Zeci de scurgeri de metan nesemnalate descoperite la infrastructura de gaze din UE
Metanul, un gaz periculos și invizibil cu efect de seră, se scurge din infrastructura de petrol și gaze de pe tot cuprinsul Europei, arată noi probe publicate de ONG-ul Clean Air Task Force, citat de EUObserver.
Folosind o cameră cu infraroșu, ONG-ul a descoperit anul acesta 123 de scurgeri de metan din infrastructura de petrol și gaze din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Italia, Polonia și România. Dar în acest moment este imposibil de calculat cu exactitate cât metan se scurge.
Metanul este a doua cea mai importantă sursă de încălzire globală după dioxidul de carbon. Are un efect de 80 de ori mai puternic decât CO2 în primii 20 de ani de prezență în atmosferă.
Mai mult, e considerat un agent poluant atmosferic periculos, putând provoca probleme medicale grave.
Emisiile de metan datorate omului cresc mai rapid decât anticipau cercetătorii. Chiar și în cursul pandemiei nivelul metanului din atmosferă a doborât noi recorduri.
Până acum emisiile de metan nu au fost reglementate în UE.
Însă Comisia Europeană întocmește acum un proiect de lege ca parte a unei strategii UE privind metanul – inclusiv reguli obligatorii privind monitorizarea, raportarea și detectarea și repararea scurgerilor din sectorul energetic. Acesta ar trebui să fie finalizat până la finalul anului.
Un raport ONU recent afirmă că actuala tehnologie poate permite reducerea emisiilor de metan cu 40% până în 2030, ceea ce ar diminua încălzirea globală cu 0,3 grade Celsius.
„Adoptarea unor reglementări stricte privind metanul pentru sectorul petrolului și gazelor este cel mai facil obiectiv pentru politica climatică a UE”, a declarat Jonathan Banks de la Clean Air Task Force.
„Vorbim în esență despre întreținere și reparații adecvate. Companiile de petrol și gaze nu fac lucruri elementare, fiindcă – sincer – nu sunt obligate”, a precizat el.
Ținând cont că gazele vor mai fi incluse în sistemul energetic european încă niște ani, organizațiile ecologiste afirmă că e nevoie de politici solide pentru reducerea emisiilor de metan pentru a se asigura atingerea obiectivelor climatice ale UE.
Însă noile norme e improbabil să intre în vigoare înainte de 2023.
„Metanul e fratele malefic mai mic al dioxidului de carbon, dar, dacă pe CO2 l-am înscris la grădiniță, metanul aleargă liber în afara locului de joacă”, a declarat europarlamentarul Martin Hojsík, responsabilul cu strategia pentru metan al comitetului de mediu al Parlamentului European.
Hojsík avertizează că angajamentele voluntare nu vor duce la reducerile necesare de emisii de metan și a cerut adoptarea unor ținte concrete.
În UE peste jumătate din emisiile de metan datorate omului provin din agricultură (53%), după care urmează gunoaiele (26%) și energia (19%).
74 de noi proiecte cu gaze
Între timp, UE examinează aprobarea a 74 de potențiale proiecte cu gaze în cadrul așa-ziselor Proiecte de Interes Comun (PCI) – o listă UE de proiecte energetice transfrontaliere eligibile pentru fonduri publice și eliberare accelerată a permiselor.
Comisia a înăsprit regulile pentru evaluarea viitoarelor liste PCI.
Însă evaluarea celei actuale se bazează pe criterii vechi – ceea ce înseamnă că sustenabilitatea nu e un criteriu obligatoriu.
Comisia afirmă că a ameliorat metodologia de evaluare PCI pentru proiectele cu gaze din actuala listă. Ceea ce nu include însă și măsurarea impactului potențial al scurgerilor de metan.
„Indicatorul sustenabilității se concentrează pe impactul CO2, dar include și o evaluare a impactului proiectului asupra calității aerului. Totuși, emisiile de metan nu sunt incluse, din cauza absenței datelor solide”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru EUobserver.
Actuala listă PCI trebuie să fie adoptată până la finalul lui 2021, însă, afirmă ecologiștii, așa cum se prezintă ea acum, va submina Pactul Verde.
„Dacă construcția de infrastructură pentru combustibili fosili mai continuă, miliarde vor fi irosite pe și mai multe gaze fosile care ne distrug clima. Legile fizicii nu pot fi păcălite de această mușamalizare ecologică [«greenwashing» în original – n.trad.]”, a declarat Frida Kieninger de la Food & Water Action Europe. (Rador)