Vizita lui Lavrov în Serbia, incertă: Trei țări își închid spațiul aerian pentru aeronava ministrului rus de Externe / Premierul sârb: Situația este „extrem de complicată”

Trei țări – Bulgaria, Macedonia de Nord și Muntenegru – și-au închis spațiul aerian pentru aeronava ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, care de luni ar urma să facă o vizită în Serbia, conform presei sârbe. Premierul Serbiei, Ana Brnabic, spune că sosirea lui Lavrov la Belgrad este „extrem de complicată”, scrie AFP.

Serghei Lavrov este vizat din 25 februarie, a doua zi după lansarea invaziei ruse în Ucraina, de sancțiuni UE, la fel ca președintele rus Vladimir Putin.

Ministrul rus de Externe ar urma să sosească în Serbia luni și să-și continue vizita în această țară și marți, înainte de a pleca spre Turcia. La Belgrad, el are programate întâlniri cu președintele sârb, Aleksandar Vucic, cu omologul său Nikola Selakovic și cu patriarhul Bisericii ortodoxe sârbe, Porfirie, conform AFP.

Cotidianul sârb Vecernje Novosti a relatat pe pagina sa online că „vizita lui Lavrov este incertă”. Potrivit ziarului, trei țări vecine Serbiei – Bulgaria, Macedonia de Nord și Muntenegru – au interzis avionului guvernamental rus să survoleze spațiului lor aerian, scrie AFP.

Premierul Serbiei, Ana Brnabic, a declarat că sosirea lui Lavrov la Belgrad este „extrem de complicată”, conform postului sârb B92.

„Este cu adevărat incredibil că situația din Europa și din lume este de așa natură încât președintele unei țări să se ocupe de astfel de lucruri, cum ar fi detaliile logistice ale călătoriei unui ministru de Externe, care determină dacă va veni sau nu”, a spus Brnabic.

De altfel, și președintele sârb, Aleksandar Vucic, lăsa să se înțeleagă, joi, că organizarea acestei vizite nu va fi una fără piedici și că „se complică”.

Cabinetul lui Aleksandar Vucic a anunțat că președintele sârb se va întâlni luni dimineață cu ambasadorul rus la Belgrad.

Lavrov acuză Occidentul de „politică criminală” în Balcani

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, acuză Occidentul că duce o „politică criminală”în Balcani – în special în Bosnia-Herţegovina şi în Kosovo, potrivit EFE. El a acuzat, de asemenea, că Uniunea Europeană „incită” Kosovo, așa cum „a incitat” și Kievul.

El a făcut aceste declarații în contextul în care ar urma să facă o vizită în Serbia, unde are programată o întâlnire şi cu liderul secesionist sârbo-bosniac Milorad Dodik.

„Este vorba într-adevăr de o politică criminală în Balcani”, a susţinut Lavrov, într-un interviu de 40 de minute acordat RTRS, televiziunea publică din Republica Srpska, una dintre cele două entităţi care compun Federaţia Bosniei şi Herţegovinei.

Ministrul rus de Externe susține că Occidentul vrea să interzică popoarelor din Bosnia-Herţegovina „cultura, tradiţia şi moştenirea lor”.

Totodată, şeful diplomaţiei ruse consideră ilegitimă numirea înaltului reprezentant al ONU pentru această ţară, Christian Schmidt, acuzând că Schmidt a fost numit „fără ca nimeni să întrebe Rusia, fără consimţământul celor trei popoare constitutive bosniace şi fără confirmarea Consiliului de Securitate al ONU”.

„Occidentul vrea să transforme Bosnia-Herţegovina într-o bază pentru extinderea NATO în Balcani”, a mai acuzat Lavrov.

De la sfârşitul războiului în care şi-au pierdut viaţa circa 100.000 de persoane între 1992 şi 1995, Bosnia și Herțegovina a fost împărţită în două entităţi – Republica Srpska (RS) şi o federaţie croato-musulmană, unite de un guvern central slab.

Blocajul politic a împiedicat începerea reformelor necesare pentru apropierea ţării de Uniunea Europeană, în timp ce autorităţile sârbo-bosniace au anunţat că vor bloca orice fel de apropiere de NATO, lucru dorit de musulmani şi croaţi.

Lavrov a mai susținut singurul care respectă acordul de pace de la Dayton este liderul sârbo-bosniac Milorad Dodik, criticat de Occident pentru planurile sale secesioniste.

Totodată, el acuză Uniunea Europeană că incită Kosovo să nu respecte acordul de normalizare cu Belgradul, încheiat în 2013 sub patronajul UE, „aşa cum a incitat Kievul să nu respecte acordurile de la Minsk din 2015”.