12 spitale din România nu fac avorturi la cerere. Ce spune legea și ce spun doctorii. Medic: "Interzicerea avortului ar fi o întoarcere abruptă în întuneric"

Cel puțin 12 spitale din România nu fac deloc, în acest moment, avorturi la cererea pacientelor, ci doar avorturi terapeutice, considerate urgențe medicale, a descoperit HotNews.ro, în urma unei ample documentări. În alte spitale, o parte dintre medicii ginecologi refuză să ofere acest serviciu, dar au colegi care fac întreruperi de sarcină, în același spital. Fenomenul refuzului este în creștere în ultimii ani, iar unii medici și ONG-iști se tem că am putea asista la primii pași către o nouă interzicere a avortului. Subiectul este delicat: pe de o parte, legislația din România prevede că întreruperea de sarcină la cerere, până la 14 săptămâni, este legală. Pe de altă parte, „spitalele au bază legală atât pentru a oferi aceste servicii, cât și pentru a le refuza”, a explicat un avocat contactat de HotNews.ro. Motivele religioase nu sunt nici pe departe singurele care stau la baza deciziei medicilor de a nu face avorturi, ci este vorba și despre cauze financiare și birocratice.

Info pe scurt:

• Avortul este legal în țara noastră până la 14 săptămâni de sarcină. Este o procedură medicală la cerere, nu este decontată de Casa de Asigurări de Sănătate și se plătește de către pacient spitalului.

• Medicii din 12 spitale din România nu fac deloc avorturi la cerere, ci doar avorturi terapeutice – considerate urgențe medicale. În alte spitale, doar o parte dintre medicii din secția de Ginecologie fac avort la cerere, iar alți colegi ai lor refuză să ofere acest serviciu.

• Motivele pentru care medicii refuză să facă întreruperi de sarcină la cerere nu sunt doar morale/religioase, ci și financiare/birocratice: lipsa unui spațiu adecvat în spitale, lipsa asigurărilor de malpraxis, neplata acestui serviciu către medici.

• „Spitalele au bază legală atât pentru a oferi aceste servicii, cât și pentru a le refuza”, a explicat un avocat contactat de HotNews.ro.

• Medicii care refuză avortul la cerere spun că, potrivit Codului lor deontologic, nu pot fi obligați să ofere niciun serviciu medical împotriva voinței lor.

• Medici și ONG-iști consultați de HotNews.ro se tem că tendința de refuz a avorturilor în spitalele de stat din România este în creștere și riscă să ducă la o nouă interzicere a întreruperilor de sarcină.

• Avortul a fost interzis aproape în totalitate în România în perioada 1966 – 1989. Se estimează că 10.000 de femei au murit din cauza avorturilor provocate în condiții improprii, iar alte 100.000 de femei au fost mutilate din punct de vedere fizic și psihic.

• Care sunt spitalele unde nu se fac deloc întreruperi de sarcină la cerere

12 spitale din România au confirmat oficial, pentru HotNews.ro, că nu fac deloc întreruperi de sarcină la cerere. Peste jumătate dintre ele sunt spitale județene de urgență – cele mai mari din județele respective.

Lista spitalelor care au confirmat oficial pentru HotNews.ro că nu fac deloc întreruperi de sarcină la cerere:

1. Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova

2. Spitalul Judeţean de Urgenţă din Satu Mare

3. Spitalul Județean de Urgență din Slatina

4. Spitalul Județean de Urgență din Vaslui

5. Spitalul Județean de Urgență din Drobeta Turnu Severin

6. Spitalul Județean de Urgență „Sf. Pantelimon” din Focșani

7. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași

8. Spitalul Municipal de Urgență din Roman

9. Spitalul Municipal din Orăștie

10. Spitalul Municipal de Urgență din Moinești

11. Spitalul Municipal „Dr. Eugen Nicoară” din Regin

12. Spitalul Municipal din Adjud

Protest în Piata Universității împotriva interzicerii avortului, în semn de solidaritate cu femeile din Polonia (3 octombrie 2016)

În alte spitale, doar o parte dintre medicii ginecologi oferă acest serviciu, în timp ce alți medici îl refuză (cazul Spitalului Județean din Botoșani, al Spitalului Clinic de Obstetrică Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu” din Timişoara sau al Spitalului Municipal de Urgență din Timișoara).

De asemenea, în unele spitale nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în ajunul și în perioada marilor sărbători religioase (Paște și Crăciun): Spitalul Județean din Constanța sau Spitalul de Obstetrică-Ginecologie din Galați.

Și în București, unii medici ginecologi refuză să facă avort la cerere, însă nu există niciun spital care să aibă secție de Ginecologie și să nu ofere deloc acest serviciu. În plus, în București, pacientele au cele mai multe alternative, capitala fiind orașul cu cel mai mare număr de spitale de stat, dar și de clinici private din țară.

În unele dintre orașele cu spitale de stat unde nu se fac avorturi la cerere, pacientele au ca alternativă alt spital de stat unde se oferă acest serviciu, în timp ce în alte localități, singura alternativă este reprezentată de clinicile private.

Un avort la cerere costă între 100 și 300-400 de lei la un spital de stat, în funcție de localitate, și poate ajunge la 700-1.000 de lei la o clinică privată.

• Între religie și bani: Motivele pentru care medicii refuză să facă avort la cerere

5 sunt principalele motive identificate de HotNews.ro în discuțiile cu medicii și reprezentanții spitalelor ce refuză să facă avort la cerere, care stau la baza acestei decizii:

1. Motivele morale/religioase. Medicii contactați de HotNews.ro spun că, potrivit Codului deontologic, nu pot fi obligați să ofere un serviciu medical împotriva voinței sau convingerilor lor.

2. Unii medici ginecologi s-au specializat pe zona de medicină reproductivă/fertilizare in vitro și spun, de asemenea, că avortul ar reprezenta „o contradicție în convingerile lor”.

3. Faptul că asigurarea de malpraxis oferită de către spital nu acoperă niciun serviciu medical la cerere, prin urmare, nici avortul.

4. Avortul la cerere este un serviciu plătit de pacient către spital și nu este decontat de Casa de Asigurări de Sănătate. Unii medici sunt nemulțumiți că acest serviciu este plătit de către pacient, dar banii ajung doar la spital, nu și la medici.

5. Lipsa unui spațiu dedicat întreruperilor de sarcină în unele spitale.

• Ce spune legea: avortul este legal în România. Spitalele au bază legală să ofere serviciul, dar și să îl refuze

Întreruperea de sarcină care nu reprezintă urgență medicală (sarcina nu este întreruptă din evoluție sau nu pune în pericol sănătatea mamei) este legală în România până la 14 săptămâni de sarcină și intra în categoria serviciilor medicale la cerere. Nu intră în categoria serviciilor din pachetul medical de urgență și din pachetul medical de bază, astfel că nu este decontată de Casa de Asigurări de Sănătate, ci se plătește de către pacient.

Legea nu prevede obligativitatea spitalelor de a oferi servicii medicale la cerere, ci decizia aparține fiecărei unități medicale în parte. „Spitalele au bază legală atât pentru a oferi aceste servicii, cât și pentru a le refuza”, a explicat un avocat contactat de HotNews.ro.

Efectuarea de servicii medicale la cerere de către spitale reprezintă o modalitate prin care unitățile medicale pot obține venituri suplimentare prin care poate fi achiziționată aparatură medicală și este recomandată inclusiv de ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

La medic

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prevede că medicii pot refuza un serviciu medical doar în două situații: atunci când „pacientul este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale obținute, care justifică asistența altui medic cu competențe sporite”, și atunci când „pacientul manifestă o atitudine ostilă și/sau ireverențioasă față de medic”. Prevederile Legii 95/2006 se referă, însă, tot la serviciile medicale de urgență și din pachetul de bază, decontate de CNAS, nu la serviciile medicale la cerere.

Avortul la cerere este legal în România până la 14 săptămâni de sarcină, cu condiția să fie efectuat numai în unități spitalicești cu dotări și cu personal ATI (Anestezie-Terapie Intensivă) sau în cabinete medicale private autorizate în acest scop. După 14 săptămâni, întreruperea de sarcină se mai poate face doar în mod excepțional, din motive medicale sau în alte două situații excepționale, prevăzute de lege: sarcinile rezultate în urma unui incest sau viol.

Avortul la cerere a redevenit legal în România pe data de 26 decembrie 1989, când a fost abrogat celebrul decret nr. 770/1966, ce dusese la interzicerea aproape totală a avortului în țara noastră și la incriminarea lui în Codul Penal. Se estimează că, în perioada 1966 – 1989, 10.000 de femei au murit din cauza avorturilor provocate în condiții improprii (prin metode empirice), iar alte 100.000 de femei au fost mutilate din punct de vedere fizic și psihic.

• Medic ginecolog: „Interzicerea avortului ar fi o întoarcere abruptă în întuneric”

Bogdan Doroftei este medic ginecolog și directorul medical al Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași. La acest spital nu se fac deloc întreruperi de sarcină la cerere, decizia fiind luată de ginecologii din unitatea medicală. Motivele nu țin, nici pe departe, doar de morală sau de religie.

Bogdan Doroftei s-a specializat de mulți ani pe zona de medicină reproductivă/fertilizare in vitro și este unul dintre medicii care nu fac întreruperi de sarcină. Motivele sale nu sunt însă religioase, ci țin de faptul că, spune Bogdan Doroftei, „Atâta vreme cât eu mă ocup de partea de medicină reproductivă, ajut cuplurile să obțină o sarcină, e o contradicție în convingerile mele. Nu e nimic religios. Dar dacă focusul meu medical și toată pricerea mea e în folosul pacienților de a avea o sarcină, mi s-ar părea o ipocrizie să vin să spun că eu fac și chiuretaje”.

În ceea ce îi privește pe colegii lui Bogdan Doroftei, aceștia au decis să nu facă întreruperi de sarcină la cerere, „dar nu din motive religioase”, spune el. Principalul motiv este acela că asigurarea de malpraxis a spitalului nu acoperă eventuale daune civile pentru niciun serviciu medical la cerere, prin urmare, nici pentru întreruperile de sarcină. În caz de malpraxis la efectuarea unei întreruperi de sarcină la cerere, cel care răspunde este medicul, nu spitalul. Medicii au și opțiunea de a își plăti singuri asigurarea de malpraxis pentru aceste servicii, dar fie aceasta este prea scumpă, fie unele societăți de asigurare „nici nu acoperă manevra asta de chiuretaj”, fiind vorba despre o intervenție cu risc, spune Bogdan Doroftei.

Test de sarcină

Un ginecolog de la Spitalul Județean din Botoșani, unde o parte dintre medici refuză, de asemenea, să facă avorturi la cerere, a confirmat, sub protecția anonimatului, pentru HotNews.ro, că „despre asta este vorba, nu sunt motive religioase și alte prostii. Poți să ai oricâtă experiență, că tot poți să o dai în bară la un avort, că e un fibrom, ceva alături, e o operație oarbă. Riscul e foarte mare.” Medicul din Botoșani a ținut să adauge că „O să vedeți multe scandaluri pentru că noi cu multe lucruri nu suntem asigurați.”

La rândul său, medicul ieșean Bogdan Doroftei subliniază că discuția pe tema avortului este „foarte sensibilă”. Chiar dacă este unul dintre medicii care nu fac întreruperi de sarcină, Bogdan Doroftei atrage atenția că „nu aș vrea să se ajungă să se interzică avortul în România. Devine foarte periculos pentru o categorie socială importantă, a femeilor tinere. Putem să ajungem să ne întoarcem în întuneric, cu 30-40 de ani în urmă. Nu pot să nu văd discuția aceasta vizavi de viitorul referendum. Interzicerea avortului mi s-ar părea o întoarcere abruptă în întuneric. Asta e părerea mea, ca medic care nu se ocupă cu avorturi.”

Bogdan Doroftei amintește și că la întreruperi de sarcină la cerere nu ajung doar cuplurile care nu se protejează, ci poate fi vorba și despre accidente și metode contraceptive care nu sunt 100% sigure.

Medicul e însă optimist și crede că, în acest moment, „marea majoritate a ginecologilor din România nu refuză avortul la cerere.”

• ONG-ul care a distribuit gratuit contraceptive în mediile defavorizate: „Lipsa accesului la educație sexuală, principala cauză”

Carmen Suraianu este directorul executiv al Societății de Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS), ONG fondat în anul 1990 și unul dintre pionierii în oferirea de servicii de educație sexuală și planificare familială în România.

În ultimii 10 ani, Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală a jucat un rol major în Programul Naţional de Planificare Familială, inițiat de acest ONG și implementat, ulterior, de Ministerul Sănătății. Programul a avut ca obiectiv reducerea ratei avorturilor prin creșterea accesului la servicii de planificare familială și a utilizării metodelor de contracepție.

În cadrul programului au fost distribuite gratuit contraceptive prin intermediul cabinetelor medicilor de familie, pentru câteva categorii de persoane (persoane fără niciun venit care dădeau o declarație pe propria răspundere în acest sens, elevi și studenți, persoane care făceau parte din familii beneficiare de ajutor social). De asemenea, au fost instruiți specialiști în domeniul planificării familiale – aproximativ 8.000 de medici de familie, în special din zonele rurale – și au fost organizate campanii de informare și conștientizare privind planificarea familială și mijloacele de contracepție.

Programul ar putea fi implementat în continuare de către Ministerul Sănătății, însă momentan, este blocat din cauză că, potrivit legii, contraceptivele orale sunt medicamente și pot fi distribuite doar prin farmacii, nu și în cabinetele medicilor de familie. „Trebuie găsită o modalitate legală ca ele să poată fi distribuite prin medici. Buget este alocat și este inclus în programul național pe 2017 și 2018”, spune Carmen Suraianu.

Potrivit directorului Societății de Educație Contraceptivă și Sexuală, rezultatele acestui program și ale altor campanii inițiate după legalizarea avortului, în decembrie 1989, și-au arătat, în timp, efectele: dacă, în 1990, s-a înregistrat „o explozie” a numărului de avorturi – aproximativ un milion, România a ajuns, în ultimii ani, la o medie de circa 60.000 – 70.000 de avorturi anual. Cea mai recentă statistică oficială, publicată de Eurostat, arată că în România s-au înregistrat, în anul 2016, 63.518 avorturi.

România, fruntașă la numărul mamelor-adolescente în Europa

Evoluția numărului de avorturi în spitalele de stat din România în ultimii 10 ani (sursa: Eurostat):

2007 – 137.226 întreruperi de sarcină

2008 – 127.907 întreruperi de sarcină

2009 – 116.060 întreruperi de sarcină

2010 – 101.915 întreruperi de sarcină

2011 – 103.386 întreruperi de sarcină

2012 – 87.975 întreruperi de sarcină

2013 – 86.432 întreruperi de sarcină

2014 – 78.371 întreruperi de sarcină

2015 – 70.885 întreruperi de sarcină

2016 – 63.518 întreruperi de sarcină

*(În statistica oficială Eurostat figurează doar avorturile făcute în spitalele de stat, nu și în cabinetele private – n.red.).

Cu toate că statisticile oficiale arată că este în continuă scădere, rata avortului din România rămâne una dintre cele mai ridicate din Europa.

Carmen Suraianu, directorul executiv al Societății de Educație Contraceptivă și Sexuală, atrage atenția că România are și cea mai mare rată a sarcinilor în rândul tinerelor și adolescentelor și este țara europeană cu cel mai mare număr de adolescente cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani care au un copil. „Suntem fruntași în ultimii 10 ani, deci nu este o situație care durează de ieri sau de azi, este o situație care s-a perpetuat cel puțin în ultimii 10 ani”, spune Carmen Suraianu.

Ea subliniază că „din punctul nostru de vedere, lipsa accesului la educație sexuală este principala cauză. Tinerii din România nu au informațiile necesare pentru a se proteja. Organizația Mondială a Sănătății recomandă mai multe lucruri pentru a reduce numărul sarcinilor neintenționate, printre care accesul tinerilor la educație sexuală, coroborat cu accesul la servicii pentru sănătate reproductivă.”

• Patriarhia Română: „Copilul are nevoie de educație, nu de educație sexuală intensivă”

Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală a militat și pentru introducerea educației sexuale în școli, însă fără succes. „Opoziția cea mai mare este din partea asociațiilor religioase”, spune Carmen Suraianu.

Într-o declarație din mai anul acesta, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, se arăta reținut în ceea ce privește necesitatea educației sexuale în școli: „Copilul are nevoie de educație cu majusculă, și nu de educație sexuală intensivă. Biserica Ortodoxă Română este de acord, la nivelul unor ore de informare pe care le poate face profesorul de biologie sau dirigintele, în legătură cu riscurile reale la care se pot expune tinerii care încep o viață sexuală prea timpuriu și dezordonată. Nu trebuie să absolvim cursuri de kamasutra ca să fim oameni normali.” (Sursa: Basilica.ro)

În ceea ce privește nașterile din rândul adolescentelor din România, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei spunea că „nu este vorba de un fenomen, e vorba de cazuri punctuale, probabil numeroase, care însă nu au în spate o cauză legată de absența educației sexuale în școală”.

Carmen Suraianu se teme că „Ne uităm în jurul nostru și vedem acțiuni susținute financiar și în media, și în spațiul politic, prin care se dorește restrângerea drepturilor sexuale și reproductive. Ceea ce reprezintă un real pericol, pentru că nu vrem să ne întoarcem la situația dinainte de 1990, când au murit peste 10.000 de femei făcând avort empiric.”

Ea atrage atenția că, în acest moment, în România, „sunt orașe mici unde avortul la cerere nu mai este disponibil decât în privat”.

Concluzia lui Carmen Suraianu este că „Statul nu poate controla decizia femeii, iar dacă nu există accesul la serviciu, femeia este pusă în situația să recurgă la metode empirice.”

În Europa, avortul la cerere e interzis complet în Malta, iar în Polonia se poate face doar dacă sarcina a apărut în urmă unui viol, incest, dacă fătul are malformații grave sau dacă viața și sănătatea mamei sunt puse în pericol. Și în Irlanda de Nord, avortul a fost interzis până anul acesta, când s-a organizat un referendum în cadrul căruia s-a votat pentru legalizarea întreruperilor de sarcină.

În Cipru, Finlanda, Luxemburg şi Marea Britanie, avortul se poate face doar în anumite condiții (medicale și care țin de situația materială a mamei/familiei).

Celelalte state europene permit fără restricții întreruperile de sarcină la cerere.