Ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului. Implicații practice

Punerea în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin Legea nr. 173/8 iunie 2022 (1) aduce o serie de clarificări cu privire la implementarea acestui Protocol și un nou caz de revizuire a hotărârilor judecătorești – atât în materie civilă, cât și în materie penală.

Formalitățile pentru ratificarea sa au cunoscut un parcurs destul de îndelungat, acestea concretizându-se în recenta Lege nr. 172/8 iunie 2022 (2) privind ratificarea Protocolului la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 și semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014. Protocolul vizează extinderea competenței Curții Europene la acordarea de avize consultative privind aspecte de principiu referitoare la interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite în Convenție, la solicitarea instanțelor naționale competente, cu respectarea principiului subsidiarității.

În concret, procedura este echivalentă cu cea a trimiterilor preliminare adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în situațiile în care se pune o problemă legată de interpretarea sau validitatea unei legi a UE și este necesară o decizie pentru ca o instanță națională să pronunțe o hotărâre. Scopul Protocolului este, așadar, de a asigura o jurisprudență cât mai unitară între statele membre cu privire la drepturile reglementate prin CEDO și, totodată, o degrevare a instanței europene, prin reducerea numărului foarte mare de plângeri care sunt adresate acesteia. Cu alte cuvinte, rolul său practic este de a permite un dialog judiciar instituționalizat între instanțele naționale și Curtea EDO, pentru a facilita aplicarea Convenției și a jurisprudenței aferente de către instanțele naționale.

Potrivit Protocolului, avizele consultative vor putea fi solicitate doar în cauzele pendinte în fața instanțelor naționale care vor motiva în fapt și în drept cererea. Dacă cererea este considerată admisibilă, avizul consultativ urmează a fi emis de către Marea Cameră. Avizele consultative sunt motivate și nu au caracter obligatoriu pentru instanțele naționale.

Prin Legea de ratificare nr. 172/2022, România indică în mod expres că instanțele naționale care pot adresa Curții cereri de aviz consultativ sunt doarCurtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție (deși inițial au fost avute în vedere și curțile de apel), întrucât Protocolul face clar trimitere la ”cele mai înalte instanțe judecătorești ale unei înalte părți contractante.”

Legea nr. 173/8 iunie 2022 detaliază măsurile interne care sunt necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului nr. 16, atât pentru ipoteza în care avizul este solicitat de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și pentru cea în care este solicitat de către Curtea Constituțională. De asemenea, se prevede și modificarea corespunzătoare a Codului de procedură civilă, precum și a celui de procedură penală, prin reglementarea unui nou caz de revizuire.

Înalta Curte de Casație și Justiție va putea formula o solicitare de emitere a unui aviz consultativ pentru clarificarea unor aspecte ale cauzei: în materie civilă (fie în recurs, fie în procedura sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) precum și în materie penală (în primă sau ultimă instanță, în căile ordinare de atac, fie în procedura sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).

Sesizarea poate fi decisă din oficiu, de Înalta Curte de Casație și Justiție, sau la cererea uneia dintre părți, a procurorului sau a persoanei vătămate. Suspendarea judecării cauzei până la comunicarea avizului consultativ este facultativă, cu excepția procedurilor de pronunțare a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a căror judecată este suspendată de drept.

Legea prevede expres, în cauzele penale, suspendarea cursului prescripției răspunderii penale pentru perioada cât suspendarea este dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

La rândul său, Curtea Constituțională poate dispune din oficiu sesizarea CEDO în vederea emiterii unui aviz consultativ, soluționarea cauzelor în fața sa urmând a fi suspendată de drept în toate cazurile.

Avizul consultativ nu este obligatoriu pentru instanța națională iar sesizarea CEDO nu împiedică formularea ulterioară a unei cereri individuale în fața Curții în legătură cu aceeași cauză.

Nu în ultimul rând, Legea de punere în aplicare a Protocolului reglementează și modificarea corespunzătoare a codurilor de procedură civilă și penală, prin instituirea a două cazuri noi de revizuire. În materie civilă, va intra în vigoare punctul 10 (1) al art. 509 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea va fi posibilă și în acele situații în care:

10 (1). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat în cauză un aviz consultativ asupra unei chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea unor drepturi şi libertăţi prevăzute de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau de protocoalele adiţionale la această convenţie, care are o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii, dacă aceasta a fost pronunţată anterior comunicării de către Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avizului consultativ, tradus în limba română

În mod similar, va intra în vigoare un nou caz de revizuire și un nou caz de revizuire în materie procesual penală, fiind modificate corespunzător dispozițiile art. 465 din Codul de procedură penală.

Sub aspect tranzitoriu, este de subliniat că prevederile acestei legi vor fi aplicabile și proceselor și executărilor silite aflate în curs la data intrării sale în vigoare – mai exact, data de 1 octombrie 2022, data intrării în vigoare pentru România a Protocolului nr. 16.

Note de subsol:

(1) Legea nr. 173/2022 pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 şi semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014 – publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 560 din 08 iunie 2022;

(2) Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 560 din 08 iunie 2022.

Un articol semnat de Oana Zamă, Partner – ozama@stoica-asociatii.ro – STOICA & Asociații