciului propriu. „Practicile Google sunt ilegale conform normelor UE privind concurenta. A impiedicat alte companii cu merite sa concureze si sa inoveze. Si cel mai important: le-a luat consumatorilor europeni dreptul de a alege”.

Google a fost amendata pentru modul in care a avantajat abuziv un serviciu de comparare a preturilor, serviciu lansat in 2004 sub numele de Froogle, redenumit Google Product Search in 2008 si apoi Google Shopping, din 2013. Serviciul a fost lansat in 2008 in Germania si de atunci au fost adaugate 12 tari.

Practicile ilegale promovate de Google au dus la cresterea traficului pentru serviciul de comparare de preturi al companiei. Exemplele sunt edificatoare: traficul a crescut de 45 de ori in regatul Unit, de 35 de ori in Germania si de 19 ori in Franta, in timp ce la concurenti scaderile au fost si de 80-90%, spune Comisia Europeana.

Actiunile Google au fost nocive pentru companiile rivale care detineau comparatoare de preturi fiindca Google are in toate cele 13 tari cote in jurul sau peste 90%, ceea ce ii confera Google influenta extrem de mare pe piata cautarilor pe internet. CE noteaza ca, desi o astfel de dominanta nu este ilegala, companiile care domina atat de puternic un sector au responabilitatea speciala de a nu restrictiona concurenta.

CE mai noteaza ca Google este din 2008 motorul de cautare numarul unu in cele 30 dintre 31 de tari ale comunitati economice europene. In acest context pentru alte companii intrarea pe piata este extrem de complicata din cauza efectului de retea: cu cat mai multi consumatori folosesc un motor de cautare, cu atat mai mult acest motor devine mai atractiv pentru advertiseri. Profiturile generate pot fi folosite apoi pentru a atrage tot mai multi consumatori. In plus, datele adunate de motoarele de cautare despre clienti pot fi folosite pentru a imbunatati rezultatele afisate de motorul de cautare.

Google si-a exprimat dezacordul fata de amenda si spune ca va face apel. “Cei care cumpara online vor sa gaseasca produsele si serviciile dorite rapid si usor. La randul lor, companiile vor sa promoveze aceleasi produse si servicii. De aceea, Google arata reclame dedicate celor care fac cumparaturi, conectandu-i cu mii de companii, mici si mari, cu beneficii pentru ambele parti. Cu tot respectul, nu suntem de acord cu concluziile anuntate astazi. Vom analiza in detaliu decizia Comisiei Europene si vom decide daca vom face apel, prezentandu-ne argumentele in continuare”, declara reprezentantii Google.

Ce spune Comisia Europeana, pe larg

Strategia Google pentru serviciul sau de comparare a preturilor

Produsul emblematic al Google este motorul sau de cautare, care le ofera consumatorilor rezultate la cautari in schimbul datelor lor. Cel putin 90 % din veniturile Google provin din mesaje publicitare, precum cele pe care le include in rezultatele la cautarile lansate de consumatori.

In 2004, Google a intrat pe piata, separata, a serviciilor de comparare a preturilor din Europa, prin intermediul unui produs denumit initial „Froogle”, dar redenumit Google Product Search in 2008 si Google Shopping in 2013. Acesta le permite consumatorilor sa compare produse si preturi online si sa gaseasca oferte din partea comerciantilor cu amanuntul online de orice tip, inclusiv din partea magazinelor online ale producatorilor, a platformelor (cum ar fi Amazon si eBay) si a altor revanzatori.

In momentul in care Google a intrat pe pietele serviciilor de comparare a preturilor cu Froogle, existau deja o serie de operatori consacrati. Dovezi contemporane cu faptele, provenind de la Google, arata ca intreprinderea avea cunostinta de faptul ca performanta pe piata a Froogle era destul de slaba (intr-un document intern din 2006 se spunea ca „Froogle simply doesn’t work” / „Froogle pur si simplu nu functioneaza”).

Pentru a fi competitive, serviciile de comparare a preturilor se bazeaza in mare masura pe trafic. Mai mult trafic inseamna mai multe clicuri si genereaza venit. In plus, un trafic mai intens atrage si mai multi comercianti cu amanuntul care doresc sa isi popularizeze produsele cu ajutorul unui serviciu de comparare a preturilor. Avand in vedere pozitia dominanta a Google in domeniul cautarilor generale pe internet, motorul sau de cautare este o sursa importanta de trafic pentru serviciile de comparare a preturilor.

Din 2008, Google a inceput sa puna in aplicare pe pietele europene o schimbare fundamentala a strategiei de promovare a serviciului sau de comparare a preturilor. Aceasta strategie s-a bazat pe pozitia dominanta a Google in domeniul cautarilor generale pe internet, si nu pe concurenta bazata pe merite pe pietele serviciilor de comparare a preturilor:

Google a acordat in mod sistematic mai multa vizibilitate propriului serviciu de comparare a preturilor: atunci cand un consumator introduce o cautare in motorul de cautare Google, iar serviciul Google de comparare a preturilor doreste sa arate rezultatele aferente, acestea sunt afisate sau in partea de sus a rezultatelor cautarii sau in apropiere de aceasta.

Google a retrogradat serviciile concurente de comparare a preturilor in cadrul rezultatelor cautarilor efectuate prin motorul sau: serviciile concurente de comparare a preturilor sunt incluse in rezultatele cautarii prin motorul Google pe baza algoritmilor generici de cautare ai Google. Google a inclus in acesti algoritmi o serie de criterii care fac ca serviciile concurente de comparare a preturilor sa fie retrogradate. Dovezile arata ca pana si cel mai bine clasat serviciu concurent apare, in medie, abia pe a patra pagina de rezultate ale cautarii prin motorul Google, iar celelalte servicii chiar mai departe. Serviciul Google de comparare a preturilor nu este supus algoritmilor generici de cautare ai Google, deci nu este afectat de astfel de retrogradari.

Prin urmare, serviciul Google de comparare a preturilor este mult mai vizibil pentru consumatori in rezultatele cautarii prin motorul Google, in timp ce serviciile concurente de comparare a preturilor sunt mult mai putin vizibile.

Exista dovezi ca un consumator face clic mult mai des pe rezultatele care sunt mai vizibile, cu alte cuvinte, pe rezultatele cautarii Google care apar mai sus pe pagina. Chiar si pe ecranul relativ mare al unui calculator de tip desktop, primele zece rezultate de pe prima pagina cu rezultate ale unei cautari generice primesc impreuna, in general, aproximativ 95 % din totalul clicurilor pe rezultatele cautarii generice (primul rezultat primind aproximativ 35 % din totalul clicurilor). Primul rezultat de pe pagina a doua a rezultatelor unei cautari generice prin motorul Google primeste doar aproximativ 1 % din totalul clicurilor. Acest lucru nu poate fi explicat doar prin faptul ca primul rezultat este mai relevant, deoarece dovezile arata ca mutarea primului rezultat pe locul al treilea determina o reducere a numarului de clicuri cu aproximativ 50 %. Pe dispozitive mobile, efectele sunt si mai pronuntate, din cauza dimensiunii mult mai mici a ecranului.

Aceasta inseamna ca, prin acordarea unei vizibilitati mai mari doar propriului sau serviciu de comparare a preturilor si prin retrogradarea concurentilor, Google a dat serviciului sau de comparare a preturilor un avantaj semnificativ in comparatie cu concurentii sai.

Incalcarea normelor antitrust ale UE

Practicile Google constituie o utilizare abuziva a pozitiei dominante detinute de Google pe piata cautarilor generale pe internet, prin ingradirea concurentei pe pietele de comparare a preturilor.

Pozitia dominanta pe piata nu este, in sine, ilegala in temeiul normelor antitrust ale UE. Cu toate acestea, intreprinderile care detin o pozitie dominanta au o responsabilitate speciala de a nu abuza de pozitia lor puternica pe piata prin restrangerea concurentei, nici pe piata pe care sunt dominante, nici pe alte piete.

Concluzia deciziei de astazi este aceea ca Google detine o pozitie dominanta pe toate pietele de cautare generala pe internet din Spatiul Economic European (SEE), adica din toate cele 31 de tari ale SEE. Prin decizie s-a constatat dominanta Google, incepand din 2008, pe pietele serviciilor de cautare generala pe internet din toate tarile din SEE, mai putin din Republica Ceha, unde dominanta a fost stabilita incepand din 2011. Aceasta evaluare se bazeaza pe faptul ca motorul de cautare al Google a detinut si detine cote de piata foarte ridicate in toate tarile membre ale SEE, depasind 90 % pe cea mai mare parte din aceste piete. Aceste cote de piata au fost detinute in mod constant cel putin din 2008 pana in prezent – perioada investigata de Comisie. De asemenea, exista bariere importante la intrarea pe aceste piete, in parte din cauza efectelor de retea: cu cat sunt mai multi consumatori care utilizeaza un motor de cautare, cu atat acesta devine mai interesant pentru agentiile de publicitate. Profiturile generate pot fi utilizate apoi pentru a atrage si mai multi consumatori. In mod similar, datele pe care le colecteaza un motor de cautare despre consumatori pot fi utilizate, la randul lor, pentru a imbunatati rezultatele.

Google a abuzat de aceasta pozitie dominanta pe piata prin faptul ca a acordat propriului sau serviciu de comparare a preturilor un avantaj ilegal. Google a oferit o vizibilitate mai mare in cadrul rezultatelor cautarii numai propriului serviciu de comparare a preturilor, retrogradand in acelasi timp serviciile concurente. Concurenta pe baza de merite pe pietele de comparare a preturilor a fost, astfel sufocata.

Google a introdus aceasta practica in toate cele 13 tari din SEE in care si-a oferit serviciul de comparare a preturilor, mai intai in Germania si in Regatul Unit, incepand din luna ianuarie 2008. Ulterior, Google a extins aceasta practica in Franta, in octombrie 2010, in Italia, Tarile de Jos si Spania, in mai 2011, in Republica Ceha, in februarie 2013, si in Austria, Belgia, Danemarca, Norvegia, Polonia si Suedia, in noiembrie 2013.

Efectul practicilor ilegale aplicate de Google

Practicile ilegale aplicate de Google au avut un impact semnificativ asupra concurentei dintre serviciul Google de comparare a preturilor si serviciile concurente. Acestea au permis serviciului Google de comparare a preturilor sa obtina castiguri semnificative in materie de trafic, in detrimentul concurentilor acestuia si in detrimentul consumatorilor europeni.

Avand in vedere pozitia dominanta a Google in domeniul cautarii generale pe internet, motorul sau de cautare este o sursa importanta de trafic.Ca urmare a practicilor ilegale desfasurate de Google, traficul catre serviciul Google de comparare a preturilor a crescut semnificativ, in timp ce concurentii au suferit pierderi de trafic importante si de durata.

De la inceputul fiecarui abuz, traficul inregistrat de serviciul Google de comparare a preturilor a crescut de 45 de ori in Regatul Unit, de 35 de ori in Germania, de 19 ori in Franta, de 29 de ori in Tarile de Jos, de 17 ori in Spania si de 14 ori in Italia.

In acelasi timp, in urma retrogradarilor aplicate de Google, traficul catre serviciile concurente de comparare a preturilor a scazut in mod semnificativ. De exemplu, Comisia a gasit dovezi specifice care atesta faptul ca traficul catre anumite site-uri concurente a inregistrat scaderi bruste, de 85 % in Regatul Unit, de pana la 92 % in Germania si de 80 % in Franta. Aceste scaderi bruste nu au putut fi explicate prin interventia altor factori. Unii concurenti s-au adaptat si au reusit sa recupereze partial, dar niciodata integral, traficul pierdut.

In combinatie cu alte constatari ale Comisiei, acest lucru arata ca practicile Google au sufocat concurenta pe baza de merite pe pietele serviciilor de comparare a preturilor, impiedicandu-i pe consumatorii europeni sa se bucure de alternative reale si de inovare.