20 de ani în căutarea unei identități digitale
Preambul
Știți cum se spune, nu? La politică, fotbal și digitalizare (de fapt transformare digitală) se pricepe toată lumea. De 20 de ani batem pasul pe loc în lipsa de, le așezați dumneavoastră în ordinea corespunzătoare :
- Competență
- Voință politică
- Credibilitate
- Încredere
- Fraudă
Și aș putea continua…
Pe scurt în acest articol este vorba despre faptul că în absența unei identități digitale nu punem să ne circumscriem unei lumi de asemenea digitale și nici să avem acces la servicii publice digitale (care oricum lipsesc). De asemenea prezintă multe definiții, noțiunea de Cadru National de Identitate Digitala, cum a reglementat Uniunea Europeana identificarea digitală si posibilitatea folosirii peste granițe a sistemelor naționale de identitate digitală.
De asemenea prezintă neputința națională care ne-a făcut să întârziem cu 20 de ani adoptarea unei reglementări privind identitatea digitală…
În același timp este un îndemn la colaborare trans-partinică, un apel către integrarea industriei naționale de tehnologia informației.
A. De unde trebuie să începem transformarea digitală?
O să vedeți în articolul care urmează că deși am avut un minister de linie 20 de ani și o diagnoză corectă suntem exact unde eram în 2000. Vrem să începem, însă ori nu știm, ori nu vrem, ori… însă să rămân aici cu supozițiile.
Transformarea digitală [TD] sau digitalizarea (cum deja a intrat in limba română) este o întreagă filozofie care trebuie să re-inventeze și să actualizeze o gândire încremenită în proiect. Nu putem vorbi de TD fără a vorbi de :
- Inventarierea activelor digitale din administrație
- Inventarierea capabilităților și competențelor umane
- Rapoarte cu privire la proiectele de consultanță ce vizează TD
- Strategii sectoriale
- Etc.
Pentru vă face o idee cu prioritățile TD ar fi utilă lectura articolului apărut în Contributors cu titlul- Episodul 2 România Digitală – ultima oră[1]
Pentru că nu e așa, nu poți începe războiul fără a-ți cunoaște forțele proprii, dușmanul și …spune mai multe Sun Tzu in Arta războiului.
Filozofia transformării digitale care trebuie să cuprindă :
- Strategii și planuri
- Cadre de reglementare, standarde și modele
- Cazuri de afaceri
- Modele financiare
- Management al schimbării , de program și de proiecte
Dacă ne imaginăm elementele descrise mai sus ca alcătuind un puzzle foarte bine definit , coerent si integrat (cu toate elementele sale descrise și documentate), putem separa și realiza elemente din arhitectura finală.
Ceea ce spun este că trebuie înainte de toate să gândim, dacă se poate în comun arhitectura finală și putem începe sa livrăm rezultate parțiale
Am să o spun și în clar că dacă vrem cu adevărat să punem în practică o transformare digitală accelerată a României în primul rând trebuie să gândim, să căpătăm credibilitate în ochii contribuabililor iar aceștia să capete încredere în noi ca autorități publice. Nu am să mai scriu în amănunt și să descriu studii de caz similare pentru că aceasta înseamnă multă consultanță de tip gratuit și am observat o opinie că ceea este gratuit nu are valoare. Total greșit…
O altă cerință este că ar trebui cumva să obținem consensul întregii clase politice, transformarea digitală nu e o joacă și nici o afacere de partid.
Nu mă întrebați cum. Știu că pare imposibil însă ar trebui să cădem de acord că TD este o prioritate națională.
Exemplul zilelor noastre arată că este total contraproductiv ca executivul să deblocheze într-un mod revoluționar (semnătura electronică) care estre parte din arhitectura TD iar legislativul să schimbe total sensul prin amendarea politicilor publice (cu exemple dacă doriți).
Pandemia ne-a pus în față un adevăr simplu, TREBUIE sa facem mai mult pentru a oferi servicii digitale cetățenilor României. TREBUIE să părăsim ultimele locuri din DESI la consumul de servicii electronice.
Suntem în România în starea „ iunie 2020” în care viteza traficului de internet este cea mai mare în Europa și serviciile electronice consumate de populație cele mai reduse.
Trebuie însă să recunoaștem că aplicațiile noastre digitale destinate structurilor din administrația publică sunt gândite insular și fără a fi luat în calcul posibilitatea de a fi deschise publicului.
Sunt încercări, limitate însă, cum ar fi SPV- Spațiu Privat Virtual în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, ceva pe la Registrul Comerțului, pe la unele primării etc.
Stadiul este de administrație publica închisă cu insule care nu comunică între ele si nu comunică cu cetățeanul. Luând în calcul tema articolului nostru și anume identitatea, în România cetățeanul are atâtea identități digitale câte aplicații există în structurile de administrație publică și de aceea COPIA DUPĂ CARTEA DE IDENTITATE este ca un pașaport al relației cu administrația publică.
Digital identity – Your key to unlock the digital transformation
Am să pun în discuție o imagine care ilustrează un mod foarte clar nevoia de a defini printr-un Cadru National de Identitate Digitală (sau o Schema de Identitate Digitală) ceea ce ne lipsește astăzi.
Să încercăm să decodăm imaginea de mai sus :
„Identitatea este o condiție prealabilă pentru participarea la societate, facilitând accesul la sisteme de sănătate și asigurare servicii sociale, educație și servicii financiare și guvernamentale. Odată cu transformarea digitală accelerată, un număr rapid de tranzacții este realizat online, creând o nevoie din ce în ce mai urgentă a unei identități digitale.” – Digital identity – Your key to unlock the digital transformation [2]
Deci există o intercondiționare biunivocă în sensul că accesul într-o lume digitală în care există o piață de servicii publice și private presupune ca subiectul /entitatea/actorul să posede o identitate digitală (eID)
Revenind la întrebarea articolului nostru ar trebui să începem de la identitate digitală însă având în minte că aceasta nu este un scop în sine ci este destinată facilitării tranzacționării într-un sistem interoperabil.
B. Identitate. Identitate Digitala. Identificare Digitală
Sa încercăm să avem o definiție cât mai intuitivă și cât mai corect tradusă . Unul din organismele care mi-a plăcut întotdeauna prin modul concis si coerent de reprezentare a realității digitale a fost Uniunea Internaționala Telecomunicațiilor (ITU). Astfel in Ghid -Foaie de parcurs Identitate digitală [3] ITU definește:
„Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor definește conceptul de identitate ca „reprezentarea unei entități sub forma unuia sau mai multor atribute care permit entității sau entităților să fie suficient de distinse în context” .
Bazându-se pe această definiție, este posibil să se afirme că o identitate digitală este reprezentarea digitală a unei entități, suficient de detaliată pentru a face individul să se distingă în contextul digital „
Mie mi se pare o definiție destul de clară, concisă și ușor de asimilat. Nici ceea ce urmează nu face decât să explice ceea ce trebuie să știm la minim despre noi și noi cei digitali…
Recomand de altfel documentul despre care vorbim tuturor celor care vor să înțeleagă mai mult despre subiect.
Ceea ce vreau să se înțeleagă este că subiectul identitate digitală este un subiect extrem de complex și care atinge extrem de multe zone sensibile : guvernarea, etica, administrația, dreptul civil și penal, politicile publice, tehnologiile etc. Prin urmare, este necesar ca liderii naționali și factorii de decizie să înțeleagă profund subiectul.
„ O identificare electronică („eID”) este o soluție digitală pentru dovada identității cetățenilor sau a organizațiilor, de exemplu în vederea accesării beneficiilor sau serviciilor furnizate de autoritățile guvernamentale, bănci sau alte companii, pentru plăți mobile, etc. În afară de autentificarea online și conectare, multe servicii de identitate electronică oferă utilizatorilor posibilitatea de a semna documente electronice cu o semnătură digitală.” – Identificare Digitală[4]
Continuând, problema rezolvării identității digitale este un pilon obligatoriu pe care se sprijină întreaga arhitectură digitală a unei comunități naționale și tocmai în acest scop trebuie să se gândească și să se operaționalizeze un cadru specific respectiv un Cadru Național de Identitate Digitală, care cuprinde toate elementele necesare pentru a opera un sistem de identitate digitală care să furnizeze serviciul către populație.
„Cadrul Național de Identitate Digitală ar trebui să favorizeze prosperitatea economică și socială și să maximizeze contribuția digitalului la dezvoltarea durabilă și incluziunea socială.”
Recomand lectura ghidului cu privire la identitate digitala de către cei care regândesc transformarea digitală Ghid -Foaie de parcurs Identitate digitală
Colaborarea și consultarea publică cu toate forțele implicate asigură transparența necesară unui proces extrem de sensibil în opinia autorului. Cadrul legal al Consiliului National pentru Transformare Digitala reglementat in Hotărârea de Guvern nr. 89/2020- poate fi un bun start în discuții.
Însă atenție : TIC- TAC, TIC-TAC
Uniunea Europeană și Identificarea Digitală
Dacă în 2000/2001 puteam vorbi de o strategie proprie privind transformarea digitală din momentul semnării documentelor de preaderare și aderare la Uniunea Europeană trebuie să ținem cont cu precădere de modul în care ne integrăm în orchestra reglementărilor în vigoare în Uniunea Europeană.
Iar în domeniul identității digitale cât și identificării electronice Uniunea Europeană este cu mulți pași înainte iar România cu mulți pași înapoi. Cu mare curiozitate privesc ceea ce se întâmplă cu Implementarea nodului național eIDAS [5] aflat în întârziere din etapa în care exista un minister , MCSI.
Poate acum cu noua organizare să fi intrat într-o noua logică și dinamică. Poate simultan cu acceptanța proiectului european privind nodul eIDAS dăm în folosință și Cadrul Național al Identității Digitale. Poate.
Să vedem cum privește Uniunea Europeana problema identității digitale. În primul rând să subliniem că Uniunea Europeană a depus eforturi în sprijinul standardizării și interoperabilității tocmai în sensul creării unei Piețe Unice Digitale(Single Digital Market)
Sugerez liderilor naționali ai transformării digitale cât și domnilor din executivul, legislativul și puterea judecătoreasca, lectura documentelor operațional strategice ale Pieței Unice Digitale cât și a documentelor și regulamentelor subsecvente.
Trebuie să ne aliniem de urgență, pentru că am să citez din președintele Republicii franceze Emanuel Macron „ nimeni nu o să mai stea după cei din urmă”
„eIDAS (servicii de identificare electronică, autentificare și servicii de încredere) este un regulament al UE privind serviciile de identificare și de încredere electronice pentru tranzacțiile electronice, care se aplică drept în cadrul întregii UE.
În sprijinul inițiativei Comisiei Europene pentru piața unică digitală (DSM), eIDAS își propune să faciliteze circulația lină a comerțului în UE prin armonizarea legislației, transparenței, securității, neutralității tehnice, cooperării și interoperabilității.
În urma acestor valori, eIDAS:
- Standardizează utilizarea de identificare electronică (eID)
- Definește o nouă clasă de „servicii de încredere electronică” (ETS)
- Clarifică și asigură validitatea legală a semnăturilor electronice
- Creează o piață internă europeană în cadrul UE pentru servicii de încredere electronică
Aceste standarde se aplică peste granițe, precum și în interiorul statelor membre.”(vezi eIDAS: Standardising Digital Identity in the EU)[6]
Identificarea electronică (in sens eIDAS) se poate referi la:
• metodă electronică care „poate garanta identificarea fără ambiguitate a unei persoane”
• datele de identitate stocate electronic ale unei persoane, echivalentul digital al cărții de identitate fizice tradiționale
• actul de a se identifica sau de a se autentifica într-un mediu digital
Ce pot să spun este că noi încă nu am transpus e-IDAS în legislația națională el fiind în vigoare cu putere de lege prin natura sa de reglementare europeană.
Documentând articolul de față am găsit un articol foarte interesant cu autori români pe care am sa îl citez și am să preiau prescurtat modelele de implementare de Cadru National de Identitate Publică premergătoare e IDAS descrise de către ei – Servicii de identitate digitală premergătoare implementării regulamentului eIDAS[7]
INTERVIURILE HotNews.ro