2020 – ROMÂNIA și viitorul an bisect

Este poate doar o coincidență, dar după anul 1989, în România anii bisecți au corespuns chiar cu veritabilii ani electorali (alegeri locale, alegeri parlamentare). Identificarea acestui aspect nu are în vedere minimizarea importanței anilor alegerilor europarlamentare (2009, 2014, 2019) și a celor pentru funcția supremă în stat (2009, 2014, 2019), exceptând anul 2004 (an bisect), când alegerile prezidențiale au fost separate pentru prima dată de scrutinul pentru Parlament, iar mandatul președintelui a fost extins la 5 ani în 2003, când a fost modificată Constituția.

Vorbim de 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012, 2016, 2020. Fiecare dintre acești ani a reprezentat și va reprezenta în mod particular, dar mai nou și colectiv (mai conștient și mai responsabil), pentru marea majoritate a cetățenilor români anul de referință cu poate cea mai mare încărcătură emoțională și cu o semnificativă investiție de încredere civic personală.

Sigur vorbim de încrederea în ceva mai bun la modul general ca viață într-o țară temporal regăsită în secolul XXI, practic însă, de mult prea multe ori încă zgâriind nostalgic, inconștient și imatur cu unghiile unor personaje (catalogabile ca rezultate, efecte nocive, … ale vremurilor vitrege apuse) filele istoriei secolelor trecute.

Se poate vorbi fără doar și poate fără limită, pro și contra, despre ce înseamnă ceva mai bun. Incontestabil statistic și în termeni de dezvoltare și evoluție generală, vorbim de un progres remarcabil la nivelul umanității, aspecte ce le regăsim bine structurate în lucrări semnate printre alții de Steven Pinker(1), Yuval Noah Harari(2), dar pe care le conștientizăm și noi zi de zi prin activitățile cotidiene sau cel puțin prin informațiile parcurse și accesate, ele însele ca rezultate de seamă ale evoluției societății umane, ajunse în secolul XXI.

Contextul în care ne aflăm în prezent este un rezultat direct al perceperii fiecărui an bisect postdecembrist ca pe un veritabil 29 februarie anul 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012, 2016. Adică a fost sau nu a fost ? Sigur că a fost, dar anii următori nu l-am mai avut și l-am uitat ușor, puțin responsabil.

Dar cu ce am rămas printre altele în urma acestor evenimente speciale și care nu prea corespund viziunii noastre de mai bine, de mai bun ? De exemplu cu efectele fenomenului rostogolirii continue, cum ar fi:

numeroase clădiri ale unor instituții de învățământ (grădinițe, școli, cămine studențești, …) rămase în continuare nepregătite de misiunea anuală specifică
spitale și cadre medicale încă neconforme cu desfășurarea actului medical în condiții optime
drumuri europene, naționale, regionale și locale (inclusiv mai toate autostrăzile funcționale) sunt peticite și reparate înainte de vreme, în cazuri fericite rezistă fără denivelări după primele luni. De multe ori pare că este imposibil să fie întreținute și reparate conform unor norme și standarde existente, cunoscute și aplicate cu succes în alte părți
anotimpuri care obstentativ fac viața grea, an de an, autorităților responsabile cu dezăpezirea drumurilor, cu gestionarea cursurilor râurilor, pârâurilor, pentru a evita inundațiile ….
eficientizarea și normalizarea activității instituțiilor publice naționale, regionale și locale ca demersuri continuu ignorate de către aleși și alegători
politicieni cu mii de fețe care aproximativ o dată la patru ani spun că se schimbă și promit că vor face tot ceea ce este mai bun pentru oameni, respectiv pentru comunitățile care i-au împuternicit să promită, de fapt să facă … (de fapt ei doar să adaptează la gradul de naivitate al populației)
principii și valori morale, etice distruse
educația și cultura în continuu regres, …. sunt situații ce țin de optica fiecăruia … depinde totul cu ce sistem de valori (ne) comparăm, pe baza a ce informații valorizăm, lăudăm, atacăm, denigrăm ….de aceea este ușor să cădem în extreme periculoase și manipulatorii ….în loc să fim echilibrați, bine informați și bine intenționați …
economia, industria și agricultura transformate în laboratoare în care atotputernicul (prim-ministru, ministru, director, manager….) își spune cuvântul fără să asculte, aplice sau cel puțin să utilizeze în parte cunoștințele expertului, învățatului cu experiență în domeniu …
…….
………
lista este lungă și binecunoscută fiecăruia dintre noi, cei care trăim în România mai ales

Un posibil motiv al acestui context ar putea fi pierderea capacității de a accepta și de a recunoaște (de la guverne, instituții și firme naționale & locale, manageri / angajați, profesori/studenți, intelectuali / oameni simplii, rude, vecini, …) că și alții pot avea dreptate, că și alții pot avea idei și soluții bune sau/și mai bune, că și alții au făcut și pot face lucruri bune, că și alții trăiesc cu aceleași drepturi, dar și responsabilități în această țară, că și alții …….. și noi, toți împreunăputem să facem lucruri care puse laolaltă pot să se apropie cel mai mult de viziunea noastră privind o viață mai bună pentru noi ca individ, persoană și implicit ca societate.

Un alt motiv ar putea fi nepăsarea și indiferența generalizată în mod periculos la nivelul societății, în contexte în care uităm categoric că suntem ființe sociabile și valorizăm selectiv calitatea de concetățeni, vecini, cunoscuți și altele.

Motiv ar putea fi considerat și înclinația spre vorbă goală, bârfă, discuții fără vreo importanță funcțională (small talks) alimentată de necunoașterea corectă a datelor și întreținută voit prin fluxuri diverse privind un subiect sau o situație.

Toți ne-am confruntat/ne confruntăm, am văzut/vedem, constatăm dar foarte rar luăm atitudine, ne exprimăm legal o opinie, creând senzația generală a transformării normalului în anormal și viceversa. Exemple nenumărate avem la-ndemnănă fiecare, zilnic:

atitudini improprii ale funcționarilor din instituțiile publice. Reacții manifestate: comentarii, comportament necivilizat, nervi, agitație, disconfort, repercusiuni personale, instituționale, economice, … Dar așteptări avem invers proporțional cu implicarea.
servicii publice și activități derulate de instituțiile abilitate în contexte improprii și bulversatoare pentru comunități (serviciile de salubrizare, de reparații drumuri, etc realizate ziua în amiaza mare, la ore de vârf de trafic, …). Reacții manifestate: înjurături, claxoane, nervi, agitație, disconfort, repercusiuni personale, instituționale, economice, … Dar așteptări avem invers proporțional cu implicarea.
lipsa unor refugii civilizate (toalete curate, spații amenajate …) pe marginea drumurilor. Reacții manifestate: comentarii gratuite, disconfort personal, … Dar așteptări avem invers proporțional cu implicarea.
panouri/indicatoare rutiere acoperite de vegetație, puțin vizibile. Reacții manifestate: comentarii gratuite, indignare, disconfort personal, … Dar așteptări avem invers proporțional cu implicarea.
rute de câțiva kilometri parcurse în mai multe ore. Reacții manifestate: comentarii gratuite, claxoane, blocaje, indignare, disconfort personal, nervi, repercusiuni personale, instituționale, economice, … Dar așteptări avem invers proporțional cu implicarea.
în trafic, într-un rând civilizat la intrarea la un eveniment, într-o instituție când cineva intră în fața cu tupeu, fără nici o motivare. Reacții manifestate: comentarii gratuite, indignare, disconfort personal, violență, nervi, … Dar așteptări avem invers proporțional cu implicarea.
….
Lista este lungă și binecunoscută fiecăruia dintre noi, cei care trăim în România mai ales

Ne place să ne complacem și să găsim doar explicații situațiilor, nu și să venim cu soluții, să ne folosim drepturile legale. Folosim prea des expresii, proverbe de genul asta este, așa e pe la noi, cînd doi se ceartă al treilea câștigă, prost să fii noroc să ai, dai un ban și stai în față, cu tupeu înainte, ….

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

2020 – ROMÂNIA și viitorul an bisect

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”