VIDEO Stoltenberg: Există riscul unei invazii totale a Rusiei în Ucraina, dar și al altor tipuri de agresiuni / Iohannis: Sunt evidente strategia de intimidare și tendințele Rusiei de revenire la politica de forță
„Nu este nicio îndoială că Rusia este agresorul” în acest moment, susține Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO spunând că riscul unui conflict armat în Europa este „real și mare”. Stoltenberg a venit vineri în România și a vizitat alături de președintele Klaus Iohannis Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.
„Există un risc real, un mare risc pentru un conflict armat în Europa. Există riscul unei invazii totale în Ucraina, dar și alte tipuri de agresiuni din partea Rusiei”, a declarat secretarul general al NATO. Stoltenberg a insistat că Alianța Nord-Atlantică este una defensivă.
„Nu dorim să atacăm pe nimeni, nu dorim să invadăm pe nimeni”, a spus și președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a precizat că „sunt evidente strategia de intimidare și tendințele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forță”. „Traversăm, fără îndoială, cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier”, a comentat Iohannis.
„Susținem continuarea dialogului diplomatic cu Rusia, fără compromiterea principiilor fundamentale ale Alianței”, a mai spus el.
Noi trupe NATO ar putea fi dislocate pe termen lung pe Flancul Estic, inclusiv România
Jens Stoltenberg a anunțat, totodată, că la nivelul NATO se discută despre „prezența pe termen lung pe Flancul Estic” de noi trupe .
„Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezența pe termen lung pe Flancul Estic. Acest lucru va fi discutat la întâlnirea ministrilor Apărării de săptămâna viitoare. Decizia finală va fi luată în această primăvară”, a spus el.
Declarații comune:
UPDATE 12:26Întrebări:
Mesajul pentru români care se simt amenințați de Rusia?
Jens Stoltenberg:
- NATO rămâne o alianță defensivă. Când vorbim despre scutul antirachetă este un scut defensiv.
- Nu e nicio îndoială că acum Rusia e agresorul.
- Trebuie să fim siguri că prevenim orice neînțelegere referitoare la capacitatea noastră de a proteja partenerii.
Klaus Iohannis:
- România e foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă.
- De unde vine această siguranță? În primul rând forțele noatsre armate. În plus, România e în NATO cea mai puternică alianță din câte au existat în istorie.
- Este evident că NATO e o alianță defensivă, nu dorim să atacăm pe nimeni, nu dorim să invadăm pe nimeni.
- România este o țară sigură.
Cât timp vă așteptați să rămână aici aceste trupe?
Jens Stoltenberg:
- Ne gândim la adaptări pe termen mai lung, în România și în alte țări din SE Mării Negre. Până acum doar Franța și-a manifestat dorința specifică.
- Avem grupuri de luptă în țările Baltice și Polonia.
- Un atac împotriva unui aliat va declanșa răspunsul întregii Alianței.
Despre infrastructură:
Klaus Iohannis:
- Infrastructura e importantă.
- Am avut ocazia și am vorbit azi despre lucrări de infrastructură militară care nu s-au făcut sub egida NATO în ultima vreme.
- Dacă vorbim de securitatea cibernetică este nevoie de o investiție foarte serioasă în infrastructură de acest tip.
- Avem un plan foarte important de dezvoltare a infrastructurii prin PNRR, fonduri europene și bani de la buget.
Despre noi trupe în România
Jens Stoltenberg:
- Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezența pe termen lung pe Flancul Estic. Acest lucru va fi dicutat la întâlnirea ministrilor Apărării de săptămâna viitoare.
- Decizia finală va fi luată în această primăvară.
Despre riscul unui conflict
Jens Stoltenberg:
- Există un risc real, este un mare risc pentru un conflict armat în Europa
- Există un risc al unei invazii totale, dar și alte tipuri de agresiuni din partea Rusiei.
- Există foarte muți agenți secreți ruși care operează în Ucraina.
Klaus Iohannis:
- Unul dintre obiectivele strategice ale Alianței este să aibă un Flanc Estic puternic.
- Exista nevoia de mai multe trupe aici pe Flancul Estic.
- Este un lucru important pentru siguranta noastră, a Europei.
- Este o realitate că România a trecut printr-o transformare semnificativă privind rolul său în Alianță.
- Când am devenit membri NATO aveam o situație dificilă, armata nu era într-o formă bună. România a intrat în NATO pentru a primi apărare, am schimbat acest lucru.
Klaus Iohannis:
- Asistăm în ultimele luni la deteriorarea accentuată a situației de securitate în proximitatea Ucrainei și în zona Mării Negre, în apropierea Flancului Estic al Alianței.
- Așa cum am mai spus, actuala criză nu este doar una regională, care se limitează la Ucraina, la Marea Neagră sau la securitatea europeană. Această criză afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic.
- Traversăm, fără îndoială, cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente strategia de intimidare și tendințele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale, inclusiv a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, construite după Războiul Rece.
Am avut, în acest context, o discuție aprofundată cu domnul Secretar General privind aceste dezvoltări și măsurile pe care NATO și aliații trebuie să le ia pentru apărarea și menținerea securității euroatlantice.
Acestea trebuie să fie robuste, ferme și solidare, având la bază unitatea, coeziunea și solidaritatea aliată.
România, ca membru NATO și partener strategic al Statelor Unite ale Americii, beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie. Aceste garanții au la bază, iată, angajamentul intensificat al NATO, precum și al unor aliați precum Statele Unite și Franța, ca răspuns la deficitul accentuat de securitate de pe dimensiunea sudică a Flancului Estic. - Alături de aceste măsuri de întărire a prezenței aliate, susținem necesitatea continuării dialogului politico – diplomatic cu Rusia în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianței și ale dreptului internațional.
- România a fost și este foarte implicată din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat și european privind actuala criză, prin prisma poziționării noastre geografice și a interesului strategic pe care țara noastră îl are în stabilitatea Vecinătății Estice a NATO și a Uniunii Europene.
- Reiterez, cu acest prilej, sprijinul României pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența Republicii Moldova, ale Georgiei și ale Ucrainei și pentru dreptul acestor state de a-și clădi un viitor în baza propriilor aspirații europene și euroatlantice.
Jens Stoltenberg:
- Este o plăcere să fiu înapoi în România și mulțumesc pentru implicarea personală.
- România nu e singură.
- Suntem dedicați apărării Europei. Aliații sunt aici pentru a consolida prezența în această perioadă critică.
- Salut oferta Franței de a aduce un batalion aici.
- Nu există niciun loc de calcule greșite în privința implicării noastre de a apăra.
- Marea Neagră e o regiune de importanță strategică vitală pentru NATO.
- Suntem dedicați dialogului și găsirii unei soluții politice.
- NATO nu va face compromisuri. Dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale.
- Nu vor exista membri NATO de rang 1 sau 2.
Cu această ocazie, cei doi vor avea convorbiri tête-à-tête și o întâlnire cu militarii din baza Kogălniceanu.
Iohannis și Stoltenberg vor ține o conferință de presă comună la ora 12.15.
Vizita secretarului general al Alianței în România are loc în contextul tensiunilor dintre Rusia și Occident după ce Moscova a trimis peste 100.000 de soldați lângă granițele Ucrainei.
Jens Stoltenberg a spus joi că Rusia are de ales între diplomație și conflict, subliniind că în al doilea scenariu va plăti un preț foarte mare. Liderul NATO a vorbit și despre întărirea Flancului Estic al NATO, cu trimitere la Polonia și România.
Vizita lui Klaus Iohannis la baza Mihail Kogălniceanu are loc după cea de joi de la sediul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est, de la Craiova. Șeful statului a fost, pe 2 februarie, și la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii.
Primul convoi Task Force a ajuns la baza Mihail Kogălniceanu
Vizita celor doi înalți oficiali vine în condițiile în care primul convoi cu tehnica militară americană din Task Force Cougar a ajuns vineri dimineață la ”Mihail Kogălniceanu”.
În baza constănțeană urmează să vină alte două convoaie. Tehnica militară a intrat în ţară miercuri seară, în jurul orei 22.00.
În contextul tensiunilor pe tema Ucrainei, Joe Biden a anunțat că Statele Unite mută aproape 3.000 de soldați suplimentari în Polonia și România pentru a consolida apărarea Europei de Est. În România, se relochează un escadron Stryker de militari americani din Vilseck, Germania.
Forțele americane folosesc baza aeriană Mihail Kogălniceanu din 1999.
Escadrila Stryker, concepută pentru a fi desfășurată rapid unde este nevoie, se va adăuga celor 900 de soldați pe care SUA îi au în prezent în rotație în România, unii ca parte a forței NATO și alții în cadrul unor acorduri bilaterale separate.
INTERVIURILE HotNews.ro