VIDEO INTERVIU Catalin Homor, seful de la Autostrazi, despre autostrazile din Transilvania si planurile pentru Moldova, centurile din Oltenia, Podul de la Braila si problemele de pe Centura Capitalei. PLUS: Care sunt planurile pentru reformarea CNADNR
„A fost un soc [cand am venit la conducere], ca marile proiecte in curs nu au toata documentatia si autorizatiile pentru executia lucrarilor”, a declarat Catalin Homor, seful de la Autostrazi intr-un interviu acordat HotNews.ro. Directorul CNADNR spune ca in ultimele luni s-a lucrat mult pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor, iar pasul urmator va fi o reformare a Companiei de Drumuri, cu mai putini directori, dar cu un departament propriu de proiectare si cu o directie care sa gestioneze si lucrari in teren. Anul 2016, dincolo de santierele deja in executie, va aduce noi licitatii pentru studii de fezabilitate si lucrari noi. Vezi in articol interviul integral.
VIDEO INTERVIU – Catalin Homor, directorul CNADNR in studioul HotNews.ro
Filmat cu echipament Nikon
–
Reporter: Sunteti deja de patru luni la sefia CNADNR, o companie care nu are o reputatie prea grozava, dar ati anuntat recent ca vreti sa puneti in miscare o reformare a companiei si ca lucrati la o noua organigrama. Cum va arata aceasta organigrama si cand o vedem aplicata?
Catalin Homor: Intr-adevar, va fi o organigrama mult mai supla. In care posturile de conducere se vor diminua.
Reporter: Mai putini directori?
Catalin Homor: Mai putine functii de conducere. De la directori, sefi serviciu, directori adjuncti si asa mai departe. Vom regasi in noua organigrama o Directie de proiectare care va avea ca principal scop verificarea tuturor documentatiilor ce vor fi introduse in Companie in vederea aprobarii…
Reporter: Ceva ce nu exista pana acum…
Catalin Homor: Asa ceva ce nu exista. Constructorii proiecteaza dupa bunul plac, dupa interesul propriu. Este improtant sa nu li se dea aceasta libertate sa jongleze cu proiectarea. Si vor executa (n.r. Departamentul de proiectare din CNADNR) si proiectare propriu zisa.
O alta modificare importanta va fi aparitia unui Departament de Control Intern care va face control daca exista sesizari, dubii ca exista nereguli – din partea angajatilor si nu numai. Orice fel de sesizare. Sa spunem ca suspiciunea de frauda in anumite zone din Companie exista si clar concentrata in prima etapa a existentei, [Directia de Control] se va dedica pe anumite zone cu bulina rosie.
Reporter: Cum ar fi?
Catalin Homor: Cum ar fi punctele de trecere frontiera, zonele de trecere pod si asa mai departe. Si aceasta Directie de Control se va duce inopinat in acele zone. Stiti ca un Control cand merge, mare parte a celor implicati stiu despre el… Ma rog, vor primi o sarcina, mergeti acolo, va fi un control inopinat si acest lucru va duce, inevitabil, la diminuarea unui potential risc de frauda.
Reporter: Vor fi si reduceri de personal sau reorganizare de resurse umane?
Catalin Homor: Nu facem restructurare, ci reorganizare si, in special, reprofesionalizare. Ne dorim ca nivelul profesional sa creasca prin cursuri, iar toate angajarile ce se fac, sa se faca prin concursuri foarte bine puse la punct, inclusiv cu interviu.
Reporter: Vorbeati de Departamentul de Proiectare, dar in acelasi timp, zilele trecute, vorberati si de o capcitate de interventie in teren a CNADNR-ului. De a prelua sau de a termina niste lucrari in regie proprie. Practic, CNADNR sa devina un „jucator” in piata constructorilor. Care vor fi primele proiecte unde va interveni CNADNR?
Catalin Homor: Nu stiu daca notiunea de jucator este cea mai buna, dar in mod evident mi-am dorit ca in implementarea unui proiect sa nu putem fi santajati asa usor sau chiar deloc. In situatia in care intampinam diferite probleme cu un constructor, din diferite motive – nu vrea sa lucreze, nu vrea sa proiecteze sau face aceste lucruri doar ca santaj stiind ca noi suntem oarecum incorsetati de ideea de a finaliza si de a nu realiza. O reziliere implica foarte multe, timp, cost, resurse din partea tututor. Atunci apare santajul. Prin capacitatea noastra de a finaliza lucrarile in regie proprie nu vom mai sta pe ganduri si vom rezilia acel contract, urmand ca noi in regie proprie sa putem duce la bun sfarsit proiectele.
Primul din proiecte este Orastie – Sibiu Lotul 3. Am luat aceasta decizie pentru ca am evaluat toate posibilele masuri ce pot fi aplicate in finalizarea acestui proiect, printre care era si constituirea unui caiet de sarcini si scos la licitatie pentru lucrari de reparatii si remediere. O actiune care ar fi putut fi sabotata foarte usor. Contestatia caietului de sarcini se poate face chiar si daca nu e ceva concret – se depune un document la CNSC si exista obligatia de a solutiona acea contestatie. Una-doua, patru – putea sa fie o saormerie, o gogoserie, nu trebuie sa fie cineva care ulterior sa participe la procedura. Procedura de achziitii ar fi putut dura ani. Atunci mi-am asumat aceasta decizie, sa facem noi.
Nu s-a mai intamplat in cadrul Companiei asa ceva. E o raspundere pe care mi-o asum. Si-ar putea sa devina un inceput care sa prinda contur si va deveni un mod de viata in Companie.
Reporter: Asta presupune achizitia de noi echipamente, noi utilaje?
Catalin Homor: In momentul de fata CNADNR nu detine toate utilajele necesare, dar nu e o problema pentru ca va inchiria, o luna-doua, cat e nevoie. Vom cumpara materialele, avem pregatirea necesara, avem oameni foarte bine pregatiti si vom organiza lucrarile astfel incat in septembrie sa fie gata.
Reporter: Alte proiecte in care CNADNR sa intervina?
Catalin Homor: Nu as vrea sa ne intindem mai mult decat avem plapuma. Anul asta alt proiect nu. Este un proiect pilot. In situatia in care apar scenarii care o va impune, vom lua aceasta decizie.
Reporter: Dincolo de proiectele deja in executie, care este urmatorul proiect mare pe care Compania il va pune in executie, il va licita? Care este cel mai matur proiect al CNADNR, vorbim de proiecte mari?
Catalin Homor: In acest an vom scoate la licitatie [mai multe proiecte], pentru ca sunt mai multe faze ce vor fi scoase la licitatie. Vom scoate mai multe studii de fezabilitate, printre care as enumera Ploiesti – Bacau, la nivel de autostrada sau drum expres. Vom vedea care este varianta care satisface nevoile din zona mai bine. Va fi autostrada Tg. Neamt – Iasi – Ungheni. Va fi Comarnic – Brasov, lotul 1,2,3 si 4. Tot ce scoatem la licitatie va fi un pachet intreg: Studiu de Fezabilitate, Proiect tehnic si autorizatie de construire. Dupa care proiectele vor fi soace la licitatia de executie.
Va fi Centura Sud Bucuresti, largire la patru benzi – o vom scoate ca executie si proiectare. Alte proiecte de executie noi nu mai avem anul asta, dar vom deschide o serie de santiere noi, pe loturi deja contractate.
Pe Campia Turzii – Targu Mures avem patru constructori, insa un lot, din pacate, s-a reziliat. Noi am incercat sa-l resuscitam, dar nu am gasit intelegere. Va fi relicitat.
Alte proiecte: Mihaiesti – Nadaselu (n.r. A3). Urmeaza pana la sfarsitul lunii sa semnam contractul cu firma castigatoare.
Va mai fi si Pasajul de la Domnesti, urmeaza sa semnam contractul. A tot fost blocat la Curtea de Apel, dar s-a solutionat. [Au fost] Contestatii peste contestatii.
Reporter: Odata lamurita partea de contestatii mai e vreun imediment sa semnati?
Catalin Homor: Intodeauna exista cate un impediment. Dupa ce Curtea de Apel ne reintroduce in etapa de reevaluare, in momentul in care se transmite o comunizare, evident ca poate fi supusa contestarii.
Reporter: Deci, acolo, teoretic mai e mult pana departe…
Catalin Homor: Din punctul nostru de vedere putem spune ca s-au consumat gloantele de contestare…
Reporter: Sa ne intoarcem la Centura Sud, e unul din proiectele mature. Cand ati venit la CNADNR, ati gasit acest proiect cu Studiul de Fezabilitate aproape finalizat, cu intersectiile rezolvate modern, pe trei nivele. Acum in ce stadiu e? Cand vom vedea licitatia in SEAP?
Catalin Homor: In momentul de fata SF-ul a fost aprobat in Consiliul Tehnico-Economic al Companiei, cu mici observatii care sunt intr-o faza finala de implementare. Urmeaza sa solicitam aprobarea indicatorilor Tehnico-economici intr-o Hotarare de Guvern. Estimam undeva la doua – trei luni, in functie de cum merg aprobarile pe circuitul de aprobare prin ministere. Estimarile mele sunt ca la sfarsitul lunii august, inceputul lunii septembrie, sa il bagam in SEAP.
Reporter: Dureaza cam mult aceste proceduri. Doua-trei luni pentru o Hotarare de Guvern pentru un proiect deja gata pus pe hartie…
Catalin Homor: Cand zic doua-trei luni ma refer incepand din momentul in care pleaca din CNADNR pentru ca sunt tot felul de pasi.
Reporter: Pe partea de Nord, avem sectorul dintre DN7 si A1, singurul care este contractat in prezent. Stadiul lucrarilor e pe la jumatate, insa proiectul este blocat. De ce e blocat, de ce nu se lucreaza?
Catalin Homor: Sa spunem ca nu e un blocaj propriu-zis. Nu s-a lucrat intr-un ritm sustinut pentru ca nici vremea nu a permis. Dar, pe scurt, si dupa discutiile cu constructorul, pana la sfarsitul anului va fi pus in functiune.
Reporter: Si pe partea dintre DN2 si A2, unde contractul a fost reziliat. S-a revizuit SF-ul, dar care este stadiul actual?
Catalin Homor:S-a revizuit SF-ul. Mai sunt ceva lucrari de proiectare si va fi scos la relicitare in luna august.
Reporter: Pasajul de la de la Mogosoaia, peste DN1A de fapt, despre lipsa lui. Acolo unde se formeaza cozi enorme in acel sens giratoriu de pe centura. Exista un proiect, dar care a fost pierdut prin sertare. Cand putem vorbi de niste actuni concrete?
Catalin Homor: Va fi revitalizat. Exista un Studiu de Fezabilitate acolo. Incercam sa-l punem pe agenda.
Reporter: Daca tot vorbim de sensuri giratorii, intersectia de la Tunari. Unde soferii vireaza la stanga peste traficul din sens opus.
Catalin Homor:Vrem sa indulcim situatia acolo, sa facem un sens giratoriu. Indicatorii sa spunem ca sunt aprobati, banii in buget avem.
Reporter: Si unde e blocajul? Ca de mai bine de un an disuctam de acel sens giratoriu?
Catalin Homor: Nu stiu prea multe legate de trecut, legate de acest sens giratoriu. Cert pot sa va spun ca pana la finalul anului vom avea un sens giratoriu acolo. Va fi o executie de 3-4 luni. Va fi scos la licitatie executia.
Reporter: Si aici pot aparea intarzieri cu contestatiile…
Catalin Homor:Cu o licitatie, nu putem decat sa estimam durata. Nu putem stii concret…
Reporter: Autostrada A1. Pitesti – Sibiu. Ati spus acum o saptamana ca pe sectoarele de capat SF-ul a stabilit deja traseele. Care e stadiul azi?
Catalin Homor: O sa fac un scurt istoric. S-au evaluat sapte trasee posibile. Au intrat in finala doua, varianta 1 si varianta 7 care au traseu comun aproximativ 75%. Pentru a nu pierde timpul sa finalizam evaluarea completa pe toate loturile, tinand cont ca e un traseu comun, am impins spre aprobare secitunea 1 si sectiunea 5, capetele, si vrem sa demaram studiul geotehnic acolo. Unul dintre ele a fost avizat si ramane celalat pentru care mai sunt, sa spunem, mici observatii. A fost avizat sectorul Pitesti – Curtea de Arges. A ramas Sibiu – Boita unde sunt ceva discutii cu traseul in zona Boita. Cu totii ne dorim ca traseul sa fie optim.
Reporter: Tot pe A1, pe Lugoj – Deva. Au fost probleme care au decalat loturile. Exista sansa sa finalizam anumite tronsoane, dar altele sa nu fie gata intre timp, in special cel care trebuie relicitat pentru tunele. Ce masuri veti lua concret sa nu irosim acele bcuati finalizate, sa putem circula pe el.
Catalin Homor:Pe lotul 2, unde au fost impuse acele tuneluri, vom deschide circulatiei – asta ne propunem – aproximativ 15 km pana la un nod rutier pana inainte de zona cu probleme. Zona cu tunele, de aproximativ 3 km, va fi amanata deschiderii. Pe lotul 3 sunt ceva probleme, dar speram sa le rezolvam pana in vara astfel incat sa fie deschis in intregime.
Reporter: Vorbim de o deschidere la Holdea?
Catalin Homor: Descarcarea la Holdea, care este una dintre problemele noastre si mai e un ecoduct de rezolvat. Sunt chesituni pe care le avem in mana sa si le gestionam.
Reporter: Dar ati lamurit-o cu descarcarea de la Holdea?
Catalin Homor: Se va face. Descarcarea de la Holdea are mai multe folosinte. Va fi una provizorie, pana la finalizarea zonei cu tunele, dar va fi si de siguranta, in situatia in care pe zona respectiva apar tot felul de accidente sa nu se faca un blocaj, ci sa se descarce traficul. Ea va ramane functionala.
Pe Lotul 4, ca orice lot „normal” are o sumedenie de probleme, autorizatii de construire lipsa. Dar, ne straduim ca pana in vara sa rezolvam mare parte din probleme. Ne gandim sa-l inauguram anul acesta.
Reporter: Pe Sebes – Turda, cun loturile 1 si 2 unde lucrurile sunt in urma. Mai ales pe Lotul 1 daca vorbim de proiectarea nodului de la Sebes…
Catalin Homor: Pe Sebes – Turda, daca le luam in ordine. Pe Lotul 1 au fost ceva probleme in legatura cu proiectarea, probleme cu constructorul. Sper ca dupa ultimele discutii avute cu ei sa fi inteles care e situatia si ca trebuie sa respecte contractul si caietul de sarcini astfel incat proiectul prezentat sa fie unul contractual pana la urma.
Reporter: Daca nu va puteti intelege, veti rezilia? Totusi, se discuta de mai bine de un an…
Catalin Homor: Din punctul meu de vedere, lucrurile ar trebui tratate destul de simplu. Daca nu exista intelegere sa respectam impreuna contractul, nu putem merge mai departe. Sigura varianta este rezilierea si scoaterea lucrarilor din nou la licitatie.
Pe Lotul 2, pe 5 aprilie, a fost emisa Autoerizatia de Contruire si avem speranta, tinand cont de situatia din teren, ca va fi o mobilizare buna. Finalizarea acestei sectiuni este esitmata pana in iunie 2017.
Reporter: Pe celalalte doua loturi avem sanse sa le finalizam in acest an?
Catalin Homor: Pe celalalte doua loturi, de asemenea, am avut un stoc foarte mare de probleme, lipsa autorizatiilor de constructie pe sectiuni destul de mari. S-a lucrat destul de mult, se fac tot felul de expertize, dar planul nostru este ca la finalul anului cele doua loturi sa fie terminate.
Reporter: Tronsonul Suplacu de Barcau – Bors, unde contractul e semnat de un an, dar nimeni n-a intrat inca in santier. Care e situatia?
Catalin Homor:Imi vine sa repet ca orice proiect serioas are foarte multe probleme. Aici a fost o neintelegere in cadrul Asocierii (n.r. constructorii care au castigat licitatia). Am avut nenumarat sedinte cu ei, am spus ca nu mai putem merge asa. Am spus: „ori va intelegeti, ori ne luam la revedere si scoatem la licitatie”. E o chestiune pe care eu nu o accept asa usor, o reziliere inseamna pierdere de timp, bani, resurse. In situatia in care nu se poate altfel, vom rezilia si vom relua proiectul, insa se pare ca s-au inteles si pana pe 15 mai vor incepe lucrarile
Pe Nadaselul – Mihaiesti a fost o procedura de licitatie, a fost desemnat un castigator. Urmeaza acum ca pana la sfarsitul lunii sa semnam contractul.
Reporter: Vorbeati, mai la inceputul interviului, de Drumul expres/Autostrada spre Moldova, Ploiesti – Bacau. Orientativ, cand vom vedea licitatia pentru SF si proiectare?
Catalin Homor: Pentru aceasta licitatie caietele de sarcini le avem gata. Le-am trimis la JASPERS, consultantul Comisiei Europene in Romania, sa ne dea un punct de vedere. In functie de raspunsul pe care il vom avea, eu estimez ca undeva in luna iunie poate fi lansata licitatia.
Reporter: Avem doua concesiuni de autostrada scoase in SEAP din 2013. Vorbim de Pitesti – Craiova si Autostrada de Centura Bucuresti Sud. De ce mai stau agatate in aceasta procedura? E clar ca odata cu esecul Comarnic – Brasov, proiectul fanion, acestea nu mai aveau sanse…
Catalin Homor: Au ramas agatate pentru ca nu au sursa de finantare in momentul de fata. Ambele proceduri de concesiune, de dialog competitiv, sunt suspendate. Si concesiunea intra pe deficitul bugetar, plafonat la nivelul Romaniei si care nu poate fi depasit.
Reporter: Avem aceste doua proiecte care sunt blocate, dar sunt alte proiecte in puncte cheie – precum Slatina sau Bals, care sa fie rezolvate prin centuri.
Catalin Homor: Documentatia pentru Slatina la nivel de proiect tehnic, inclusiv detalii de executie, in maxim doua luni va fi depusa in cadrul CNADNR. Vom avea proiectul tehnic, gata de scos la licitatie si executie. Urmeaza sa identificam si sursa de finantare. Daca gasim o solutie, scoatem licitatia anul acesta.
La Bals exista o discutie pentru ca centura Bals se suprapune cu autostrada Craiova – Pitesti. Daca se executa centura Bals trebuie gandita astfel incat sa inglobeze in ea, la nivel de autostrada, anumite profile pe anumite sectiuni.
Reporter: Cum e centura Bacau, de altfel…
Catalin Homor:Cum e centura Bacau. Este in analiza sa se faca doua noduri de mare viteza pe aceasta sectiune si o mare parte din ea sa fie la nivel de autostrada. Sa spunem ca se lucreaza la identificarea unei solutii optime care sa nu suprapuna doua proiecte diferite.
Reporter: Podul de la Braila. Acolo avem un SF in derulare care ar trebui sa fie gata in luna mai.
Catalin Homor:Podul de la Braila.. In mai vom avea Studiul de Fezabilitate care va cuprinde aproximativ 4 km de lucrari de arta unde vom avea un pod si doua vioaducte de capete si modernizarea a 20 de kilometri de drum existent. Se ridica la o valoare de circa 500 milioane de euro, o valoare destul de mare. Va fi prins in Master Plan si vom scoate la licitatie serviciile de proiectare. Daca in mai va fi aprobat SF-ul, in luna octombrie pentru ca va trebui sa aprobam indicatorii tehnico-economici in Guvern. O proiectare serioasa va dura in jur de un an.
Reporter: Deci practic am putea vedea undeva in 2017 – spre 2018 licitatie pentru executie?
Catalin Homor:Da, publicata in SEAP.
Reporter: Pentru ca vorbeati de capacitatea de interventie in teren a CNADNR-ului. Un exemplu ar putea fi Centura Sucevei? E un proiect care pe jumatate a fost facut si pe jumatate a fost lasta balta.
Catalin Homor: Eu as completa putin. Pe jumatate a fost facuta si in cealalta jumatate 85% este gata. Am fosta colo acum cateva saptamani. Este o lucrare destul de frumoasa, cu viaducte mari, impresionante. E un pic jenant ca sta de trei ani in situatia asta. S-a realizat o expertiza din care a rezultat ca o parte din lucruri nu au foste executate comform. Se lucreaza la proiectarea lucrarilor de consolidare si in paralel vom scoate la licitatie lucrarile pentru finalizare.
Reporter: Deci o scoateti la licitatie, nu veti interveni in regie proprie?
Catalin Homor: Nu, o vom scoate la licitatie in acest an. Va fi proiectare si executie.
Reporter: Pe DN1 in zona Otopeni, mereu este eterna discutie cu separatorul de mijloc, acea bordura inalta foarte periculoasa. Exista o intentie de a fi puse parapete mediane. Care este stadiul acelei intentii?
Catalin Homor: Intr-adevar este la nivel de intentie. Nu este relativ simplu sa pui parapete, pentru ca terenul e si denivelat, trebuie facute niste pante, niste constructii initiale. Este o discutie destul de complexa intre primarie si Companie. Ar trebui sa preia Primaria acel sector, dar se insista ca CNADNR sa faca aceste lucruri si ulterior sa predea administratiei.
Reporter: Dar, concret, vom vedea vreo miscare pe acel sector de drum, in viitorul apropiat?
Catalin Homor: Daca ramane la noi, la Companie, cu siguranta.
Reporter: Care e cea mai grea problema pe care ati intalnit-o de cand ati ajuns la sefia CNADNR?
Catalin Homor: Da, e o intrebare buna. Sunt atat de multe si grele incat nu stiu pe care sa o zic. Problema cea mai mare pe care am indentificat-o a fost una generatoare de alte probleme. Sunt foarte multe, de la lipsa de autorizatii de construire cu lucrari in plin, la lipsa diverselor acorduri de mediu, avize. Chestiuni care consuma foarte mult timp si energie, dar in exterior nu se vad absolut deloc. Sunt lucruri facute, dar care nu ies inafara Companiei. E foarte mult efort, e ca alergarea pe banda rulanta: mult efort si avans zero. Asta a fost un soc, ca marile proiecte in curs nu au toata documentatia si autorizatiile pentru executia lucrarilor.
Reporter: Ati reusit sa rezolvati o parte din aceste proiecte?
Catalin Homor: O parte destul de mare a fost rezolvata, deja s-au emis numeroase autorizatii de construire, au fost obtinute nenumarate HG-uri pentru exproprieri. Acordul de mediu – suntem in discutii avansate pentru actualizari. Ne-a ajutat foarte mult acea OUG numarul 7 din 2016 care faciliteaza si accelereaza acest proces de autorizatii. Fara acea OUG nu cred ca proiectele ar fi avut un deznodamant prea bun.