Xi Jinping a semnat un tratat cu cinci state ex-sovietice. Proiectele ambițioase ale Chinei în Asia Centrală

Preşedintele chinez Xi Jinping a semnat marţi un tratat ce consolidează relaţiile Chinei cu cinci state din Asia Centrală – Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan – şi îşi propune să aprofundeze cooperarea în domeniul comerţului, energiei şi infrastructurii cu această regiune bogată în resurse, informează DPA şi EFE, citate de Agerpres.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia, Beijingul şi-a intensificat eforturile de a îmbunătăţi legăturile economice cu statele din Asia Centrală, care în mod tradiţional se află în sfera de influenţă a Rusiei, ca urmare a situării lor strategice şi a resurselor energetice.
Xi Jinping caută aliați împotriva hegemoniei SUA
La summitul regional găzduit de capitala kazahă, Astana, preşedintele Xi Jinping a lăudat marţi un moment de referinţă prin semnarea unui tratat de „bună vecinătate permanentă şi cooperare prietenoasă” cu liderii din Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan, a raportat agenţia oficială de ştiri Xinhua.
Aceasta este a doua ediţie a acestei reuniuni la nivel înalt, după prima întâlnire, găzduită de China în 2023. Ambele ocazii au coincis cu întâlniri ale liderilor G7.
„În prezent, lumea traversează schimbări accelerate nemaiîntâlnite în ultimul secol, intrând într-o nouă perioadă de turbulenţe şi transformare” a afirmat Xi Jinping în discursul pronunţat la summit. „Războaiele comerciale şi războaiele tarifare nu produc câştigători, iar unilateralismul, protecţionismul şi hegemonismul sunt sortite să dăuneze atât celorlalţi cât şi sieşi” a spus şeful statului chinez, într-un atac indirect la adresa Statelor Unite.
„China este gata să colaboreze cu ţările din Asia Centrală pentru a apăra justiţia internaţională, a se opune hegemonismului şi politicilor de putere”, a mai spus Xi. El a promis, de asemenea, asistenţă financiară în valoare de 1,5 miliarde yuani (208,86 milioane dolari) pentru ţările din Asia Centrală în acest an, pentru a susţine proiecte de dezvoltare şi proiecte sociale de îmbunătăţire a nivelului de trai în cele cinci ţări din Asia Centrală şi a cerut mai multă cooperare în domenii precum comerţul, mineralele şi agricultura.
În pofida unui armistiţiu comercial cu SUA, China este dornică să îşi consolideze relaţiile cu partenerii săi regionali. Comerţul bilateral al Chinei cu cele cinci ţări din Asia Centrală a atins un nivel record în primele cinci luni ale acestui an, cu o creştere de 10,4% faţă de anul precedent, a raportat Xinhua.
Turkmenistanul, un furnizor major de gaze naturale pentru China, este singura naţiune din Asia Centrală cu un surplus comercial faţă de China. Deficitele comerciale ale Kazahstanului şi Kârgâzstanului cu China se ridică la zeci de miliarde.
Proiecte majore de infrastructură
În întâlniri bilaterale separate pe care le-a avut cu liderii regionali, Xi a cerut extinderea cooperării în domeniul gazelor naturale, mineralelor, a construirii unei linii ferate internaţionale şi a aplicării legii, conform unor comunicate ale întrevederilor postate de Ministerul de Externe chinez.
În întâlnirile cu preşedinţii uzbec şi kârgâz de marţi, Xi Jinping a îndemnat la progrese în privinţa realizării căii ferate China-Kârgâzstan-Uzbekistan, o rută terestră ce porneşte din regiunea nord-vestică chineză Xinjiang şi ocoleşte Rusia. Proiectul este discutat încă din anii 1990, dar a căpătat o nouă importanţă după ce sancţiunile impuse Rusiei au dus la evitarea rutei prin Rusia pentru cei care transportau mărfuri între China şi Europa.
Astfel, cele cinci foste republici sovietice oferă Chinei rute alternative pentru a asigura combustibil şi alimente în cazul unor întreruperi pe alte rute. Pe termen lung, ruta din Asia Centrală ar putea ajuta, potenţial, la reducerea timpilor de transport al mărfurilor între China şi Europa.
Într-o întâlnire separată cu preşedintele Turkmenistanului, Serdar Berdîmuhamedov, Xi Jinping a spus că „ambele părţi ar trebui să extindă scala cooperării în domeniul gazelor naturale, să exploreze cooperarea în domenii ce nu ţin de resurse şi să optimizeze structura comerţului”.
În plus, Xi a îndemnat ţările din regiune să coopereze în lupta împotriva extremismului şi a terorismului şi a subliniat că Beijingul este interesat să sprijine modernizarea armatei şi a forţelor de securitate din Asia Centrală şi să organizeze manevre militare comune.
Pe aceeaşi linie, aminteşte EFE, Uniunea Europeană a pledat, de asemenea, pentru deschiderea de noi căi de comerţ pe vechiul Drum al Mătăsii în timpul summitului pe care l-a ţinut în aprilie în oraşul istoric uzbec Samarkand, unde a anunţat o investiţie de 12 miliarde de euro în regiune.
„China este dispusă să apere alături de ţările din Asia Centrală justiţia internaţională şi să contracareze politica hegemoniei şi a forţei”, a mai afirmat preşedintele chinez.
Ce i se cere Beijingului
La rândul său, gazda reuniunii la nivel înalt, preşedintele kazah Kasîm-Yomart Tokaiev, cu care Xi a semnat luni peste 20 de acorduri, a asigurat că relaţia dintre Beijing şi Asia Centrală a devenit „un parteneriat strategic” şi a subliniat că China reprezintă 40% din comerţul exterior al regiunii.
Preşedintele Tokaiev a reamintit că regiunea găzduieşte 20% din rezervele mondiale de uraniu, 17% din cele de petrol şi 7% din cele de gaz, pe lângă metale rare. Preşedintele kazah a propus omologului său chinez un proiect de dezvoltare comună a unui terminal de încărcare la Marea Caspică, în contextul în care – a amintit liderul kazah – 85% din mărfurile chineze destinate Europei tranzitează teritoriul Kazahstanului.
China, Kârgâzstan şi Uzbekistan au semnat anul trecut un acord interguvernamental pentru un proiect crucial de reducere a timpului de transport al mărfurilor între China şi pieţele din Orientul Mijlociu şi Europa. Cunoscut sub numele de CKU, acesta va costa 4,5 miliarde de dolari, va avea o lungime de 523 de kilometri şi va putea transporta aproximativ 15 milioane de tone anual. Va conecta localităţile Kashgar (China), Jalal-Abad (Kârgâzstan) şi Andiyan (Uzbekistan), evitând teritoriul Rusiei şi conectându-se cu Europa prin Iran şi Turcia, un traseu cu aproape o mie de kilometri şi opt zile mai scurt.
Între timp, Turkmenistanul, ţară care se învecinează cu Iranul, s-a arătat dispus să crească exporturile de gaze şi electricitate către gigantul asiatic.
Ca răspuns, toţi liderii din această regiune cer Beijingului transfer de tehnologie şi cooperare în domenii precum explorarea spaţiului sau inteligenţa artificială.