VIDEO Mircea Tudor, coordonatorul proiectului Roboscan Aeria care a castigat marele premiu al Salonului de inventii de la Geneva: Intr-un concurs organizat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica proiectul a fost clasat pe locul 12 din 15, deci nu a primit finantare
„Exista un interes major in SUA pentru tehnologia noastra pentru ca este singura care raspunde unei necesitati de a radiografia avioanele, avand in vedere ca exista un trafic urias de narcotice din America Latina in America de Nord”, a declarat in cadrul unui interviu pentru HotNews.ro Mircea Tudor – presedintele MBTelecom si coordonatorul echipei care a realizat sistemul de scanare a avioanelor Roboscan 2M Aeria. In urma cu trei zile, Roboscan 2M Aeria a castigat marele premiu al Salonului de Inventii de la Geneva.
„Aici avem o durere, am supus anul trecut acest proiect in cadrul unei competitii nationale de inovare si spre surprinderea noastra a fost evaluat si clasat pe locul 38 din 80 de proiecte in general, si pe locul 12 din 15 proiecte la categoria Securitate”, a afirmat Mircea Tudor. „Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) este organizatorul acestei competitii de finantari publice pentru cercetare si dezamagirea noastra a fost crunta”, a continuat acesta.
Cele mai importante declaratii ale lui Mircea Tudor:
- Despre competitia organizata de ANCS: „Varful de lance al proiectelor noastre, proiectul in care credem cel mai mult si care are potentialul de piata cel mai mare – si cand spun asta vorbesc de potentialul Romaniei, nu neaparat al unei firme private, pentru ca nefiind niciun concurent in toata lumea asta, Romania poate sa fie prima tara din lume exportatoare de astfel de tehnologii – in aceste conditii faptul ca din 15 proiecte de securitate noi am fost in coada listei cu locul 12 a fost o deziluzie greu de explicat”.
- Suntem in discutii foarte avansate cu un partener din Argentina care pe 18 aprilie va prezenta solutia noastra administratiei prezidentiale argentiniene, avem discutii de asemenea destul de avansate cu o companie din Turcia, cu Turkish Airlines, si nu in ultimul rand cu vama elvetiana.
- Deocamdata nu avem niciun contact oficial cu reprezentanti ai statului roman pe tema Roboscan Aeria
- Despre sansele cercetarii romanesti de stat: Exista o singura solutie – cel putin un management privat al fondurilor publice de cercetare, daca nu o detasare clara a unui segment majoritar din aceste fonduri, poate 70% – 80%, care sa fie alocate exclusiv spre proiecte de natura aplicativa cu valoare comerciala certa
- Despre scannerul pentru camioane si criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen: Roscan 1M este instalat in Constanta, Giurgiulesti langa Galati, Albita, Stanca, Siret, Halmeu, Moravita. Practic punctele mari de trecere a frontierei
Asculta aici interviul integral acordat HotNews.ro de catre Mircea Tudor:
Descarca fisierul audio in format MP3
Rep: Ati castigat pentru a doua oara in patru ani Marele Premiu al Salonului de Inventii si Produse Noi de la Geneva. Cum ati reusit sa determinati conducerea salonului sa incalce traditia de a nu acorda acest premiu mai mult de o singura data unei companii?
Mircea Tudor: Foarte greu, dar cred ca pana la urma convingator a fost pe de o parte valoarea intrinseca a inventiei, dar pe de alta parte modul absolut convingator in care ne-am prezentat acolo. Am mers cu o echipa de sase colegi costumati in uniforme de aviatie, cu o desfasurare impresionanta de material multimedia, filme in engleza, franceza, germana, materiale printate, un model real, functional, inclusiv un avion pe care l-am demontat la Bucuresti, l-am transportat in bucati, l-am reasamblat in hala expozitiei. In primele zile de expozitie ceilalti inventatori expozanti ne compatimeau pentru faptul ca am luat in 2009 marele premiu si ca din pacate o inventie tot a noastra acum mai buna nu va mai putea lua din nou marele premiu pentru ca ar incalca o cutuma a expozitiei. Si satisfactia noastra si in ultima instanta si a lor de a vedea incalcata o astfel de cutuma a fost uriasa.
Rep: V-a cerut cineva acest produs sau cum s-a nascut ideea de realizare a unui scanner pentru avioane?
Mircea Tudor: Originea produsului e undeva in urma cu cinci ani cand la Departamentul de Stat SUA, in cadrul unei conferinte pentru securizarea Irakului, noi am fost invitati sa prezentam solutiile de scanare containere si camioane si intr-o pauza de cafea un inalt oficial m-a intrebat daca putem dezvolta si o solutie pentru scanarea avioanelor. Atunci evident nu aveam niciun raspuns, nu am stiut ce sa spun decat ca cel mult putem incerca.
Am demarat un proiect intern de cercetare-dezvoltare care dupa aproximativ 3 ani si jumatate a inceput sa concretizeze o idee, dupa inca un an un concept inchegat din punct de vedere tehnic si al solutiilor si dupa inca 7 luni – un prototip functional.
Rep: Acum ati mai contactat Departamentul de Stat SUA?
Mircea Tudor: N-am apucat sa-i contactam noi pentru ca ne-au contactat ei. Exista un interes major in SUA pentru tehnologia noastra pentru ca este singura care raspunde unei necesitati de a radiografia avioanele, avand in vedere ca exista un trafic urias de narcotice din America Latina in America de Nord, ca vector de transport – aviatia privata, si transportul sumelor de bani in cash echivalent al valorii drogurilor care se transporta tot cu avionul inapoi in America de Sud. Deocamdata nu exista o solutie la aceasta problema pentru ca traficantii folosesc totdeauna compartimentele tehnice, cavitatile goale din fuzelaj, aripi, din zona motoarelor, a trenurilor de aterizare, spatii inaccesibile controlului fizic vamal pentru ca autoritatile nu au dreptul sa umble in acele spatii decat cu asistenta personalului de service autorizat de fabrica producatoare a avionului. Ori e clar ca nu putem avea astfel de specialisti oriunde, oricand.
Cu acest scanner, in 1 minut sau 2 cel mult putem vedea orice obiect, oricat de mic, pana la dimensiuni de ordinul milimetrilor ascuns oriunde in avion.
Rep: Si se pot detecta si drogurile?
Mircea Tudor: Da, avem un algortim software automat de separare a substantelor organice de minerale, deci coloram diferit obiectele care apar in functie de natura substantei din care sunt facute, mineralele le mai separam o data in doua niveluri: minerale usoare si minerale grele. Ori prin separarea asta operatorul are indicatii foarte clare cu privire la natura marfurilor care se afla in avion.
Rep: Cand veti incepe sa vindeti Roboscan 2M?
Mircea Tudor: Cu prima ocazie cu care vom avea un client, speram foarte curand.
Rep: Productia o va realiza tot compania dvs. sau o veti externaliza?
Mircea Tudor: Deocamdata productia va fi in cadrul companiei, dar avem in vedere un volum relativ mare de comenzi la care suntem incurajati sa speram privind reactia foarte foarte dinamica a pietei si in cazul asta e clar ca vom externaliza anumite operatiuni. Nu e exclus chiar sa licentiem productie pe alte continente.
Rep: Cate astfel de scannere puteti realiza si in cat timp?
Mircea Tudor: Astazi am putea realiza un maxim 30 de scannere pe an, cu capacitatea actuala. Evident ca daca vom fi pusi in fata unor astfel de comenzi ne vom adapta capacitatea in sensul de a o largi si asa cum spuneam de a subcontracta cu furnizori anumite componente.
Rep: Cat costa acest scanner si la crestere a veniturilor companiei va asteptati odata cu punerea lui in vanzare?
Mircea Tudor: Pretul end-user al scannerului in momentul de fata este undeva intre 3 si 3,5 milioane de euro, in functie de optiuni, de dimensiuni si de varianta constructiva si avand in vedere o valoare unitara atat de ridicata e clar ca cifra de afaceri pe care o speram in urmatorii ani va creste semnificativ. Ma gandesc la un coeficient de 2, 3, 5 probabil.
Rep: De la cine aveti in momentul acesta precomenzile?
Mircea Tudor: Suntem in discutii foarte avansate cu un partener din Argentina care pe 18 aprilie va prezenta solutia noastra administratiei prezidentiale argentiniene, avem discutii de asemenea destul de avansate cu o companie din Turcia, cu Turkish Airlines, si nu in ultimul rand cu vama elvetiana care ne-a vizitat in stand dupa ce a vazut un reportaj la televiziunea elvetiana si au reactionat a doua zi la prima ora prezentandu-se in standul nostru si cerandu-ne detalii, iar dupa o ora de dialog si prezentari au spus ca vor face un raport pozitiv cu recomandarea catre decidenti de a se cumpara aceasta tehnologie.
Rep: Din partea statului roman ati primit vreo cerere pana acum pentru Robscan 2M Aeria?
Mircea Tudor: Nu, deocamdata nu avem niciun contact oficial cu reprezentanti ai statului roman pe aceasta tema.
Rep: Dar ajutor financiar din partea statului ati primit?
Mircea Tudor: Daca ma intrebati pe tema Roboscan Aeria, nu. Este un proiect dezvoltat cu finantare 100% din fondurile noastre si aici avem o durere, am supus anul trecut acest proiect in cadrul unei competitii nationale de inovare si spre surprinderea noastra a fost evaluat si clasat pe locul 38 din 80 de proiecte in general, si pe locul 12 din 15 proiecte la categoria Securitate.
Rep: Un concurs organizat de ANCS?
Mircea Tudor: Exact, ANCS-ul este organizatorul acestei competitii de finantari publice pentru cercetare si dezamagirea noastra a fost crunta. Varful de lance al proiectelor noastre, proiectul in care credem cel mai mult si care are potentialul de piata cel mai mare – si cand spun asta vorbesc de potentialul Romaniei, nu neaparat al unei firme private, pentru ca nefiind niciun concurent in toata lumea asta, Romania poate sa fie prima tara din lume exportatoare de astfel de tehnologii – in aceste conditii faptul ca din 15 proiecte de securitate noi am fost in coada listei cu locul 12 a fost o deziluzie greu de explicat.
Rep: Evaluatorii v-au dat si o argumentatie?
Mircea Tudor: Din pacate, nu. Nu am primit nici macar o minima lista de sfaturi: v-am depunctat pentru ca, v-am sfatui sa faceti asa ca sa luati mai multe puncte. Pur si simplu ne-am trezit cu punctaj atat de catastrofal pentru noi in raport cu valoarea intrinseca a proiectului si daca n-am fi crezut cu tarie in acest proiect, la o asemenea depunctare poate ar fi trebuit sa ne gandim sa abandonam domeniul.
Rep: Cu Roboscan 1M, primul produs cu care ati primit premiul cel mare la Geneva in 2009, v-ati dus si cu el in fata competitiilor nationale?
Mircea Tudor: Ne-am dus, da, dupa Geneva, si atunci am fost mai norocosi si conducerea de atunci a apreciat valoarea proiectului si ne-a finantat cateva generatii ulterioare. Faptul ca exista un produs nu inseamna ca procesul de cercetare s-a finalizat. Dimpotriva, este doar un inceput de drum si daca nu investesti continuu si masiv in cercetare, risti oricand ca produsul tau sa ramana in urma. Deci investitia in cercetare trebuie sa fie continua si foarte foarte intensiva, pentru a pastra aceasta stacheta si caracterul de lider mondial.
Rep: Cine sunt cercetatorii cu care lucrati?
Mircea Tudor: Am bucuria sa am o echipa de cercetatori absolut senzationala. Vorbesc de 40-50 de cercetatori, jumatate dintre ei au fost implicati in proiectul Roboscan Aeria, sunt toti fara exceptie produsul scolii romanesti, chiar daca avem si aportul substantial al unui coleg – ii spunem noi „Japonezul nostru” pentru ca a revenit in Romania dupa o cariera de 8 ani de cercetare in Japonia in domeniul robotilor. Dar altfel, in afara de el care este tot roman, mi-a fost coleg de liceu, toti ceilalti sunt produsul scolii romanesti si sunt de o valoare profesionala indubitabila si superlative absolute fiecare in domeniul lui.
Rep: De la ce universitate sau specializare provin preponderent angajatii dvs?
Mircea Tudor: Din zona tehnica, evident, din zona Politehnica mai bine spus, Calculatoare, Electronica, Fizica, avem si absolvent de Matematica pentru ca facem foarte mult calcul cu element finit pentru simulari, absolventi de Fizica Nucleara. Din punct de vedere profesional avem si o foarte larga paleta in ceea ce priveste varsta, avem cercetatori tineri de sub 30 de ani sau cercetatori seniori in cadrul firmei noastre.
Rep: Spuneati in interviul online cu cititorii HotNews.ro ca ati avut printre angajati inclusiv in licean de clasa a X-a.
Mircea Tudor: L-am remarcat in presa, cred ca am citit ceva despre el, l-am cautat, l-am adus la noi, i-a placut foarte tare ce facem. Ne-a placut si noua felul lui foarte structurat si ingineresc de a gandi, desi era la jumatatea liceului. I-am propus o angajare, am si facut-o, a lucrat la noi doi ani pana cand a terminat liceul si acum ii finantam studiile in Germania la Universitatea Jacobs din Bremen.
Rep: Urmand ca el sa se intoarca…
Mircea Tudor: Nu i-am pus aceasta conditie, nu i-am pus niciun fel de conditie pentru aceasta finantare continua de a-si continua studiile, dar evident ca are oricand usa deschisa sa redevina angajat al firmei noastre.
Rep: Ne spuneti cum il cheama?
Mircea Tudor: Cornel Amariei. (Vezi aici mai multe despre un proiect in care Cornel Amariei a fost implicat). Nu este niciun secret, este un tanar cu perspective foarte foarte pozitive din punctul meu de vedere.
Rep: Pe de alta parte cercetarea romaneasca trece in acest moment printr-un adevarat scandal. Care credeti ca este solutia pentru o cercetare performanta inclusiv la stat?
Mircea Tudor: Exista o singura solutie: cel putin un management privat al fondurilor publice de cercetare, daca nu o detasare clara a unui segment majoritar din aceste fonduri, poate 70% – 80% care sa fie alocate exclusiv spre proiecte de natura aplicativa cu valoare comerciala certa, cu valoare adaugata reala, dovedita si care sa se regaseasca rapid in economia reala. Pentru ca daca vom continua sa aruncam bani in niste proiecte de portofoliu care se finalizeaza cu niste dosare foarte frumoase, dar total inutile, fara sa ne preocupe niciodata care este consecinta, care este feed-back-ul, care este urmarea acestor investitii in economie, din saraci vom deveni si mai saraci. In loc sa folosim cercetarea ca pe o forma de a revitaliza economia romaneasca, de fapt cercetarea deocamdata este o zona care absoarbe foarte multe fonduri publice fara sa genereze mai nimic. Evident ca sunt si exceptii de la aceasta viziune, ca sunt si insule de performanta, in general in zona privata, sunt si in zona publica, dar atat de putine incat in niciun caz nu pot sterge aceasta anatema de ineficienta cronica.
Rep: Ati primit pana acum oferte de cumparare a brevetului de inventie pentru Roboscan 2M Aeria?
Mircea Tudor: Nu si nici nu ne punem problema deocamdata sa il scoatem in piata pentru ca avem ambitia noastra de a scoate pe piata ca produs cu eticheta „Fabricat in Romania” si abia dupa aia vom vedea daca scoatem pe piata si know-how-ul. Dar deocamdata avem clar obiectivul sa afirmam aceasta tehnologie ca „Fabricat in Romania”, origine indubitabila Romania ca sa razbunam marile inventii romanesti pierdute de-a lungul istoriei din diverse domenii.
Rep: In ce priveste primul produs, Roboscan 1M, sistemul de radiografiere a camioanelor, el a fost cumparat pana acum de vreo autoritate a statului roman?
Mircea Tudor: Da. Il gasim in 18 birouri vamale de frontiera la frontiera estica a Romaniei, care este si frontiera estica a Europei, ca parte a programelor europene de securizare a frontierelor gestionate de Romania si bineinteles ca parte a sistemului national de securitate a frontierelor. Sunt folosite intensiv, chiar de cateva luni exista un ordin al directorului general al vamilor, vicepresedinte ANAF, de scanare 100%. Suntem in contact cu aceste noutati pentru ca echipele noastre asigura mentenanta si service-ul acestor scannere aflate in frontiera. Romania a luat totdeauna note foarte mari, uneori 10 cu felicitari, daca cautam un sistem de evaluare scolar, la tipul de tehnologii pe care le foloseste in securitatea transfrontaliera.
Rep: Sunteti parte a succesului, din punct de vedere tehnologic, a indeplinirii criteriilor tehnice pentru Schengen?
Mircea Tudor: Suntem parte foarte activa, foarte consistenta si ne mandrim cu asta, ne face placere sa afirmam ca eforturile noastre au fost evaluate de cel putin 20 de comisii de evaluare venite de la Bruxelles, Paris, Roma, Berlin sau mai stiu eu de unde si fara exceptie aprecierile au fost superlative la sistemele pe care le-am implementat in administratia vamii.
Noi avem 18 unitati in exploatare si Romania are cel putin 24 de puncte de trecere a frontierei, rutiere vorbim, fara sa mai vorbim ca la nevoile portului Constanta unul – doua scannere inseamna nimic la volumul de marfa care tranziteaza portul. Acolo ar trebui o capacitate de scanare sensibil mai mare pentru a satisface si in port o eventuala scanare 100%, macar pe perioade limitate pentru a realiza un studiu si a vedea tipul de marfuri care tranziteaza portul.
Rep: Urmeaza un scanner pentru vapoare?
Mircea Tudor: Da. Am primit aceasta solicitare din partea pietei si ne gandim la o solutie pentru nave.
Rep: Din partea pietei romanesti sau straine?
Mircea Tudor: Piata straina. Totdeauna, cu exceptia scannerului de camioane si containere care a venit ca necesitate in Romania impusa de Banca Mondiala in 2002 printr-un proiect al BM, scannerul de avioane si scannerul pentru vapoare sunt solicitari venite din exterior, din strainatate.
Rep: Ca o concluzie, care sunt punctele pe care le acoperiti cu scannerul de camioane?
Mircea Tudor: Constanta, Giurgiulesti langa Galati, Albita, Stanca, Siret, Halmeu, Moravita. Practic punctele mari de trecere a frontierei. Dar in momentul in care se da un ordin scanare 100% in punctele dotate cu scanner se constata automat o scadere a traficului prin acele puncte si o crestere a traficului prin punctele nedotate cu scanner, ceea ce vorbeste de la sine despre necesitatea de a avea frontiera impenetrabila si de a avea cate un scanner in fiecare punct de trecere a frontierei.
Rep: Deci nu se scaneaza tot timpul.
Mircea Tudor: Acum suntem intr-o perioada de scanare 100%. Pe de alta parte, trebuie sa avem o abordare elastica: exista un imperativ de fluidizare a traficului legal al marfurilor prin frontiere si masuri coercitive care ar implica intarzieri foarte mari si pentru transportatorii corecti sunt de natura sa introduca niste perturbatii in mecanismele economice. Deci n-ar trebui sa ne repezim sa condamnam atunci cand nu se face scanare 100%, pentru ca trebuie sa satisfacem si necesitatea fluidizarii traficului, dar si necesitatea securizarii frontierei printr-un control riguros a ceea ce tranziteaza frontiera dinspre spatiul ex-sovietic spre Europa. Pentru ca odata ajunsi in Romania suntem in Europa, clar.
Rep: Aveti date unde merg cel mai mult aceste scannere?
Mircea Tudor:Albita, fara indoiala. Numarul cel mai mare de scanari este la Albita, vorbim de mii de scanari.
Rep: Iar la Constanta?
Mircea Tudor: La Constanta nu avem o intensitate atat de mare de scanare, nu stiu din ce motive. Noi nu participam in decizia ce, cand si cum se scaneaza. Noi doar trebuie sa asiguram mentenanta tehnica si cand va spun de numar, toate scannerele au un contor de scanari care este accesibil pentru noi ca unitate service autorizata si stim din contorul de service cate scanari a facut fiecare scanner in parte.
Rep: Aveti in vedere realizarea de experimente, pe viitor, la laserul care se va construi la Magurele?
Mircea Tudor: Da. Suntem in parteneriat, cooperam cu Institutul National de Fizica Nucleara (IFIN) de cativa ani buni. E o cooperare foarte fructuoasa din punctul meu de vedere si cred ca si din partea IFIN se vede la fel. Mai mult decat atat, suntem parteneri intr-o initiativa comuna foarte interesanta: clusterul de cercetare Ilfov, noi fiind Ilfov Nord, respectiv Otopeni, IFIN Ilfov Sud-Vest, si practic am stabilit o punte peste Bucuresti cu doua centre de cercetare foarte active, foarte vizibile si national, si international, si fara indoiala ca vom fi printre clientii si colaboratorii acestui proiect urias. Romania are o sansa uriasa prin acest centru de cercetare.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro