VIDEO Iohannis: Ridicarea MCV, o reușită a întregii societăți. Combaterea corupției la nivel înalt are nevoie de rezultate palpabile. Ciolacu: Un argument în plus pentru aderarea la Schengen / Premieră: liderii de la vârful statului, întâlnire cu conducerea instituțiilor din justiție

Președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu participă, vineri, la o întâlnire a ministrului Justiției, Alina Gorghiu, cu conducerea instituțiilor din sistemul judiciar, întâlnirea fiind una în premieră, care coincide cu anunțul formal al Comisiei Europene de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România și Bulgaria. Iohannis le-a transmis magistraților că lupta împotriva corupţiei „trebuie să rămână o preocupare constantă”, în timp ce Ciolacu a criticat că toate instituțiile care aplică legea în România trebuie să aibă ca prioritate destructurarea rețelelor de traficanți de droguri: „Am ajuns să blocăm instanțele cu tot felul de dosare pentru consum, care în final se clasează, dar marii rechini scapă aproape întotdeauna nepedepsiți”.

Întâlnirea ministrului Justiției cu conducerea instituțiilor din sistemul judiciar (CSM, ICCJ, PICCJ, DIICOT, DNA) – „Justiție 2023: prioritățile sistemului de justiție și Raportul privind statul de drept” – are loc de la ora 12.00.

Principalele declarații ale președintelui, premierului și ministrului Justiției:

Ciolacu: Ridicarea MCV, un argument în plus care susţine aderarea noastră la spaţiul Schengen

Marcel Ciolacu:

• O felicit pe dna ministru pentru acest eveniment care reunește reprezentanți ai tututor puterilor democratice din România, pentru a discuta despre prioritățile din justiție
• Le mulțumesc celor implicați în reușita de ridicare a MCV. România e acum oficial în rândul celorlalte țări europene. Este un argument în plus care susține aderarea la Schengen. Multe din obiecții erau legate de independența justiției
• Este important să nu ne relaxăm cu acestă reușită

• Ridicarea MCV este un mare pas înainte, însă cred că este timpul să ne stabilim foarte clar noile priorități strategice. Și cred că astăzi societatea așteaptă de la noi un răspuns foarte clar, foarte ferm și foarte direct cu privire la două probleme uriașe: drogurile și evaziunea fiscală. Sunt două probleme unde răspunsul statului de până acum a fost de cele mai multe ori prea moale și ezitant.
• Este timpul să declarăm toleranță zero pe tot ceea ce înseamnă trafic de droguri. Toate instituțiile de forță și cele care aplică legea în România trebuie să pună combaterea acestui flagel în prim-planul activității.

„Nu sunt de acord că statul a pierdut bătălia cu drogurile. Blocăm instanțele cu dosare pentru consum, dar marii traficanți scapă aproape întotdeauna nepedepsiți”

• Nu sunt de acord cu ideea că statul a pierdut bătălia cu drogurile. Această luptă va fi pierdută doar când o vom abandona noi. Și nu avem acest drept. Nu putem să închidem ochii și să vedem cum și mai multe vieți sunt distruse și mai multe familii suferă, în timp ce clanurile mafiote prosperă.
• La fel cum cred că trebuie să acționăm mult mai dur în ceea ce privește proliferarea acestui fenomen în rândul adolescenților și tinerilor. Și vă spun ceva: strategii am tot avut de-a lungul timpului. Sunt pline sertarele instituțiilor de strategii și analize legate de droguri. Însă realitatea crudă ne demonstrează că pe stradă sunt tot mai multe droguri la care copiii noștri au acces imediat. Drogurile au depășit chiar porțile școlilor, iar dacă nu realizăm asta acum vom avea generații întregi pierdute.
• Am tot văzut păreri și acțiuni îndreptate împotriva acestor copii care ajung din diverse motive să consume droguri. Vă spun doar atât: fără destructurarea rețelelor de trafic, nu vom avea un consum mai mic în rândul tinerilor.
• Am ajuns să blocăm instanțele cu tot felul de dosare pentru consum, care în final se clasează, dar marii rechini scapă aproape întotdeauna nepedepsiți. Nu cred că suntem în direcția corectă. Trebuie să depășim clișeul de acum câțiva ani că România era o țară de tranzit. Nu mai este.
• Și tocmai de aceea cred că trebuie să ne concentrăm pe marile dosare de trafic, pe marile rețele și pe marile clanuri. Avem nevoie de acțiune imediată și de coordonare între instituții. Traficul de droguri este rădăcina răului. De aici începe totul și aici trebuie să acționăm cu foarte mult curaj. Să acționăm, nu să reacționăm! Cred că aceasta este așteptarea legitimă a întregii societăți.

• A doua mare problemă unde trebuie să dăm un răspuns puternic și imediat este combaterea evaziunii fiscale. 10 la sută din PIB – peste 150 de miliarde de lei – adică mai mult decât tot bugetul de pensii al României, sunt drenate anual prin tot felul de metode și în loc să ajungă în bugetul statului ajung în buzunarele unor infractori.
• În viitorul pachet de măsuri, pe care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, una dintre direcțiile principale de acțiune va viza combaterea evaziunii fiscale. Sunt măsuri de prevenire și combatere a activităților economice ilicite, dar și pentru consolidarea disciplinei financiare, contabile și fiscale. De asemenea, vom reglementa unele măsuri privind factura electronică, vom crește cuantumul unor sancțiuni contravenționale și vom introduce noi fapte care ar urma să fie sancționate prin amenzi sau penal.
• Este cel mai ambițios plan de combatere a evaziunii fiscale din ultimii ani și am rugămintea ca toate instituțiile statului să pună umărul pentru ca acest lucru să fie un succes. Sunt convins că toți cei care au atribuții pe această zonă vor trata lucrurile cu seriozitate, astfel încât să reușim împreună să reducem semnificativ evaziunea fiscală și să avem mai mulți bani la buget pentru străzi, școli și spitale.

„Nu putem pierde 1,7 miliarde de euro din cauza pensiilor speciale”

• Mai avem de îndeplinit un singur jalon pentru cererea de plată 3 din PNRR – pensiile speciale
• Înțelegem activitatea pe care o desfășurați, este cazul să ne aplecăm foarte repede și la cerințele CE, care, după cum le-am văzut eu azi-noapte, sunt unele rezonabile
• România nu poate pierde 1,7 miliarde de euro, nu își poate permite ca din cauza unui jalon să fie pus în pericol întreg PNRR

Klaus Iohannis:

„Combaterea corupției la nivel înalt are nevoie și pe mai departe de eforturi constante și de rezultate palpabile”

• Astăzi este o zi extrem de importantă nu doar pentru sistemul de justiție, ci este o zi importantă pentru România și pentru cetățenii săi. Ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare, anunțată oficial în urmă cu puțin timp de către Comisia Europeană, este o reușită a instituțiilor statului și a întregii societăți românești. La finalul unui lung proces de atentă monitorizare, obiectivele din cadrul MCV au fost îndeplinite cu succes de România!
• Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ne-am luat angajamentul ferm de a ne asuma valorile europene, de a construi instituții puternice și de a promova legi care să protejeze cetățenii și să asigure o justiție corectă. A fost un drum lung, timp de 17 ani, pe care îl încheiem acum. Am parcurs, ca stat european, o perioadă în care democrația românească s-a maturizat, iar sistemul judiciar s-a consolidat și și-a creat acei anticorpi atât de necesari în orice societate modernă, dezvoltată.
• Ridicarea MCV ne arată că eforturile noastre, accelerate în ultimii ani, nu au fost în zadar și am răspuns eficient disfuncționalităților existente în sistemul judiciar, continuând cu hotărâre lupta împotriva marii corupții. Instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, au fost alături de noi pe tot acest parcurs. Le mulțumesc pentru onestitate, deschidere, dialogul constructiv și pentru sprijin.
• Sistemul judiciar a traversat perioade dificile de-a lungul timpului: schimbări legislative frecvente, unele respinse puternic de reprezentanții sistemului judiciar, de profesiile juridice sau de societatea civilă, încercări de subordonare a justiției din partea unor politicieni, o criză pandemică fără precedent.
• Mecanismul de cooperare și verificare a reprezentat mai mult decât un instrument însoțit de vizite de monitorizare și rapoarte de progres. Acesta a generat un dialog constant între instituțiile naționale și Comisia Europeană și, implicit, un efort susținut, determinând astfel, pe termen lung, un mod de lucru integrat în activitatea constantă a celor mai importante instituții din sistemul judiciar.

• România și-a asumat patru mari direcţii de acţiune și a livrat rezultate concrete și foarte bune pe fiecare dintre ele. Mă refer la garantarea unui proces judiciar transparent și eficient, inclusiv prin întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, la coduri de procedură civilă și penală moderne, la înființarea unei agenții de integritate și, cea de-a patra direcție, la continuarea cu hotărâre, prin anchete profesioniste și imparțiale, a luptei împotriva corupției la nivel înalt. Avem un nou cadru legislativ pentru organizarea și funcționarea sistemului judiciar, prin noile legi ale justiției și revizuirea Codului penal și a Codului de procedură penală.
• Integritatea în funcții publice este fundamentală pentru a construi încredere în instituții și salut demersurile tuturor celor care promovează această valoare socială, de la autorități, mass-media, societate civilă până la reprezentanți ai mediului academic sau cetățeni.
• Lupta împotriva corupției trebuie însă să rămână o preocupare constantă. Combaterea corupției la nivel înalt are nevoie și pe mai departe de eforturi constante și de rezultate palpabile.
• Principiul conform căruia nimeni nu este mai presus de lege trebuie să se reconfirme prin fiecare anchetă realizată cu profesionalism, într-un termen optim și cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților fundamentale.

• Misiunea sistemului judiciar rămâne una fundamentală pentru parcursul unui stat democratic. O justiție independentă și puternică ne asigură că generațiile viitoare vor putea trăi într-o țară în care legea este respectată, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt protejate în mod efectiv, iar fiecare cetăţean îşi poate valorifica potenţialul.
• Într-un context internațional complicat, într-o perioadă marcată de crize suprapuse, ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, în spiritul valorilor pe care s-a clădit Uniunea Europeană, precum respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale.
• Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o oportunitate de a consolida acest important succes de etapă și de a investi într-un sistem judiciar puternic, inclusiv prin măsuri precum evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate sau programe de formare în domeniul integrității.
• Deficitul de personal din sistemul judiciar, infrastructura optimă, accelerarea procesului de digitalizare, dialogul în interiorul acestui sistem, asigurarea securității raporturilor juridice sunt doar câteva dintre subiectele care trebuie să rămână în atenția tuturor decidenților chemați să identifice soluții viabile.
• În același timp, creșterea eficienței actului de justiție, promovarea integrității în viața publică, lupta împotriva corupției la toate nivelurile și consolidarea capacității instituțiilor din sistemul judiciar nu se opresc prin ridicarea MCV.
• Aceste obiective sunt deja parte integrantă din viața societății noastre, iar la nivelul Uniunii Europene, România se va înscrie în continuare în tabloul general european, alături de toate statele Uniunii, prin intermediul mecanismului privind statul de drept în Uniunea Europeană, consolidat, din 2022, cu recomandări specifice de țară.
• Acest cadru, parte a instrumentarului european din sfera democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, asigură României, care a susținut de la început introducerea mecanismului și participă activ la acesta, coordonatele continuării colaborării cu Comisia Europeană și ale schimbului de experiență și bune practici cu celelalte state membre.
• În toți acești ani, am susținut în mod constant și necondiționat reformele necesare pentru a ajunge astăzi aici. Din calitatea de mediator între autoritățile publice și între stat și societate, în exercitarea rolului de a veghea la respectarea Legii Fundamentale și la buna funcționare a autorităților publice, am folosit toate prerogativele constituţionale împotriva legislației nocive pentru justiția din România și am acționat astfel încât reformele din sistemul judiciar să fie realizate și aplicate, cu rezultate concrete. Vocile românilor care își doresc un stat funcțional și o justiție independentă s-au auzit în stradă și au avut un ecou şi în rândul clasei politice, responsabilizând decidenții și reafirmând valorile care ne ghidează, ca stat european. Rămân la fel de hotărât să folosesc toate prerogativele constituţionale pentru protejarea valorilor europene.

Nicolae Ciucă:

• E un moment istoric pentru România – ridicarea MCV

Alina Gorghiu:

• Ministerul Justiției a generat acest eveniment pentru a avea un dialog real despre prioritățile actuale din sistemul judiciar cu decidenții săi, cu puterea executivă și legislativă. Vă asigur că este primul dintr-o serie.
• Nu puteam găsi un alt cadru mai potrivit ca acesta pentru a marca un obiectiv strategic de țară, după șaptesprezece ani de cursă continuă. MCV este, de astăzi, oficial, de domeniul trecutului, prin decizia publicată acum o oră de Comisia Europeană.
• Este un moment important pentru statul român. Nu cred că exagerăm dacă adăugăm închiderea MCV în lista proiectelor strategice de țară, alături de aderarea României la UE, de intrarea în NATO, iar lista, sunt convinsă, va continua cu aderarea la OCDE și intrarea în Spațiul Schengen.
• Acum, intrăm într-o nouă cursă. Trecem la următorul nivel, mult mai rafinat, cu provocări care se vor suprapune pe perioade politice și sociale complicate, inclusiv război la graniță.
• Avem pe agendă reformele indicate în Raportul privind statul de drept, evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției, asigurarea resursei umane necesare sistemului judiciar, identificarea de soluții pentru a evita durata excesivă a proceselor, un nou cod al integrității, digitalizare, reforme din PNRR, educație juridică în școli.
• Am convingerea că sistemul judiciar va rămâne un factor de progres și un element esențial în democrația românească. Mă bazez pe o colaborare loială cu dvs.
• Dialogul, respectul, promovarea unei legislații bune, comunicarea constantă cu forurile europene, promovarea intereselor sistemului judiciar, acestea sunt obiectivele mele, ca ministră a justiției. Ritmul reformelor trebuie menținut pentru a fi siguri că justiția, ca serviciu public, este în folosul cetățeanului. Actul de justiție din România înseamnă multă responsabilitate din partea noastră, a tuturor, mai ales că, din acest moment, este privit la fel ca sistemul de justiție din orice stat european. Un stat puternic are nevoie de o justiție puternică.

Comisia Europeană anunță că închide în mod oficial Mecanismul de Cooperare și de Verificare pentru România și Bulgaria

Întâlnirea coincide cu anunțul Comisiei Europene de a închide oficial Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România. Reformele făcute de România în domeniul justiției și anticorupției au fost monitorizate de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) timp de 15 ani.

• Comisia Europeană anunță că închide în mod oficial Mecanismul de Cooperare și de Verificare pentru România și Bulgaria

În ultimul raport MCV, din noiembrie 2022, Comisia Europeană a recomandat încetarea monitorizării României prin acest instrument și continuarea monitorizării prin mecanismul privind Statul de drept, aplicat în toate statele membre UE.

Comisia Europeană anunța în 22 noiembrie 2022 că România a îndeplinit condiționalitățile din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) de monitorizare a sistemului judiciar instituit încă din 2007, astfel încât acesta poate fi ridicat și înlocuit cu mecanismul privind statul de drept. Comisia spunea atunci că, înainte de a lua o decizie finală, va ține seama în lunile următoare de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European și va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât și al României. De asemenea, Bruxelles-ul enumera restanțele pe care le mai are țara noastră, care vor fi monitorizate prin mecanismul privind statul de drept.

• Consultă aici raportul MCV 2022 pentru România (.pdf, limba engleză, 326 KB)

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției.

Mecanismul „Rule of law” a fost implementat de UE din ianuarie 2021, iar prin acesta este monitorizată respectarea statului de drept în toate țările membre. Regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget în cazul unei ţări în care sunt constatate încălcări ale statului de drept ce pot aduce atingere intereselor financiare ale UE.

Ultimul raport privind statul de drept în cazul României a fost publicat de Comisia Europeană în luna iulie. Deficitul tot mai mare de magistrați generează îngrijorări serioase, dar „România a continuat să aibă o evoluție pozitivă în combaterea corupției”, arată CE în raport. Cele mai mari probleme sunt semnalate de CE la capitolul privind independența presei.

• CONSULTĂ AICI CAPITOLUL LEGAT DE ROMÂNIA DIN RAPORTUL PRIVIND STATUL DE DREPT