VIDEO INTERVIU Paradoxul romanesc: Cum am ajuns, din singura tara producatoare de soia modificata genetic din Europa, in pozitia de importator net

​Prof. univ. dr. Petruta Cornea, Presedinte al Comisiei de Biosecuritate din Cadrul Ministerului Mediului, a discutat in cadrul unui interviu acordat HotNews.ro despre organismele modificate genetic si despre situatia paradoxala din Romania. Tara noastra era singurul stat european in care, inainte de 2006, se producea soia modificata genetic. Dupa intrarea in UE, aceasta planta a fost scoasa din cultura, in schimb este importata pentru consum (ca in intreaga Uniune Europeana) din alte state.

Ce sunt organismele modificate genetic?

Definitia acceptata la nivel international este aceea ca un organism modificat genetic este un organism care a primit pe cale neconventionala o informatie genetica noua, pe care nu o poate dobandi printr-o cale traditionala, cum ar fi incrucisarea. De aceea, se considera ca organismele modificate genetic sunt altceva decat organismele naturale. Problema se pune pentru ca singurele modificari ale acestor organisme sunt gena/genele noi care ajung (la nivelul acestora, n. red.) si confera o anumita trasatura utila pentru diferite aplicatii: medicale, industriale, agricultura samd.

Reprezinta OMG-urile un pericol pentru consumul uman, animal sau pentru mediu?

Nu poate fi dat un raspuns categoric generic. Exista o gama extrem de variata de organisme modificate genetic. Pot fi modificate si microorganisme – in scopuri foarte bine determinate – si le iau in consideratie numai pe acelea benefice omului. Nu ma gandesc la modificarile utile, sa spunem, din punct de vedere militar. Reprezinta altceva. O sa vorbesc despre microorganismele care sunt acceptate, sa spunem asa. Microorganisme care sunt modificate prin aceea ca pot sa primeasca o informatie genetica noua, de exemplu gene umane care codifica pentru sinteza unui compus extrem de util din punct de vedere medical, cum ar fi producerea de insulina. Exista, in acest moment, un produs comercializat, obtinut din organisme modificate genetic, care se utilizeaza in tratarea diabetului.

Pot sa fie animale modificate genetic. In acest caz este vorba de a introduce, de exemplu, in genomul unor animale, anumite gene care sa confere acestora o rezistenta mai mare la anumite boli, sa produca anumiti compusi pe care, in mod natural, nu i-ar produce. Si va dau un exemplu, exista o serie de realizari, pe plan international, de mamifere care contin anumite gene (introduse de om) ce codifica sinteza unor substante utile pentru tratarea unor boli, cum ar fi hemophilia. Ce este sigur in momentul acesta este faptul ca astfel de realizari exista, dar ele nu au fost duse pana la faza finala de aplicatie si de introducere in practica.

Ajung la al treilea tip de organisme modificate, la plante. De fapt, cea mai mare dezbatere in momentul de fata se refera la plantele modificate genetic. In momentul de fata exista mai multe specii de plante la care s-au introdus modificari genetice. Plante utile atat din punct de vedere agronomic sau folosite ca materie prima pentru obtinerea de produse alimentare, dar si plante modificate genetic folosite pentru obtinerea de biocombustibili, alcool samd. Lucrurile trebuie analizate pentru fiecare caz in parte. Tinand cont de marea varietate de organisme care pot fi modificate genetic, tinand cont de modificarea genetica indusa, pentru fiecare situatie in parte trebuie facuta o analiza foarte serioasa referitoare la impactul asupra sanatatii omului, animalului si nu in ultimul rand, impactul asupra mediului. Deci, nu se poate spune ca organismele modificate genetic nu au niciun fel de risc, la fel nu se poate spune ca organismele modificate genetic prezinta riscuri. Toate discutiile, toate evaluarile de risc trebuie facute pe caz individual.

Despre decizia Parlamentului European care a aprobat propunerea legislativa care permite statelor membre dreptul de a decide singure in privinta organismelor modificate genetic

In Romania exista acceptat spre cultivare un singur soi de planta modificata genetic, un soi de porumb cu rezistenta la un daunator. Suprafetele cultivate in momentul de fata in Romania cu acest soi sunt reduse si sunt asociate numai cu regiunile in care incidenta acelui daunator este ridicata. In privinta deciziei Romaniei, pana la urma acest lucru este de natura politica. Comisia de Securitate Biologica, din care fac parte, are ca sarcina evaluarea din punct de vedere stiintific a informatiilor legate de diferitele categorii de organisme modificate genetic si realizarea rapoartelor cu aceste concluzii. Aceste rapoarte sunt apoi oferite autoritatilor si, de aici incolo, hotararea este la nivel politic.

Romania in momentul de fata a acceptat cultivarea si testarea. La fel ca si in alte tari din UE, in Romania se importa masiv anumite produse sau materii prime provenite de la organisme modificate genetic si care sunt folosite mai ales pentru hrana animalelor. Sa stiti ca nu cred ca se vor interzice in Romania (organismele modificate genetic – n.red.), dar repet, orice decizie va tine de politic.

Situatia paradoxala din Romania

Este o situatie paradoxala. Romania a fost singurul stat european care, pana in 2006, anul in care am intrat in UE, a cultivat soia modificata genetic. Beneficiile agricultorilor la momentul acela erau foarte importante. Mai mult decat atat, agricultorii care cultivau soia modificata genetic erau in postura de a si exporta produsele lor. In momentul de fata, suprafetele cultivate cu soia in Romania sunt reduse. Se cultiva, evident, soia conventionala, dar productiile au scazut in mod semnificativ, pentru ca necesita o serie intreaga de lucrari care costa si productia nu este la fel de mare. De importat, importam. Nu stiu unde se va ajunge pana la urma, dar poate prin aceasta hotarare de la nivel european se va lua o decizie la nivelul Romaniei de a se introduce in cultura aceasta planta. Evident ca si atunci rolul Comisiei de Securitate Biologica va fi extrem de important, pentru ca va trebui analizat impactul modificarii genetice asupra mediului.

Despre organismele modificate genetic in contextul TTIP

Exista dreptul fiecarei tari de a lua niste decizii, dar cu totii facem parte din UE si atunci exista si niste reguli generale care trebuie respectate. In momentul de fata, analizele referitoare la importuri, cultivare, utilizare samd, a organismelor modificate genetic este analizata de organisme internationale. Forul suprem care da verdictul final este EFSA. In momentul in care se pune problema acestor acorduri, cuvantul EFSA va atarna destul de mult. In realizarea rapoartelor lor sunt implicati foarte multi specialisti in domeniu si trebuie sa se porneasca de la prezumtia onestitatii, a faptului ca sunt specialisti in domeniu si ca nu au alte interese.

Este firesc sa nu existe discriminare si tocmai aici este problema. Ai un produs similar european il accepti, ai un produs de alta provenienta si pe acela il supui unor restrictii. Totul trebuie sa fie cantarit cu aceeasi unitate de masura.

Despre organizatiile “verzi”, increderea in oamenii de stiinta si informarea corecta a publicului

Informarea este esentiala. Din pacate, insa, comunicatorii trebuie sa aiba carisma. Poti sa fii un specialist de marca si totusi sa nu fii in stare sa ii convingi pe cei din jur de ceea ce faci, despre utilitate, despre semnificatia studiilor pe care le-ai facut. In schimb, orice maruntis, daca este bine ambalat si bine prezentat, dintr-o data este vazut ca o minune.

Internetul are un rol extraordinar de mare. Din pacate aici incepem sa pierdem total controlul, pentru ca diferitele retele abunda cu tot felul de informatii care mai de care ciudate, mai putin corecte sau chiar aberante. Pacat este ca cei care se lanseaza in a produce asemenea informatii sunt inconstienti de consecintele pe care le produc. Apropo de aceasta tendinta actuala anti-vaccin, este extrem de periculoasa. Ne vom intoarce la situatii total nedorite, de acum poate 100 de ani, cand boli aparent simple vor avea consecinte extrem de grave asupra copiilor, din pacate, pentru ca ei sunt primii vizati.

Apropo de comunicare, ea este extrem de importanta. Depinde de noi, cei care suntem implicati in actul stiintific, de a incerca sa ne facem intelesi, de a prezenta lucrurile asa cum sunt. Nu poti sa spui ca vei convinge pe toata lumea. In orice discutie omul de stiinta trebuie sa spuna lucrurilor pe nume. Mass media are totusi un rol destul de mare in scaderea credibilitatii oamenilor de stiinta. Pentru ca se vulgarizeaza exagerat de mult anumite informatii si se prezinta cu caracter de lucru foarte spectaculos aspecte care chiar nu au relevanta.

• Clipul a fost realizat cu echipament NIKON

–

​Prof. univ. dr. Petruta Cornea, Presedinte al Comisiei de Biosecuritate din Cadrul Ministerului Mediului, a raspuns miercuri, in cadrul unei intalniri online, intrebarilor cititorilor. Intrabarile si raspunsurile le puteti gasi aici.