​VIDEO INTERVIU Cum simte Brexit-ul un român stabilit la Londra de 50 de ani ”Nimeni nu spune adevăratele motive, de fapt britanicii se tem de orice le este străin!” – violonistul Alexander Bălănescu.

Alexander Bălănescu este un artist român care trăiește din 1971 în Marea Britanie. A văzut și a simțit din plin transformările care s-au produs în toată această perioadă și consideră că Brexitul ascunde, de fapt, o teamă a britanicilor față de tot ceea ce le este străin.

”Trăim o cenzură pe care nimeni nu o admite, dar este reală. Nimeni nu discută despre motivele adevărate care se ascund în spatele acestui Brexit: de ce oamenii au votat așa și de ce este important ca Marea Britanie să facă parte din Uniunea Europeană”.

”Britanicii au chestiuni istorice nerezolvate. La partidele de fotbal cu Germania, parcă retrăiesc al Doilea Război Mondial”

Brexitul este o cutie a Pandorei, care arată teama britanicilor față de străini și față de alte culturi. Au chestii istorice, încă nerezolvate. De exemplu, atitudinea pe care o au față de Germania: de fiecare data când este un meci de fotbal între Anglia și Germania, parcă ei retrăiesc al Doilea Război Mondial. Pe britanici, acest lucru încă îi mai preocupă. Nu și-au dat seama cât s-au schimbat nemții, am lucrat foarte mult în Germania, a devenit – după părerea mea – unul dintre statele cele mai democratice, care luptă împotriva rasismului.

Un alt exemplu, sunt împotriva Franței. Imperiul britanic a deținut teritorii în Franța, sunt chestii istorice, foarte adânci, care nu s-au rezolvat. Acest referendum a deschis Cutia Pandorei, multe chestii au ieșit la iveală, dar nimeni nu are curajul să le spună. Există această frică fundamentală față de străini și față de ideile străine.

”Marea Britanie nu e atât de mare pe cât cred ei. Britanicii s-au schimbat mult după anii 70”

Am sosit în anii 70 în Marea Britanie, atunci era cu totul o altă atmosferă decât acum. S-a produs o schimbare radicală în timpul doamnei Margaret Thatcher, care era prim ministru. Ea a pus accentul pe individualism iar acest concept a fost combinat cu un mare accent pe naționalism. Pur și simplu, atitudinea oamenilor s-a schimbat. Acum, ei trăiesc un mit. Este vorba despre mitul acestui imperiu. Cred că britanicul de rând are acestă mentalitate că trăiește într-un mare imperiu, fără să admită că, de fapt, acest lucru este în fundal și în cazul Brexitului. Au această iluzie că Marea Britanie este ”mare”. De fapt, este o țărișoară destul de mică, nu este chiar atât de mare acum și nici nu cred că ar fi bine ca Marea Britanie să fie o insulă.

„Cunosc foarte puțini oameni din Londra care au votat pentru separarea de UE”

Eu locuiesc în Londra, orașul a devenit o lume aparte. Este o societate cu multe grupuri etnice care se înțeleg foarte bine între ele și se apreciază. Cunosc foarte puțini oameni din Londra care au votat pentru Brexit. Am discutat si cu mulți oameni – pe care îi respect – care au votat Brexit și mi-au spus că își doresc independența legilor, independa economica, dar mi se pare o iluzie, nu se poate realiza acest lucru în ziua de azi, totul mi se pare atât de interdependent.

Conducerea Partidului Laburist, care este mai radicală acum, nu cred că are sufletul în Europa. Ei zic că Europa protejează marile companii și marile afaceri și merg pe linia asta.

”De ce imigranții polonezi sau români sunt acceptați mai greu? Tot din cauza fricii față de ceea ce nu cunosc!”

Indienii și arabii sunt acceptați mai ușor, au culturi asemănătoare Britanicul de rând este mai puțin tolerant cu ”instalatorul polonez” si cu ”căpșunarul roman” și îi acceptă mai ușor pe imigranții arabi sau indieni. Acesta este, de fapt, tot bagajul imperiului. Culturile din India, Australia, Canada sunt resimtite de englezi ca fiind mult mai apropiate de cultura și educația lor. Pe români sau polonezi îi acceptă mai greu pentru că au această frică față de ceea ce nu cunosc. Britanicii nu își dau seama de potențialul care există în Europa de Est.

”Ca artist, îmi e frică de Brexit. Vai de mine, ce birocratie o să fie!”

Brexitul va afecta în mod grav și lumea culturală. Spun sincer, îmi e frică. Este foarte important ca noi, artiștii, să putem să călătorim cu cât mai puține dificultăți, sunt atât de importante colaborările cu oameni din toate culturile! Ne gândim la menținerea echivalenței între sistemul de taxe, impozite, aspecte ce țin de securitatea socială. Vai de mine, ce birocrație va ieși din acest Brexit!

”Românii au reușit să schimbe mentalitatea britanicilor”

Nu există mari diferențe între românul care trăiește în țară și cel care locuiește în Marea Britanie. Cei care trăiesc afară muncesc foarte mult. ”Muncesc ca nebunii, sunt foarte harnici și își dedică aproape toată viața muncii lor” – susține Alexander Bălănescu. ”Românii din Londra au reușit să schimbe mentalitatea britanicilor Țin minte că în 2007, când România a devenit membră a Uniunii Europene, în presă au apărut titluri teribile, de genul ”Vin românii!” . Acum, atitudinea față de români s-a schimbat!”

”De fiecare dată când revin în țară, văd că se fac progrese!”

Vin de câteva ori pe an în România, dar de fiecare dată când ajung văd schimbările care sunt. Știu că sunt probleme în țară, dar se pot face multe lucruri. Noua generație e diferită de generația mea. Tinerii sunt mult mai liberi, creează…pot să spun despre progresele pe care le resimt în domeniul în care activez eu: în teatru și în film, România a ajuns la un nivel foarte înalt.

Cine este Alexander Bălănescu?

S-a născut la București, într-o familie de intelectuali. Și-a început studiile muzicale la vârsta de 7 ani, la școala de muzică din București. În 1969 emigrează împreună cu familia în Israel pentru că părinții săi, de profesie jurnaliști, nu s-au putut conforma politicii de atunci din România. A studiat la Academia Rubin din Ierusalim. În 1971, se mută cu familia la Londra.

A studiat la Trinity College of Music din Londra și la Julliard School of Music din New York. După terminarea studiilor, s-a reîntors la Londra, unde a activat în diferite grupuri, precum Capricorn, Music Projects, Gemini.

Este membru al cvartetului Arditti intre 1983 și 1986.

În 1979 preia conducerea orchestrei Michael Nyman Ensemble cu care va merge în turnee timp de 15 ani.

În 1987 își formează propriul cvartet de coarde, numit The Balanescu Quartet. A colaborat cu muzicieni precum Gavin Bryars si Michael Nyman, dar și cu personalități pop precum Pet Shop Boys, Kate Bush, John Lurie (liderul formației Lounge Lizards) și David Byrne (liderul formației Talking Heads). A scris muzica de film pentru producția regizorului Phillip Haas Angels and Insects.