Sari direct la conținut

Securism după securism: Oare de ce?

Contributors.ro
Vladimir Tismaneanu, Foto: Hotnews
Vladimir Tismaneanu, Foto: Hotnews

Privesc această fotografie si mă intreb, de ce a putut fi învins ceea ce directorul SRI numește “securism” in Cehoslovacia (ulterior Republica Cehă si Slovacia), cata vreme in România și-a făcut de cap cum si cât a dorit vreme de decenii. Actuala discutie despre Securitate si avatarele ei post-decembriste este direct legată de acest subiect.

Îl cunosc pe Virgil Măgureanu din 1973, ținea seminarul cursului de doctrine politice predat de profesorul Ovidiu Trasnea. L-am cunoscut pe Gheorghe Timofte. Eduard Hellvig mi-a fost student in anii 90 la o școală internațională de vara organizată la Timișoara. Problema nu tine doar de șefii SRI ci de șefii șefilor. La fel si cu SIE. Ce-a cautat colonelul securist Melescanu in fruntea acestei instituții? Totul se invarteste in jurul aceluiași punct nevralgic: Refuzul elitelor de a rupe definitiv, deschis si categoric cu trecutul. Cosmetizarea acestui trecut traumatic, “normalizarea” este nociva deopotriva pentru “normalizatori” si “normalizati”. Aici vad diferenta esentiala între calea lui Havel si Dubcek si cea a lui Iliescu, Roman si Magureanu.

Sunt ani de cand am scris împreună cu Mircea Mihaies cartea bilingva “Vecinii lui Franz Kafka”. Nu era o carte optimistă. Nu putea fi știind ceea ce si Mircea, si Vasile Popovici, unul dintre autorii “Proclamatiei de la Timisoara” din martie 1990, si eu, știam pertinamente. Sa nu uităm ca SRI a fost oficial înființat, cu “capitanul Mihaila”, aka Virgil Magureanu, la butoane, exact in martie 1990. A vegheat cu perseverență la clădirea “democratiei originale”, o formula politica de tip dictadura, o prefigurare a “democratiei iliberale” de tip Milosevic, Orban si Putin. Suntem mereu primii, mereu înaintea altora.

Îmi amintesc de un ideolog fesenist care, la cateva zile după mineriada din 13-15 iunie, îmi explica doct ca nu toate democrațiile trebuie sa fie liberale, ca Istoria nu s-a sfarsit si ca, oricum, partidele istorice sunt anacronice.Independența justiției? Un moft filistin. Protocronism, indeed…

Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro