Inflația este mare, iar piețele de capital sunt la maxime: Ce investiții țin pasul cu inflația în aceste condiții? Un portofoliu diversificat este foarte important

Inflația mare lasă puține opțiuni de investiții care să depășească acest nivel. Cei care își țin banii la bănci este clar că nu o pot acoperi, la fel și cei care investesc în titluri de stat. În același timp, piețele de capital sunt acum pe la maxime și este destul de complicat ca cei care pun bani deoparte să bată inflația. Dacă va mai crește sau nu piața, nimeni nu știe. În timp ce unii mizează pe creșteri în continuare, alții așteaptă oportunități: adică aprecierea anumitor companii care acum sunt subevaluate. Cel mai mult conteaza diversificarea, dacă ascultăm specialiștii.

Foarte pe scurt:

• În trecut, protecție în fața inflației au oferit mai ales piața bursieră, piața imobiliară sau materiile prime (Claudiu Cazacu)
• Deși viitorul este incert, sunt șanse ca un portofoliu diversificat care să includă aceste domenii să ofere o șansă bună de a proteja
• În privința bursei, atât la noi cât și la nivel internațional, spune el, au șanse mai bune acele companii cu putere de a transmite costurile mai mari consumatorilor (Claudiu Cazacu)
• Sunt fonduri care investesc diversificat, în energie, metale industriale și prețioase sau produse agricole pentru a evita riscul de a fi prea orientat pe un sub-segment volatil
• Clasele de active care tin pasul cu inflatia sunt actiunile, activele reale (imobiliare, terenuri), și mărfurile (Adrian Anghel)
• Cred că nu vom mai avea creșteri generalizate, ci punctuale, în funcție de rezultatele financiare ale companiilor (Adrian Anghel)
• Cei care au mers pe investiții cu risc foarte mic, precum depozite bancare și titluri de stat, nu au reușit să bată inflația, anul trecut

“În trecut, protecție în fața inflației au oferit mai ales piața bursieră, piața imobiliară sau materiile prime. Deși viitorul este incert, sunt șanse ca un portofoliu diversificat care să includă aceste domenii să ofere o șansă bună de a proteja, și în anumite condiții chiar de a oferi un randament real pozitiv, însemnând o apreciere peste nivelul inflației”, a declarat Claudiu Cazacu, Consulting Strategist XTB RO.

În privința bursei, atât la noi cât și la nivel internațional, spune el, au șanse mai bune acele companii cu putere de a transmite costurile mai mari consumatorilor, intrând în calcul atât brand-ul cât și categoria de produse sau servicii.

• În privința materiilor prime, sunt fonduri care investesc diversificat, în energie, metale industriale și prețioase sau produse agricole pentru a evita riscul de a fi prea orientat pe un sub-segment volatil.

“În piața imobiliară e de ales cu mare atenție momentul, având în vedere tendința de creștere a dobânzilor care poate avea, în cele din urmă, un anume efect și asupra cererii, și e nevoie de a gândi raportul viitor cerere/ofertă, ținând seama de tendințele din perioada de pandemie dar și de dezvoltările noi”, a explicat Cazacu.

*Declarațiile lui Cazacu sunt opinii, nu recomandări, astfel că fiecare își ia propriile decizii

Nu vom mai avea creșteri generalizate, ci punctuale

Traditional, clasele de active care tin pasul cu inflatia sunt actiunile, activele reale (imobiliare, terenuri), și mărfurile, spune Adrian Anghel, reprezentant al OTP Asset Management.

“Chiar dacă atât bursele internaționale, cât și cea locală se tranzactionează în jurul maximelor istorice, credem că există în continuare potențial de creștere pentru anumite segmente ale piețelor de capital”, spune el.

Spre deosebire de 2021, afirmă Anghel, cred că nu vom mai avea creșteri generalizate, ci punctuale, în funcție de rezultatele financiare ale companiilor.

• Astfel, cea mai simplă modalitate prin care ne putem proteja împotriva inflației o reprezintă fondurile de investiții cu componenta de acțiuni, unde managerii de portofolii se îndreaptă spre companiile cu potențial de apreciere în continuare.

Anul trecut a fost bun pentru cei care au mers pe acțiuni, spre deosebire cei care au mizat pe titluri de stat sau depozite bancare

Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în 2021, adică inflația la decembrie a fost de 8,2%, este clar că cei care au pus banii în cele menționate mai sus nu au ajuns la câștiguri peste acest nivel.

Titlurile de stat oferite de Ministerul Finanțelor pe lei nu au depășit 5% (cu excepția lunii decembrie), iar dobânzile bancare asemenea.

Chiar și în noiembrie 2021 HotNews.ro scria că: Fidelis și Tezaur au fost „mâncate” de inflație. Aceasta fiind dublă față de dobânzile oferite de stat

La cele mai recente emisiuni Tezaur și Fidelis, din decembrie, deși se vedea cam care e nivelul inflației, dobânzile au fost destul de mici: 4,25 – 5,1% la Tezaur și 4%, 4,6% pe lei și 1,8% pe euro la Fidelis.

În ceea ce privește dobânzile bancare la depozite, anul trecut când făceam comparații cu ofertele statului, acestea erau înntre 3-4% pe 1-3 ani (în funcție de bancă). Erau unele oferte cu dobânzi sunt acel nivel, dar noi ne uitam atunci la cele mai bune din piață.

În ianuarie 2022, Ministerul Finanțelor încă nu a venit cu noi emisiuni Tezaur pentru populație.

Ceea ce a mers bine anul trecut: piața de capital. Creștere foarte mare, a atins maxime. Indicele principal BET de exemplu a avut o creștere de peste 30% în ultimul an, iar cel care include și dividendele (BET-TR) în jur de 35%.

Nimeni nu știe, în realitate, dacă va mai crește sau nu piața de capital, ori cu cât

Așadar, astfel de creșteri nu se știe dacă vom mai vedea în perioada următoare. Nimeni nu știe.

Povestea Daniel Kahneman în cartea „Gândire rapidă, Gândire lentă”:

“Timp de câțiva ani, câțiva profesori de la Duke University au efectuat o anchetă, în care directorii financiari ai unor mari corporații au estimat indicele Standard & Poor privind profiturile în anul următor.

Savanții de la Duke au strâns 11.600 de previziuni și le-au verificat exactitatea.

Concluzia a fost categorică: directorii financiari din marile corporații nu aveau nici un indiciu despre viitorul apropiat al bursei; corelația dintre estimările lor și valoarea reală a fost cu puțin sub zero!

Când au spus că piața va merge în jos, era puțin mai probabil că va urca. Aceste constatări nu sunt surprinzătoare. Vestea cu adevărat rea este că directorii financiari nu păreau să știe că previziunile lor nu aveau nici o valoare”.

Li s-au dat participanților și alte tipuri de exerciții din care reieșea că directorii financiari aveau o exagerată încredere în capacitatea lor de a prevedea evoluția pieței.

“Ca să mențină rata surprizelor la nivelul dorit, directorii financiari ar fi trebuit să spună, an după an: „Sunt 80% șanse ca indicele S&P să se situeze între -10% și +30%“. Intervalul de încredere ce reflectă în mod adecvat cunoașterea (mai precis, ignoranța) directorilor financiari este de peste patru ori mai mare decât intervalele pe care le-au declarat ei în realitate”.

Mai multe detalii sunt în cartea „Gândire rapidă, gândire lentă” de Daniel Kahneman.

De altfel, ideea că nimeni nu știe viitorul economic pentru că sistemul social și economic este nonlinear este prezentată și în cartea „Radical Uncertainty: Decision-making for an unknowable future” de John Kay și Mervyn King.