2014-2020 spre un nou dezastru al absorbției fondurilor europene? (Prima parte)
naliza de față trage un semnal de alarmă asupra situației periculoase în care se află România în perspectiva viitoarei perioade financiare 2014-2020. Articolul are două părți și tratează problema absorbției fondurilor europene din perspectiva lobby-ului la Bruxelles și a „reformei administrative” anunțate de regionalizare.
Într-un articol publicat anul trecut spuneam că, pentru o absorbție mai bună a fondurilor europene pe perioada 2014-2020, e nevoie de lobby intens la Bruxelles, atât instituțional cât și privat, o reformă a administrației prin reorganizare administrativă și nevoia de resurse umane competitive, stabilirea unor priorități de dezvoltare reale și un sistem îmbunătățit de control și management al fondurilor europene. Se pare însă, că situația din prezent, modul în care dezbaterile privind regionalizarea are loc, lipsa unor documente strategice (care să cuprindă nevoile de dezvoltare reale pentru următoarea perioadă financiară) ce vor fi negociate cu Comisia, lipsa de vizibilitate a României la Bruxelles, reforma fără fond a administrației publice, pot duce la un nou dezastru al absorbției fondurilor europene și pentru perioada 2014-2020!
Deja-vu al dezastrului cu fondurile europene
Săptămâna trecută o știre importantă pentru următoarea perioadă financiară a trecut aproape neobservată: Comisia Europeană derulează proceduri de infringement pentru încălcarea legislației europene privind achizițiile publice. Acest lucru s-a întâmplat în momentul în care CE anunța deblocarea plăților pentru Programul Operațional de Transport (POST). De asemenea, potrivit unor surse ale executivului comunitar, citate de TVR, „Comisia Europeană se pregăteşte să suspende fondurile pentru Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) din cauza că autorităţile române nu au aplicat măsurile cerute de oficialii europeni ”. Blocajul din trecut al fondurilor (POR, POSCCE, POSDRU) a fost posibil din cauza deficiențelor de management și control (în limbaj bruxellez), însă, pe înțelesul tuturor a fost vorba despre corupție, politizare a fondurilor și incapacitatea structurilor implicate în managementul fondurilor (autorități și beneficiari) de a gestiona eficient resursele financiare europene.
Lucrurile par să se repete la mai puțin de un an de la procedura de „presuspendare“ a majorităţii axelor prioritare ale programelor operaţionale sectoriale realizată de Comisia Europeană în octombrie 2012. Conform Ministerului Fondurilor Europene, reluarea plăților pe POSDRU s-a realizat în februarie 2013, în aprilie Comisia a reluat plățile pe POR, iar în această lună pe POST. Reluarea plăților pe POST a coincis cu comunicatul CE care poate declanșa procedura de infringement împotriva României: „Comisia Europeană a cerut astăzi (joi, 20 iunie.) României să respecte pe deplin directivele europene privind achizițiile publice. Comisia argumentează că procedurile de licitații pentru o licitație de execuție lucrări prin solicitare de oferte, pentru reabilitarea drumului național între Crasna si Iași, au fost realizate prin încălcarea Directivelor 2004/18/CE si 89/665/CEE“. Cu alte cuvinte, este posibil ca țara noastră să nu mai poată atrage fonduri europene din cauza unor nereguli descoperite în desfășurarea unei licitații pentru reabilitarea drumului Iași-Crasna.
Într-un articol de pe romaniacurata.ro scriam despre cercul vicios al fondurilor de stat sau europene: “antreprenori locali şi regionali pompează sume importante în partidul X (de obicei se merge cu cel mai puternic candidat), iar acesta, după alegeri, trebuie să returneze banii firmelor loiale, plus o parte de câştig care se împarte cu acesta.”. Când acest lucru se realizează cu fonduri de stat, pentru investiții, nu se sesizează nimeni probabil, însă când încerci să fraudezi fonduri europene, apar auditorii de la CE și iți blochează fondurile.
Procesul de regionalizare care se anunță poate adânci aceste practici. În lipsa unui mecanism la nivel regional care să controleze aceste practici și care poate să sesizese timpuriu aceste pericole, România poate avea același traseu ca și în 2007-2013. Pe plan local şi regional resursele vor fi mai vizibile, iar legăturile dintre afaceri şi politicieni sau funcţionarii publici locali vor putea fi mult mai apropiate. Acest lucru poate spori oportunităţile pentru acorduri ilicite. Astfel, procesele de achiziţii publice vor fi expuse mai mult la fenomenul de corupţie, se preciza intr-un document al Academiei de Advocacy. La nivel național există Agenţia Naţională de Integritate (ANI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), însă infrastructura acestor agenţii şi resursele umane limitează activitatea acestora la nivel regional, doar DNA-ul având servicii teritoriale.
Lobby la Bruxelles pentru 2014-2020
Comunicarea proastă între București și Bruxelles și dezinteresul politicienilor români pentru afacerile europene au contribuit probabil la acest blocaj al fondurilor europene, scriam în trecut. Dan Luca, expert în afaceri europene, susține că Romania nu este încă racordată la mecanismele complexe ale UE și pentru aceasta e nevoie de „aproximativ 5.000 de români la Bruxelles și 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar…în prezent avem doar vreo 2.000 la Bruxelles și maxim 10.000 în București (în special în sectorul public).” Radu Magdin, CEO la SmartLink Communications sugera ca pentru un lobby mai puternic e nevoie de „parteneriat, prietenie și proiecte în UE. Cele trei sunt atât rețete cât și manifestări ale influenței la Bruxelles si țin de un cerc virtuos. Cu cât stai mai bine la capitolul parteneriate, prietenii și proiecte, cu atât ai mai mult succes, ești mai influent. Cu cât ești mai influent, cu atât ai parteneriate, prietenii și proiecte de succes”
În cazul în care lobby-ul românesc de la Bruxelles nu se va accentua și eficientiza, iar actorii români de acolo (politicieni, sectorul privat și ONG-uri) nu vor deveni mai activi în promovarea intereselor naționale – fapt care ar duce și la o vizibilitate mai mare la București și, implicit, la un interes de înțelegere al politicilor europene – România riscă să repete performanțele dezastruoase din perioada 2007-2013.
În trecut am scris despre intențiile mele de a deschide un birou de reprezentare regională în Bruxelles, pentru zona de Vest a României, acțiune ce am inițiat-o în 2008. Scriam atunci că politizarea excesivă a administraţiei publice, corupţia şi nepotismul din sistemul public românesc, incapacitatea politicienilor de a înţelege fenomenul de afaceri europene şi lobby-ul au fost factorii care au împiedicat realizarea acelui proiect. După cinci ani de la această acțiune, proiectul regionalizării, (singurul făcut public până în prezent, însă total ignorat de autorități), inițiat de experții ADR Vest la îndemnul domnului Sorin Funzăverde, prevede la articolul 10, paragraful 4: „În scopul promovării intereselor pe lângă instituţiile si organismele Uniunii Europene, regiunile au dreptul să înfiinţeze şi să finanţeze structuri care să aibă sediul și să își desfăşoare activitatea in ţările membre ale Uniunii Europene, acolo unde își au sediul instituţiile și organismele europene”.
În ultimul raport SAR recomandam: „deschiderea de birouri regionale în capitala Europei, ale ADR-urilor pentru lobby regional care să reprezinte comunitatea din regiunea respectivă în relaţia cu organismele UE, să promoveze regiunea din punct de vedere turistic şi cultural la nivel european sau pentru stabilirea de parteneriate cu alte zone care au birouri în Bruxelles”
INTERVIURILE HotNews.ro