2016 a fost anul in care au intrat cei mai multi bani europeni in Romania (date oficiale)

Anul care tocmai s-a încheiat a fost, o spun datele oficiale, cel mai de succes pentru România privind încasările de la Bruxelles de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, asistăm în aceste zile la o dezbatere ipocrită și politicianistă legată de buget și absorbția pe fonduri europene din mandatul tehnocrat, dezbatere care nu reușește sau nu vrea să abordeze aspectele de fond, esențiale pentru ințelegerea nivelului de performanță atins.

În această scrisoare am să mă refer în primul la ce a presupus managementul fondurilor europene (cum se face absorbție) și mai puțin la modul în care se construiește bugetul sau cum, contabiliceste, sumele de la Comisia Europeana sunt înregistrate în formularele bugetare.

Fluxurile financiare dintre Romania si Uniunea Europeană arată că, cu peste 7 miliarde de euro incasați pană la la 30 noiembrie 2016, 2016 este anul în care România a beneficiat de cele mai mari sume primite de la Uniunea Europeană, de la momentul aderărării, 2007, si până în prezent. Acestea sunt datele oficiale ale Ministerului de Finante, luate de pe site-ul instituției.

Tabelul de mai jos sintetizează aceste fluxuri financiare:

Motivele pentru care aceste sume nu sunt reflectate în bugetul general consolidat îl reprezintă faptul că aceste miliarde de euro s-au dus direct către beneficiari – companii private, autorități locale, ONG-uri etc. În principiu, mare parte din acești bani s-au dus către entități private (onorându-se astfel cereri de plată amânate mai vechi sau mai noi) sau au fost utilizați pentru a returna împrumuturi făcute de autoritățile de management în anii trecuți atunci când nu existau resurse din fonduri europene pentru a onorara plățile beneficiarilor. Acesta este un procedeu prin care Autoritățile de Management se împrumută de la Ministerul de Finanțe atunci când nu dispun de lichidități.

Nu există nici un euro din fonduri europene pe care să-l fi pierdut (nici nu ai cum, în logica unui buget național anual care începe cu o filă nouă pentru fiecare perioadă bugetară). În acest an am pus sistemul într-un cadru clar care să permită o absorbție efectivă, urmărind impactul si sprijinul real pentru politicile naționale. Rezultatele în acest domeniu nu pot apărea imediat, însă, tot acest efort va fi vizibil în anii următori. Asta dacă se continuă această abordare si nu se revine la vechile obiceiuri…

Ce am găsit și ce am lăsat la finalul mandatului – am crescut rata absorbției de la 58% la peste 80%

Pe scurt, guvernul tehnocrat a găsit o situație dezastruoasă pe segmentul de fonduri europene – nu aveam nici o autoritate de management desemnată și nici un plan realist pentru organizarea procesului de desemnare; doar 10 apeluri de proiecte lansate, nici un contract semnat și, evident, nici o plată făcută către beneficiari; de asemenea nici o condiționalitate din cele 25 cu șanse reale de a fi indeplinită.

Pentru perioada de finațare precedentă, 2007-2013, aveam o rată de absorbție de 58% și decizii grele de luat privind proiecte problematice. Decizii ce au fost amânate sine diem de guvernele anterioare. Credibilitatea noastră în fața partenerilor de la Comisia Europeană era extrem de scăzută. Cu alte cuvinte nu ne respectam angajamentele si nu ne mai credea nimeni.

Într-un an am reușit să schimbăm lucrurile semnificativ, să le punem într-un cadru clar si să oferim transparență si predictibilitate. Am deblocat astfel o situație extrem de complicată. Fără a intra în detalii tehnice (mai multe informații pot fi găsite în raportul de final de mandat http://www.fonduri-ue.ro/presa/noutati/2168-raportul-de-guvernare-portofoliul-fondurilor-europene-noiembrie-2015-decembrie-2016), sintetizez în tabelul de mai jos situația pre și post guvernare tehnocrată:

Tehnic, despre absorbție

Condiții sine qua non pentru absorbție de fonduri europene:

– sistem desemnat, adică acreditat

– condiționalități ex-ante îndeplinite până la 31 decembrie 2016

Pe lângă cele două condiții de bază, pentru a genera absorbție trebuie efectiv să mai ai i) posibilitatea dată potențialilor beneficiari de a aplica la fonduri (adica apeluri de proiecte lansate), ii) aplicații evaluate și iii) contracte semnate.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro