Ziua de 800 de milioane de euro. Cele patru jaloane pe care Guvernul trebuie să le îndeplinească azi pentru a nu pierde banii UE / Ce poate face și ce speră de la Comisia Europeană
Termenul limită pentru îndeplinirea a patru jaloane din PNRR expiră vineri, la miezul nopții. Care sunt sumele de bani puse în joc pentru România și ce mai poate face Guvernul astăzi? Pe un jalon Executivul și-a asumat deja pierderea: „nu se poate face nimic”, a spus purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
Guvernul a avut la dispoziție cel puțin doi ani pentru îndeplinirea țintelor din PNRR, însă unele jaloane nu au fost îndeplinite deloc, iar altele parțial.
În total, patru jaloane sunt sub semnul întrebării, astăzi, în ultima zi din termenul limită oferit de Bruxelles. Patru jaloane care în total valorează 807 milioane de euro. Care sunt?
- Jalonul privind reducerea cheltuielile cu pensiile speciale – 231 milioane euro
- Jalonul privind numirea unui președinte și doi vicepreședinți la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) – 330 milioane euro
- Jalonul privind numirea unor manageri la companiile energetice de stat – 227 milioane de euro
- Jalonul privind numirea unor membri în Consiliile de Administrație de la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și Compania Natională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – 19 milioane de euro
Aceste jaloane sunt parte din Cererea de plată 3, care a fost trimisă Comisiei în septembrie 2023. În octombrie 2024, Comisia Europeană a făcut evaluarea și a constatat că nu au fost îndeplinite unele jaloane, fiind blocate plățile până în primăvara acestui an.
În mai 2025, Comisia a acordat încă șase luni, până pe 28 noiembrie, pentru a îndeplini jaloanele. Însă, nici în acest termen prelungit nu au fost recuperate restanțele în totalitate.
Guvernul însă speră să obțină ceva bani din Jalonul privind pensiile speciale
Astăzi, Premierul Bolojan urmează să convoace o ședință extraordinară de Guvern în care să adopte proiectul de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților, a anunțat, ieri purtătoarea de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. Este proiectul strâns legat de jalonul de 231 de milioane de euro, care avea ca termen limită 28 noiembrie.
Guvernul României speră acum să obțină o anumită sumă din toata tranșa de 231 de milioane de euro. Va folosi în fața Comisiei, argumentul că a făcut tot ce i-a stat în putință să adopte un proiect privind reducerea cheltuielilor, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale.
„Va fi un proces de negociere”
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a mai explicat, joi, la finalul ședinței de Guvern, că astăzi (vineri – n.r.) începe „procedura de angajare a răspunderii prin adoptarea proiectului”.
Întrebată de planul B al Executivului, astfel încât România să nu piardă banii, purtătoarea de cuvânt a Guvernului a explicat că „urmează cele 2 luni de evaluare a îndeplinirii jaloanelor și criteriilor pe care mâine (n.r – astăzi) le va comunica ministerul Fondurilor Europene”.
„Poate că, în timpul evaluării, legea va intra în vigoare. Va fi un proces de negociere, de discuții cu Comisia Europeană”, a mai răspuns Ioana Dogioiu.
Proiectul inițial al Guvernului Bolojan de modificare a pensiilor magistraților a fost respins, în urmă cu o lună, de Curtea Constituțională, pe motiv că Executivul nu a așteptat emiterea avizului CSM, fie el negativ sau pozitiv.
Al doilea jalon, în valoare de 330 de milioane de euro. Care sunt semnele de întrebare
Pe 27 noiembrie, cu o zi înainte de expirarea termenului, Guvernul a finalizat selecția pentru un președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Este jalonul cu cea mai mare valoare – 330 milioane de euro.
Chiar dacă, teoretic, este un jalon îndeplinit, Comisia Europeană poate, la evaluare, să constate neconformități, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale.
Aceasta în condițiile în care cel puțin unul dintre cei trei numiți la AMEPIP prezintă anumite semne de întrebare, au mai declarat sursele guvernamentale pentru HotNews.
Unul dintre vicepreședinți, Nicolae Bogdan Codruț Stănescu, a fost demis, în primăvara acestui an, din funcția de director general la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), pe care o deținea de șase ani.
Decizia demiterii sale a fost luată după ce a apărut un raport al Curții de Conturi care a scos la iveală un prejudiciu de peste 72 de milioane de lei, în mandatul său, după achiziția unor măști. Curtea de Conturi a sesizat DNA, potrivit Europa Liberă.
Purtătoarea de cuvânt al Guvernului: „Nu știu cum de a fost numit domnia sa”
Întrebată joi de HotNews despre numirea lui Bogdan Stănescu la AMEPIP, Ioana Dogioiu a spus că nu poate face comentarii privind selecția acestuia la conducerea super-agenției companiilor de stat, cum mai este cunoscută AMEPIP.
„Nu știu cum de a fost numit domnia sa, habar nu am. A fost o procedură de selecție, nu am făcut parte din această procedură de selecție independentă, nu pot să vă dau răspuns la această întrebare. Nu pot eu să fac comentarii în privința unei proceduri de selecție”.
Jalonul de 227 de milioane de euro. Ministrul Energiei spune că mai poate fi salvat 90% din sumă
Un alt jalon din care vor fi pierduți bani este cel referitor la numirile de manageri la companiile energetice de stat.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține că pot fi salvate 90% din suma de 227 milioane de euro alocată acestui jalon, însă nu este clar la câte companii nu au fost făcute numirile conform angajamentelor. Trebuiau numite peste 40 de persoane, la 13 companii.
Sumele pierdute se calculează pe fiecare persoană care nu a fost numită.
Companiile vizate de Comisia Europeană, în ceea ce privește managementul corporativ, sunt Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, SN Nuclearelectrica SA, Conpet, Romgaz, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova SA, Midia Green Energy SA, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S., Compania Națională pentru Controlul Cazanelor Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), Eurotest și Radioactiv Mineral Măgurele SA, Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică Proiectare Mine pe Lignit S.A, Complexul Energetic Valea Jiului S.A.
Între timp, Eurotest și Radioactiv Mineral Măgurele SA au fost transferate de la Energie la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.
Bani pierduți din cauza anulării selecției la Hidroelectrica
Singura companie cu probleme la care este cunoscută situația este Hidroelectrica, iar în acest caz Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis, miercuri, să anuleze procesul de numire a unui director general al companiei.
Membrii Consiliului au decis că Mihai Aniței, care a fost mai mulți ani director general al combinatului Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa, cu operațiuni în zeci de țări, „nu se aliniază pe deplin cerintelor asociate functiei de CEO in acest moment”.
Pe locul doi, aflat și el pe lista scurtă, Radu-Ioan Constantin, inginer și economist, care lucrează din 2008 în Hidroelectrica, pe funcții de conducere în zona de furnizare, a primit același verdict din partea Consiliului de Supraveghere: „nu se aliniază pe deplin cerințelor asociate funcției de CEO în acest moment”.
Surse din companie au declarat pentru HotNews că au fost respinse persoanele selectate de evaluatorul independent deoarece nu au fost agreate din punct de vedere politic.
Săptămâna trecută, Consiliul de Supraveghere a anulat și numirea unui director financiar.
La un jalon de 19 milioane de euro „nu se poate face nimic”, recunoaște Guvernul
În ceea ce privește numirile în Consiliile de Administrație de la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și Compania Natională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), nu mai sunt șanse de recuperare a celor 19 milioane de euro.
„În privința Consiliului de Administrație CNAIR și CNIR, nu se va putea face nimic”, a spus Dogioiu.
Întrebată ce nu s-a făcut și de ce nu se mai poate face nimic, Ioana Dogioiu a răspuns că „despre responsabilități nu sunt eu în măsură să vă vorbesc acum. Dacă există, ele vor fi stabilite, pentru că nu mai există timpul fizic pentru derularea acestor proceduri până mâine”.
În acest moment, Guvernul nu poate avansa sume concrete care vor fi pierdute.
„Nu există încă un calcul, încă se fac calcule din acest punct de vedere, care ar putea să fie penalizarea pentru aceste jaloane, dar în orice caz e vorba de o penalizare, nu de o neîndeplinire integrală a acestor jaloane”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
INTERVIURILE HotNews.ro