​VIDEO Interviu Bogdan Aurescu: Tratatul nu contine anexe secrete. Costul unui interceptor este de 10 mil. dolari si va fi suportat de americani

Tratatul privind scutul antiracheta, care va fi semnat intre Romania si Statele Unite ale Americii, nu va contine anexe secrete, a declarat joi, intr-un interviu acordat HotNews.ro, secretarul de stat in Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. El a precizat ca in Romania vor fi amplasate minimum 24 de interceptori de rachete, in trei silozuri de lansare, la care se va adauga un numar de interceptori de rezerva.

Bogdan Aurescu a afirmat ca Rusia a fost informata atat de catre partea romana, cat si prin intermediul Consiliului NATO – Rusia, de evolutiile legate de acest proiect si a pus recenta intensificare a retoricii Moscovei, dupa anuntarea locatiei bazei de la Deveselu, mai degraba pe seama oferirii unui prilej pentru partea rusa de a reitera o pozitie care este deja cunoscuta – „exista un anumit disconfort fata de proiect in intregul sau”.

Secretarul de stat a reamintit, in acest context, ca ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, spunea de curant ca Moscova nu are o problema cu fazele 1 si 2 ale proiectului, ci mai degraba cu fazele 3 si 4 ale acestuia, care vor fi implementate in 2018 si 2020.

Romania urmeaza sa fie inclusa in faza 2 a proiectului.

Iata mai jos cele mai importante declaratii pe care Bogdan Aurescu le-a facut pentru HotNews.ro si inregistrarea interviului, prezentata in doua parti:

Negocierea si perfectarea acordului cu SUA

• Discutiile vor continua cu negocierea aranjamentelor de implementare. Este vorba despre documentele cu caracter tehnic care asigura aplicarea acordului. Trebuie spus de la bun inceput ca exista un cadru juridic destul de cuprinzator in ce priveste prezenta americana in Romania. Este un acord incheiat in 2005 care permite prezenta trupelor americane pentru antrenament pe teritoriul Romaniei. In baza acelui acord au fost incheiate 18 aranjamente de implementare si in perioada urmatoare vom vedea daca aceste acorduri de implementare necesita modificari, imbunatatiri pentru a le adapta si noului acord. De asemenea, vor fi incheiate un numar de noi aranjamente de implementare specifice.
• In ceea ce priveste acordul in sine, ma bucur ca la sfirsitul rundei a 7-a am reusit sa finalizam acest text. Urmeaza sa facem o serie de operatiuni tehnice care tin de verificarea textului, colationarea intre versiunea engleza si romana, urmeaza parafarea si semnarea.
• Evident ca aceste aspecte legate de parafare si semnare vor fi stabilite pe canale diplomatice.
• Ieri dimineata, impreuna cu doamna Taubscher, ne-am intilnit la Parlament cu membrii Comisiilor de Politica externa si pentru Aparare. A fost o intalnire extrem de buna, foarte pozitiva, in care nu am inregistrat nici o pozitie contrara acestui proiect, mai ales ca acest proiect bilateral romano-american are toate perspectivele de a deveni un proiect NATO, in urma deciziilor luate la summitul de la Lisabona de anul trecut, cind s-a decis crearea unui sistem NATO antiracheta in cadrul caruia acest proiect american va reprezenta contributia esentiala in jurul careia se va construi sistemul NATO.
• Prin urmare, baza romaneasca de la Deveselu va deveni intr-un anumit orizont de timp baza NATO.
• Absolut toti reprezentantii fortelor politice din Parlament au avut pozitii de sustinere a acestui proiect pe care l-au considerat extrem de important pentru interesele strategice si de securitate ale Romaniei. Ma bucur ca este un proiect de consens national si nu vom avea probleme la ratificarea in Parlament.
• In ceea ce priveste textul in sine al acordului – pentru ca votul parlamentarilor va depinde si de continut, el deocamdata nu este public pentru ca pina la semnare va trebui si acordul celeilalte parti pentru publicare – va pot spune cu toata responsabilitatea ca a fost negociat extrem de temeinic si ca textul corespunde pe deplin intereselor partii romane.
• Eu ma bucur ca informatia cu privire la locatie nu a aparut mai devreme. Inseamna ca modul in care am gestionat selectia locatiei a fost buna. Procesul de comunicare publica acum incepe.
• Va fi un proces gradual de informare in zona.

Costuri, infrastructura si finantare

• In perioada urmatoare se va prezenta planul de dezvoltare a infrastructurii din zona Deveselu, din baza. La orizontul anului 2015, cind situl de la Deveselu va deveni operational, putem spune ca intregul proces de dezvoltare, atat a bazei, cit si a aspectelor legate de baza, va fi finalizat.
• Partea americana va plati tot ceea ce tine de amenajarea facilitatii ce va fi instalata in baza de la Deveselu, tot ce tine de sistemele de comanda, control, micul radar pentru controlul focului, costurile de amplasare si de intretinere anuala.
• Generalul O’Reilly (Patrick O’Reilly – n.red.), seful Agentiei Americane Antiracheta, spunea la Slatina ca acest cost de amenajare a facilitatii din baza militara de la Deveselu va fi in jur de 400 milioane de dolari, cu aproximativ 20 de milioane de dolari costuri anuale de intretinere, la care se adauga costurile rachetelor.
• Un interceptor este estimat la aproximativ zece milioane de dolari. Vor fi minimum 24 de interceptoare, in trei silozuri de lansare, la care se adauga un numar de interceptori de rezerva.
• Se vor adauga aspectele legate de baza care se refera la facilitati, structura de acces, o serie de alte aspecte legate probabil si de cazarea celor probabil 150 – 200 de militari si civili americani care vor lucra in baza si care vor putea creste pana la 500 in cazul in care este necesar.
• Baza ramane sub o comanda militara romaneasca, dar in functie de necesitatile de asigurare a securitatii bazei si de necesitatile operationale acest numar se va decide in momentul in care baza va fi efectiv aproape de finalizarea amenajarii.

Partea a doua a interviului

Relatia cu Rusia

• Trebuie spus foarte clar ca negocierea acestui acord intre Romania si Statele Unite privind amplasarea unor elemente ale sistemului american antiracheta in Romania nu este un lucru nou.
• Faptul ca va exista o locatie in Romania unde aceste interceptoare impreuna cu infrastructura aferenta vor fi amplasate iarasi nu e un lucru nou.
• Singurul lucru care poate a fost nou in aceste zile a fost numele exact al localitatii si amplasarea geografica a acesteia, dar acest element in sine nu aduce nimic nou in ceea ce priveste ecuatia descurajarii ruse.
• Partea rusa a fost informata cu privire la ceea ce se va intampla a doua zi la Bucuresti si in tara.
• Exista un proces de consultare si comunicare NATO – Rusia in cadrul Consiliului NATO – Rusia.
• Ieri a avut loc chiar o reuniunea a Consiliului NATO – Rusia in care si subiectul apararii antiracheta se afla pe agenda.
• Prin urmare, nu este vorba despre ceva nou. Probabil ca momentul efectiv al anuntului a fost un prilej pentru partea rusa sa reitereze o pozitie care este deja stiuta, este deja cunoscuta, si anume ca exista un anumit disconfort fata de proiect in intregul sau.
• As reaminti faptul ca nu de mult, acum doua sau trei saptamani, chiar ministrul de Externe rus spunea la un moment dat ca Rusia nu are o problema cu fazele 1 si 2 ale proiectului, ci mai degraba cu fazele 3 si 4 ale acestuia, care vor fi implementate in 2018 si 2020.
• Pe de o parte, faza 1 a inceput deja, prin amplasarea in Marea Mediterana a unei nave Aegis care are acest sistem antiracheta instalat, USS Monterey, si din 7 martie practic a inceput prima faza a scutului sa se desfasoare.
• Pe de alta parte, Romania urmeaza sa fie inclusa in acest proiect in 2015, in faza a 2-a.
• Daca fazele 1 si 2, inclusiv situl romanesc, nu ridica probleme pentru Rusia, nu as mai avea in continuare ce sa comentez.
• Noi suntem deschisi oricarei comunicari cu partea rusa si pe aceasta tema, ca si pe orice alta tema.
• Pe 7 aprilie 2011, imediat dupa ce pe 6 aprilie am avut runda penultima de negociere, am avut consultari bilaterale cu omologul meu rus, Vladimir Titov.
• I-am prezentat fara niciun fel de aspecte ascunse stadiul in care ne aflam.
• Exista un canal de comunicare, nu am inregistrat o preocupare deosebita a partii ruse fata de acest proiect, sigur ca exista insa o preocupare fata de sistemul NATO ca intreg, pentru ca lucrurile sunt inca in curs de amenajare intre cele doua parti.
• Avem permanent in atentie aceasta necesitate de a informa partenerii, aliatii nostri, iar Rusia este fara niciun fel de indoiala cel mai important partener al Aliantei Nord-Atlantice, deci si al Romaniei.

Beneficiile strategice pentru Romania

• Acest proiect al participarii Romaniei in scutul antiracheta creste in intensitate si in substanta parteneriatul strategic romano-american pe aceasta zona de cooperare politico-militara si de securitate, creste securitatea nationala a Romaniei si creste profilul strategic al Romaniei in regiune.
• Acest sit din Romania, care va face parte din proiectul american si apoi din proiectul NATO antiracheta, are un rol de a acoperi o zona mult mai larga decat teritoriul national al Romaniei, va acoperi o parte, la orizontul anului 2015, o parte mult mai consistenta din Europa Centrala si de Sud-Est.
• Rolul strategic, de furnizor de securitate, al Romaniei, creste.
• Nu pot sa fac publice in momentul de fata prevederi care sunt cuprinse in acord, ce pot sa va spun e ca absolut toate aspectele, absolut toate implicatiile in absolut toate domeniile care tin de acest proiect sunt avute in vedere, sunt reglementate prin acord sau prin aranjamentele de implementare subsecvente.
• Fara indoiala, toata lumea poate sa fie cat se poate de sigura ca aspectele legate de securitate si de intelligence sunt avute in vedere undeva pe primele locuri.
• Nu exista anexe secrete la contractele pe care Romania le incheie si va spun cu toata responsabilitatea nu doar ca profesor de drept international, care predau si dreptul tratatelor, dar ca unul dintre cei care au scris legea tratatelor din 2003, 590/2003, in momentul in care acest acord va fi semnat, cu acceptul celeilalte parti, textul lui poate sa devina public si nu vor exista niciun fel de anexe secrete sau alte asemenea chestiuni ascunse, totul este cat se poate de transparent.
• Mergem si pe un precedent in acelasi domeniu, tratatul pe care SUA l-au semnat cu Polonia pe acelasi domeniu, cu privire la al 3-lea sit, cel din 2018, care va fi amplasat in Polonia, si veti vedea in acel moment, cand va fi publicat textul acordului, ca regimul juridic pe care l-am negociat si l-am convenit este unul foarte bun, care respecta fara niciun fel de dubiu, intr-un grad foarte inalt, interesele de securitate ale Romaniei si interesele Romaniei in ceea ce priveste efectiv regimul juridic.

Emisiunea „Bucuresti punkt Bonn” se transmite in fiecare vineri, de la ora 17:00, pe HotNews.ro si pe frecventele Deutsche Welle Romania.

Emisiunile de stiri ale Deutsche Welle Romania le puteti ascultaaici.

Stirile zilei la Deutsche Welle Romania pot fi citite aici.