VIDEO Seful DNA, Daniel Morar: Procurorii anticoruptie vor cere, in motivarea recursului la dosarul Matusa Tamara, inchisoare cu executare/ Procurorul de sedinta ceruse cu suspendare iar Adrian Nastase a fost achitat in acest dosar

Procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a declarat, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca procurorii anticoruptie vor solicita o pedeapsa la inchisoare cu executare in motivarea recursului la decizia de achitare pronuntata pe 15 decembrie 2011 de un complet de trei judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul Matusa Tamara, in care fostul premier Adrian Nastase fusese trimis in judecata pentru fapte de coruptie. Procurorul DNA ceruse, la ultimul termen de judecata in acest dosar, inchisoare cu suspendare. „Procurorii de judiciar sunt procurorii care au cea mai mare libertate din sistemul judiciar al Ministerului Public. Actele lor, concluziile lor nu pot fi cenzurate de catre procurorii ierarhici. Ce poate sa faca seful procurorului de judiciar este ca, in motivarea cailor de atac, sa solicite altceva; in cazul de fata, o pedeapsa cu executare”, a explicat seful DNA pentru Hotnews.ro.

• Vezi in text de ce spune seful DNA ca in dosarul arestarilor din vami „s-au pierdut sase luni de zile” si de ce nu s-a pronuntat nici macar o sentinta in aceste cauze
• Nu sunt multe tari in Europa care fac ceea ce fac procurorii romani. Probabil, ambasadorul SUA stie ce se intampla si in Bulgaria, si in Cehia, in Polonia samd si vede ca ceea ce facem noi aici este ceva totusi peste medie.

Dan Tapalaga: Presedintele Traian Basescu v-a prelungit cel de-al doilea mandat, care este ultimul, cu inca 6 luni la inceputul lunii februarie. Ati avut atunci o discutie cu seful statului lamuritoare in ce priveste atacul lansat de presedinte la adresa DNA pe 22 decembrie si care nu a fost lamurit. Nici dumneavoastra nu ati reactionat atunci.

Daniel Morar: Mai intai precizarea ca nu presedintele Traian Basescu a prelungit mandatul. E competenta procurorului general. Procurorul general a prelungit mandatul meu, dand o delegare de inca 6 luni pana in august.

D.T: Dar fara semnatura presedintelui asta nu se putea intampla. Nu?

Daniel Morar: Nu. E competenta exclusiva a procurorului general. Nici macar ministrul Justitiei nu are o competenta in delegarea procurorilor. Deci delegarea tuturor procurorilor din sistem, inclusiv a procurorului sef, pe o perioada de 6 luni, plus 6 luni, atat se poate in sistemul judiciar, este atributul exclusiv al procurorului general. Deci si in cazul meu a fost decizia procurorului general. Daca dansa a vorbit cu presedintele sau cu ministrul Justitiei, este problema lor. Sigur, pe mine m-a intrebat, am discutat, am fost de acord sa raman aici inca o perioada si asa s-a derulat. Deci nu are, legal, presedintele Romaniei nicio atributie in aceasta prelungire.

D.T.: Bun, si atunci de ce seful statului a avut o iesire publica in care a spus ca se gandeste sa va prelungeasca cu inca 6 luni mandatul?

Daniel Morar: Pentru ca atat ministrul Justitiei, cat si presedintele Romaniei au atributii legale in numirea unui nou procuror sef al DNA-ului. Si nimic nu impiedica ministrul Justitiei sa propuna numirea unui alt sef al DNA si presedintele Romaniei sa numeasca.

D.T: Revin la intrebare: ati lamurit cu seful statului, ati avut vreo discutie de ce a atacat DNA?

Daniel Morar: Nu, nu am avut nicio discutie cu seful statului. Nu imi permit sa pun asemenea intrebari. Ce am facut este doar sa furnizez anumite date statistice legate de activitatea noastra.

D.T: Dar cum ati calificat sau cum ati luat iesirea presedintelui de atunci?

Daniel Morar: Sunt destul de matur ca sa imi dau seama ca oamenii au reactii diverse fata de activitatea Directiei Nationale Anticoruptie. Unele reactii ne plac, altele nu ne plac. Unele reactii sunt justificate, altele nu sunt justificate. Acum eu nu comentez pozitia unuia sau a altuia vis-a-vis de DNA. Dar, ce am putut sa fac este sa arat ca datele statistice sunt altele decat cele care, la un moment dat, au circulat vis-a-vis de DNA privitoare la rezultatele concrete in combaterea marii coruptii. Adica discutam de solutiile primite in dosarele cu adevarat importante.

D.T.: Insa pe langa date statistice, la care presedintele a facut atunci referire, e vorba si de acuzatii. Traian Basescu a acuzat DNA ca distruge cariere prin achitarile incasate in unele dosare, a mai cerut Parlamentului sa intervina in dosarele DNA si sa ceara probe suplimentare. Cum va explicati iesirea asta a presedintelui?

Daniel Morar: Nu e treaba noastra sa comentam si nu as vrea sa merg pe acest drum.

D.T: Ati spus ieri la bilantul DNA ca ati fost socat cand ati aflat ca o instanta l-a achitat pe Dinel Staicu, Curtea de Apel. Mai exact?

Daniel Morar: Aceeasi instanta care l-a condamnat l-a si achitat. Adica spunem judecatori din cadrul aceleiasi instante a Curtii de Apel Bucuresti. Solutia data este de fapt de anulare a hotararii de condamnare, a hotararilor, a celor trei hotarari de condamnare in cadrul unei proceduri numite contestatie in anulare. Ce s-a intamplat: un complet de trei judecatori a constatat definitiv, din pacate, ca acele solutii de condamnare dispuse de catre colegii lor sunt nelegale, sa ne exprimam nu tocmai juridic, pentru faptul ca exista undeva in tara asta, mai precis la Craiova, o hotarare judecatoreasca care statueaza cu autoritate de lucru judecat altceva. Ca judecatorii de la Curtea de Apel Craiova s-au pronuntat deja pe fapta care a atras condamnarea pentru Dinel Staicu si pentru ceilalti. Si, prin urmare, a desfiintat ultimele hotarari.

D.T: Aici nu considerati ca suntem intr-o situatie in care cineva a gresit grav? Si anume ori instanta care l-a condamnat la 7 ani de inchisoare cu executare, ori instanta care l-a achitat.

Daniel Morar: Cu siguranta asa este. Cu siguranta asa este. Cineva a gresit grav, dar cum vedem lucrurile acum, la o prima analiza observam ca judecatorii de la Tribunal si de la Curtea de Apel Bucuresti, atunci cand au mentinut condamnarile dispuse de catre judecatorii Judecatoriei Bucuresti, au analizat problema ridicata acum in contestatie in anulare si au spus: nu exista autoritate de lucru judecat si, prin urmare, au mentinut hotararile judecatoresti. Uitandu-ne si noi in dosar si analizand hotararea pe care o invoca acum, in contestatia asta in anulare care a atras desfiintarea condamnarii, vedem ca se refera la o alta fapta. Or, una din conditii, conditia esentiala ca sa anulezi o condamnare, este sa existe doua hotarari care privesc aceeasi fapta. Noi ce vedem acum este ca acele doua hotarari privesc fapte diferite.

D.T: Ce suspectati ca ar fi aici: neglijenta sau mai mult decat asta?

Daniel Morar: Nu as vrea sa ma pronunt acum. As vrea sa vad, sa vedem totusi cum motiveaza judecatorii care au anulat aceasta condamnare hotararea. Nu e motivata, avem doar o minuta.

D.T: Ati spus ca ati fost socat de cazul Staicu. Dar cand ati aflat ca procurorul DNA a cerut in dosarul Matusa Tamara inchisoare cu suspendare, ati fost la fel de surprins?

Daniel Morar: Atunci am fost surprins. Haideti sa nu spunem socat, am fost surprins pentru ca, am spus si ieri la raportul de activitate, eu personal, avand in vedere dosarul, as fi cerut inchisoare cu executare. Dar, explic inca o data, procurorii de judiciar sunt procurorii care au cea mai mare libertate din sistemul judiciar al Ministerului Public. Actele lor, concluziile lor nu pot fi cenzurate de catre procurorii ierarhici.

In sistemul judiciar romanesc, daca ne limitam numai la el, 60% din solutii sunt solutii cu suspendare. Nu spun ca este rau sau este bine. Dar trebuie sa stiti ca si in sistemele judiciare occidentale, majoritatea solutiilor care se dau pe fapte de coruptie sunt solutii cu suspendare.

Daniel Morar, seful DNA

D.T: Pentru ca si acesta a fost un caz simbolic, adica orizontul de asteptare cel putin din faptele prezentate de DNA si din modul in care era tratat acest dosar, te asteptai sa fie acolo mult mai mult. Ori, cand procurorul cere cu suspendare, asta e un fel de a recunoaste ca nu are cine stie ce acolo, in dosar.

Daniel Morar: Nu este adevarat. Este un mod, haideti sa spunem, gresit de a pune lucrurile. Pentru ca in sistemul judiciar romanesc, daca ne limitam numai la el, 60% din solutii sunt solutii cu suspendare. Nu spun ca este rau sau este bine. Dar trebuie sa stiti ca si in sistemele judiciare occidentale, majoritatea solutiilor care se dau pe fapte de coruptie sunt solutii cu suspendare. Sigur, probabil ca este diferit climatul. Ca la ei coruptia nu reprezinta o asa mare problema. Dar mai mult de jumatate dintre solutii sunt solutii cu suspendare. Criminalitatea gulerelor albe, din pacate, beneficiaza de multa clementa din partea magistratilor. Prin urmare, se poate ca un procuror sa puna concluzii cu suspendare. In acest caz, concluziile procurorului de sedinta nu erau identice cu ceea ce as fi pus eu concluzii, ca sef al DNA, sau procurorul de caz. Dar a fost optiunea lui pe care nu avem cum sa i-o cenzuram, repet. Ce poate sa faca seful procurorului de judiciar este ca, in motivarea cailor de atac, sa solicite altceva; in cazul de fata, o pedeapsa cu executare.

D.T: Si se va intampla asta?

Daniel Morar: In motivarea recursului, cu siguranta.

D.T: Deci in dosarul Matusa Tamara…

Daniel Morar: Cand va veni, am inteles ca a venit acum, procurorul sef sau cel care motiveaza recursul, procurorii ierarhici, pot sa determine, sa solicite o alta pedeapsa decat ce a solicitat procurorul care a pus…

D.T.: Si inteleg ca DNA va cere…

Daniel Morar: Inca nu am decis, o sa vedeti. Dar cu siguranta va spun teoretic ca acolo eu, ca sef, am posibilitatea de a determina o concluzie sau nu.

D.T: Si veti cere schimbarea in inchisoare cu executare …

Daniel Morar: Haideti sa asteptam.

D.T.: In legatura cu bilantul DNA pe 2011. In esenta e un numar dublu de condamnari, si condamnari in prima instanta sau definitive, fata de 2010. Ce vreau sa va intreb, insa, este urmatorul lucru – pentru ca asta este marea intrebare pe care si-o pun cei de la Bruxelles, ambasadele occidentale, cei care urmaresc mersul reformei in justitie: Din punctul dumneavoastra de vedere, simtiti ca e o schimbare ireversibila in sistemul de justitie? Sau ca instantele, Curtea Suprema joaca asa un fel de teatru, adica stiu ca trebuie sa pronunte acum niste condamnari, dar inca n-am prea ajuns in cazuri importante, grele, la condamnari definitive, sa spunem: domnule, mersul este ireversibil intr-o directie?

Daniel Morar: Haideti sa vedem partea pozitiva a lucrurilor. Anul trecut, 2011, analizat ieri, a fost primul an in care am avut trei condamnari definitive privind trei membri ai Parlamentului. La care se mai adauga anumiti reprezentanti ai administratiei publice locale, directori de institutii, samd. Tot anul trecut am avut condamnati ne-definitiv doi fosti ministri, doi parlamentari si un fost parlamentar. Iata, deci, cum intr-un an de zile se pronunta hotarari judecatoresti definitive sau ne-definitive, cu rezerva stim ce inseamna ne-definitiv, fata de opt persoane care au facut parte din Legislativul sau din Guvernul Romaniei. La toate acestea, se mai adauga si solutiile pronuntate la inceputul anului 2011, in care s-au pronuntat hotarari de condamnare cu inchisoare fata de trei fosti membri ai Guvernului.

D.T.: Deci e un progres in mentalitatea instantelor, dar intrebarea e daca aveti convingerea ca vor continua indiferent ce se va intampla pe scena politica – ca condamnarile vor continua in instanta?

Daniel Morar: Eu nu pot sa am asemenea convingeri si nici nu pot sa spun categoric ca procesul este ireversibil. Acest declic a intervenit destul de tarziu. Sa ne amintim ca noi trimitem dosare importante in instanta din anii 2005-2006. Dupa cum vedem, aceasta accelerare a ritmului proceselor a survenit abia anul trecut, haideti sa spunem undeva la jumatatea anului trecut. A fost o schimbare de management si la nivelul Inaltei Curti, cei de acolo au decis ca trebuie accelerate procesele si vedem solutii de condamnare si de achitare. Dar exista solutia asta. Acelasi ritm este tinut si la inceputul acestui an. Ca este ireversibil sau nu, nu am cum sa va spun.

Atitudinea in conduita procurorilor sau a judecatorilor ar putea sa fie influentata de ceea ce se intampla pe scena politica. Vrand-nevrand legile le fac oamenii politici, prin urmare magistratii, in actiunea lor de zi cu zi pe anticoruptie, sunt dependenti de ceea ce decid oamenii politici.

Daniel Morar, seful DNA

D.T.: Oamenii politici au decis recent noua lege privind raspunderea magistratilor, care a fost promulgata. E buna sau proasta? Nu v-am auzit pronuntandu-va.

Daniel Morar: Nu m-am pronuntat pentru ca nu m-am preocupat foarte mult de acest subiect. E importanta si nici nu as vrea sa dezbat prea mult acest subiect. Ce vreau sa va spun este ca eu nu as fi pus prea mult accentul pe calitatea persoanelor care pot sa declanseze o actiune disciplinara. Pana acum era doar CSM, acum este procurorul general, ministrul Justitiei, samd.

D.T.: Nu-i putin lucru ca e ministrul Justitiei, pentru ca principala critica a magistratilor, colegi de-ai dumneavoastra multi, domnule Morar, au spus asa: cata vreme pui actiunea disciplinara in mana ministrului Justitiei, care este un ministru politic, risti sa folosesti asta ca o arma politica. Gasiti justificata critica asta?

Daniel Morar: Eu nu m-am implicat in elaborarea acestei legi, nu ne-am dat cu parerea pe ea si nu am dorit ca ministrul Justitiei sa fie titularul actiunii disciplinare alaturi de ceilalti. Ce vreau sa va spun este ca magistratii, prin organizarea lor in CSM, au mijloace de a contrabalansa o eventuala influenta politica, o eventuala atitudine din partea lui, asa cum se spune. De ce zic asta: pentru ca pana la urma magistratii in CSM decid aplicarea unei sanctiuni disciplinare. Mai departe, tot magistratii, cei de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, decid daca o persoana se face vinovata sau nu de o abatere disciplinara si daca o sanctioneaza sau nu. Prin urmare, pana la urma tot e la indemana magistratilor. Nu e atat de grava si de dramatica aceasta situatie.

D.T: Dar poate ridica un semn de intrebare. Sau poate inhiba sistemul? Pentru ca eu, procuror, daca as lucra in DNA, si m-as pomeni maine cu un dosar al unui reprezentant al puterii, cu aceasta lege a raspunderii magistratilor intrata in vigoare, stiind ca ministrul justitiei poate oricand sa declanseze chiar in mod abuziv o actiune disciplinara, m-as gandi poate de doua ori inainte sa ma apuc de treaba.

Daniel Morar: Bun, dar acuma, pastrand masura, fiecare cetatean din tara asta, si in contextul legislatiei actuale, are posibilitatea sa faca plangere la CSM si sa ceara cercetarea disciplinara a unui magistrat.

D.T: Cu diferenta ca ministrul justitiei nu e orice alt cetatean. Are o influenta asupra sistemului.

Daniel Morar: Sunt de acord, dar nu as face din asta absolut deloc o drama. Stiu ca nu sunt de acord cu o mare parte din magistrati, pentru ca sistemul judiciar, adica judecatorii si procurorii, trebuie sa aiba puterea, sa discearna si sa decida pe baza probelor pe care le au, indiferent de persoana care initiaza o procedura judiciara. Adica, daca noi ne temem pentru faptul ca o persoana din afara sistemului, cum este ministrul justitiei, poate initia o actiune disciplinara, pai ce sa spun de situatii mult mai grele? Ministrul justitiei o initiaza, bun. CSM-ul decide daca-i intemeiata sau nu. Deci nu ministrul decide. Nu cred ca-i o problema atat de grava, asta vreau sa spun.

D.T: Apropo de ceea ce decid si spun oamenii politici, cu totii am remarcat in presa o schimbare de discurs la Victor Ponta in ce priveste justitia, intre altele. Mai nou, dl. Victor Ponta s-a transformat dintr-un critic al DNA in sustinator al institutiei. Credeti ca schimbarea asta e reala, adica a ajuns sincer la concluzia ca DNA trebuie sustinut?

Daniel Morar: Un rapuns scurt. Pe mine ma intereseaza ce fac oamenii, nu ce spun. Prin urmare, e complet nerelevant pentru mine.

D.T: Insist, faptul ca Victor Ponta declara si spune ca doreste sa pastreze un DNA independent ajuta cu ceva functionarea institutiei?

Daniel Morar: Bun, acuma Victor Ponta a avut atitudini contradictorii de-a lungul anilor. Adica tot timpul a criticat aceasta institutie. Tot timpul a criticat seful DNA-ului, tot timpul a criticat managementul DNA-ului. A spus ca la DNA se construiesc dosare politice. Daca-mi aduc aminte, a protestat alaturi de colegii lui cand au fost anchetati oameni din partidul pe care acum il conduce. Ei, acuma ne spune ca militeaza pentru independenta DNA-ului. Foarte frumos din partea dansului, asteptam sa o faca atunci cand va avea pozitia necesara.

D.T: Raportul Comisiei Europene a fost, ca de obicei pozitiv la adresa DNA, ANI si a notat ca progrese in lupta anticoruptie. Credeti ca acest Mecanism de Cooperare si Verificare, la cinci ani de la integrare, va trebui inchis in cazul Romaniei? Isi mai are rostul?

Daniel Morar: Asta iarasi este o problema sensibila pentru ca, dupa cum stiti, oamenii politici isi doresc inchiderea acestui mecanism. Si isi doresc, oarecum firesc, pentru faptul ca unele tari din Uniunea Europeana leaga mecanismul de aderarea noastra la spatiul Schengen. Ce pot sa va spun este ca acest mecanism in toti acesti ani a fost extrem de folositor pentru sistemul judiciar. A fost folositor pentru ca a preintampinat intr-o masura semnificativa schimbarea in rau a anumitor legi, distrugerea unor institutii, si pe de alta parte prin faptul ca acest mecanism a determinat schimbari in mentalitatea magistratilor. Aduceti-va aminte ca atunci cand a fost instituit acest mecanism erau magistrati de la cel mai inalt nivel care erau revoltati de existenta unui mecanism, erau revoltati de faptul ca experti ai Comisiei Europene puteau sa-si dea cu parerea despre modul cum functioneaza sistemul judiciar. Ei, nu mai vedeti acum aceeasi atitudine. Ii vedeti pe oameni foarte atenti la ceea ce concluzioneaza expertii Comisiei Europene an de an.

D.T: Dar credeti ca va fi inchis MCV?

Daniel Morar: Nu stiu, credeti-ma, n-am idee. Pentru noi a fost si este extrem de folositor. Nu vreau sa ma pronunt daca eu vreau sa existe sau nu in continuare si, sincer, nu stiu daca va fi inchis sau mentinut.

Noi am avut in anii precedenti mai multi demnitari, aveti dreptate, trimisi in judecata decat am avut in 2011. Bun, dar asta se poate explica prin factori de ordin obiectiv. Nu a mai existat atata coruptie in 2011 cat a existat in anii precedenti. Probabil ca anchetele noastre au avut un efect descurajant, inhibant.

Daniel Morar, seful DNA

D.T: Cum colaborati cu Serviciul Roman de Informatii? Am observat o inflatie de dosare cu politicieni din toate partidele acum doi-trei ani de zile. Evident ca, fiind vorba de fapte de coruptie, se bazau pe interceptari, astea sunt realizate de SRI. Acuma senzatia e ca aceste dosare, cel putin in ultimul an, s-au rarit, nu mai avem inflatia de dosare cu politicieni si mergem spre alte zone, din administratie in special. Cum se explica asta?

Daniel Morar: Bun, acum uitati-va ca greutatea in anticoruptia judiciara este pusa mai nou pe instante. Adica acolo sunt o multitudine de dosare care-si asteapta solutii. Noi am avut in anii precedenti mai multi demnitari, aveti dreptate, trimisi in judecata decat am avut in 2011. Bun, dar asta se poate explica prin factori de ordin obiectiv. Nu a mai existat atata coruptie in 2011 cat a existat in anii precedenti. Probabil ca anchetele noastre au avut un efect descurajant, inhibant.

D.T: Pana si dumneavoastra va amuzati de ideea asta, ca politicienii nu mai fura.

Daniel Morar: Nu, nu, e un lucru pe care l-am constatat ca, intr-adevar, in 2011 nu au fost atatea dosare cu demnitari. Dar nu inseamna cat trebuie sa fie asa. In privinta colaborarii cu SRI-ul eu spun ca abia acuma este una buna, abia acuma de cativa ani, in sensul ca SRI-ul face exact ceea ce-i cere legea. Atunci cand are indicii asupra savarsirii unor fapte de coruptie trimite datele procurorului.

D.T: Cum adica abia acum de cativa ani?

Daniel Morar: Va aduceti aminte ca la inceputul mandatului meu am facut o afirmatie ca 90% din informatiile primite de la SRI nu se confirma. Or, acum, informatiile primite de la SRI, pe care ei le culeg in cadrul activitatii specifice, dar care au legatura cu savarsirea unor fapte penale, sunt mult mai consistente si s-au putut forma dosare serioase.

D.T: Credeti ca SRI dirijeaza lupta anti-coruptie? Pentru ca totul incepe acolo, mai putin la dvs.

Daniel Morar: Nu, categoric nu cred. N-am nici o data, nici o proba sa spun ca SRI dirijeaza dosarele. Vad ca indiferent de persoana care este privita de o ancheta, de o actiune informativa, atunci cand exista indicii de savarsirea unor fapte de coruptie noi primim aceasta sesizare. Si chiar cred ca nu putem sustine asa ceva din moment ce, ati vazut, cel putin in cursul anului trecut, oamenii care au facut obiectul anchetelor, oamenii care au fost arestati, au tinut de partidele aflate la putere.

D.T: Deci, pe scurt, sunteti multumit de colaborarea cu SRI?

Daniel Morar: Da, categoric. Da.

D.T: In bilantul de ieri am vazut o cifra interesanta, si anume ca aveti pe fonduri europene 45 de rechizitorii cu 95 de inculpati in 2011. Au ceva in comun, e un model de fraudare a fondurilor UE?

Daniel Morar: Prejudiciile retinute anul trecut in rechizitorii au fost in jurul sumei de 5,3 milioane euro. Sunt scheme de fraudare legate de fondurile pentru agricultura, de fondurile pe resurse umane etc. Nu-i neaparat o schema.

D.T. Agresiunea pe fonduri europene e mai mare decat anii trecuti?

Daniel Morar: Categoric ca e mai mare pentru ca, uitati, s-au dublat aproape numarul rechizitoriilor. Dar ceea ce este mai important este ca a crescut foarte mult numarul condamnatilor definitiv. Daca in 2009 aveam 9 condamnati definitiv pe fonduri europene, in 2010 aveam 20, in 2011, iata, avem 54 de persoane condamnate pe fonduri europene. Uitati-va ca sunt destui reprezentanti ai administratiei publice locale inculpati pentru aceste fapte, adica primari.

D.T: Suntem cam la un an de zile de la operatiunea vama, arestarile din vami. Ce se mai intampla cu acele dosare?

Daniel Morar: Din pacate nu merg bine deloc. In sensul ca, in doua din aceste dosare sau trei, care au ajuns la Curtea de Apel Timisoara, pe motivul simplu ca cel putin unul dintre inculpati era ofiter de politie si atunci competenta de judecata apartine in prima instanta Curtii de Apel, deci in cel putin doua din aceste dosare Curtea de Apel a declinat competenta Tribunalelor, si a spus: nu, voi sunteti competenti. Si am pierdut sase luni de zile prin rezolvarea conflictului negativ de competenta si mi se spune de catre colegi ca abia acum, la inceputul acestui an, Curtea Suprema de Justitie a dat regulator de competente si a spus: se judeca de catre Curtea de Apel. Adica ce am spus noi la inceput. Si, uite, am pierdut sase luni de zile nejudecand o cauza. Nu avem in nici unul din aceste dosare nici macar o solutie. Au batut pasul pe loc.

D.T: Asta in conditiile in care toata lumea astepta o rezolvare rapida a acestor dosare.

Daniel Morar: Cat se poate de rapida, acuma foarte rapida nu se poate ca sunt foarte multi inculpati, undeva la 270 de inculpati impartiti in cinci sau sase dosare. Deci daca ne gandim bine sunt undeva la 50 de inculpati in dosar. Deci foarte rapid nu se putea. Dar nici sa nu judece sase luni pe motiv ca nu are competenta. Uite ca Inalta Curte spune ca are competenta Curtea de Apel.

D.T: Cum va explicati sustinerea publica neconditionata pe care v-o acorda ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, de cate ori are ocazia.

Daniel Morar: Bun, nu pot sa am o idee exacta. Dar pornesc de la faptul ca sunt oameni care vin din afara tarii, sunt oameni care stiu ce se intampla si in alte tari. Si vreau sa va spun ca, desi aceasta tara este etichetata ca o tara cu o coruptie endemica, ar trebui sa se vada ca este o tara unde sistemul judiciar de combatere a coruptiei chiar functioneaza. Din punct de vedere al cazuisticii noastre, nu sunt multe tari in Europa care fac ceea ce fac procurorii romani. Si, probabil, ambasadorul SUA stie ce se intampla si in Bulgaria, si in Cehia, in Polonia samd, tari care nu recunosc ca au coruptie desi stim ca exista peste tot, tari in care magistratii lor se plang ca nu au institutii anticoruptie dar au coruptie, si vede ca ceea ce facem noi aici este ceva totusi peste medie.

D.T: Am inceput cu o intrebare despre relatiile cu Traian Basescu si o sa inchei cu o intrebare despre asta, pentru ca mi-a ramas gandul acolo la raspunsul dvs care mi s-a parut destul de rece vis a vis de seful statului. Deci care sunt relatiile?

Daniel Morar: Bun, nu are importanta acest lucru. Sunt relatii institutionale, corecte. Si vreau sa va spun…

D.T: Dar il mai simtiti ca un sustinator in lupta impotriva coruptiei?

Daniel Morar: V-am spus cand m-ati intrebat de domnul Ponta, da? Ce cred despre schimbarea dansului. Si v-am spus ca ma intereseaza ca fac oamenii, nu ce zic. Ceea ce vad eu este ca presedintele statului a sustinut in toti acesti ani, de la inceput pana la acest moment, activitatea DNA.

D.T. Mai simtiti aceasta sustinere?

Daniel Morar: Da. Haideti sa nu uitam ca, alaturi de Comisia Europeana, presedintele a fost celalalt factor, factorul intern care a asigurat stabilitatea si cadrul normal de functionare a unei institutii anticoruptie care vedeti ca are multe lucruri de facut.

​