Stadiul aderării României la OECD. Luca Niculescu: Suntem evaluați de 26 de comitete, care acoperă practic toată viața economică și socială din România

Aderarea la OCDE este un obiectiv strategic, al treilea după aderarea la Uniunea Europeană și la  NATO. Am depus pentru prima oară cererea de aderare în 2004, exact acum 20 de ani. Pe urmă am revenit câțiva ani mai târziu și am tot revenit. Putem face o carte întreagă numai despre acest parcurs al nostru pentru a începe procesul de aderare, a explicat Luca Niculescu, Secretar de Stat si Coordonator national al aderarii Romaniei la OECD la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari.

„Multe din motivele pentru care n-am început mai devreme nu au neapărat legătură cu România, ci cu procese mai ample, cu chestiuni geopolitice, cu echilbrul între țările europene și non-europene, cu o dilemă pe care la un moment dat a avut-o și OECD-ul, cum au avut-o și alte instituții internaționale, cât să privilegiezi extinderea sau aprofundarea organizației”, a mai precizat Niculescu

În prezent, suntem în grafic cu procesul de aderare

Pentru că am început în 2022, suntem evaluați de 26 de comitete, care acoperă practic tot ce ne putem imagina din viața economică, socială din România, consideră diplomatul..

Există un domeniu de care OCDE nu se ocupă și anume securitatea. Procesul de aderare este foarte alert.

„În iunie 2022 OCDE-ul ne-a trimis o foaie de parcurs, cu jaloanele care trebuie îndeplinite pentru a adera. Am răspuns imediat printr-un memorandum inițial, ceea ce înseamnă un document de aproape 1.000 de pagini la care au lucrat cam toate instituțiile din România în care spuneam cam cum estimăm noi că ne aliniem la practicile, procedurile, standardele OCDE.

Imediat după acest document, pe care l-am depus pe 15 decembrie 2022, au început să vină foarte multe întrebări de la cele 26 de comitete și am calculat că am primit peste 10.000 de întrebări până acum!, a mai arătat Niculescu.

Suntem acum cam în faza în care am cam terminat cu misiunile de evaluare și acum au început deja audierile, unele audieri finale la Paris în fața acestor comitete, care după aceea, când consideră că ai terminat capitolul respectiv, comitetul respectiv, îți dau așa-numită opinie formală, un aviz formal, explică Luca Niculescu.

Când se adună 26, există din nou o decizie politică a ambasadorilor celor 38 de state pentru confirmarea aderării. Ambasadoarea SUA spunea într-un interviu că România este cea mai avansată dintre cele șase țări candidate. Intre timp sunt șapte pentru că a intervenit și candidatura Indoneziei în urmă cu o lună.

Experții OCDE, atunci când vin în România pentru o misiune de evaluare, au cam 50-60 de întâlniri

„Experții OCDE, atunci când vin în România pentru o misiune de evaluare, au cam 50-60 de întâlniri cu reprezentanții instituțiilor, dar și cu cei din societatea civilă, cu mediul academic, cu sindicatele, cu mediul de afaceri etc. Și după acestea primim recomandări și în funcție de cum terminăm, de cum răspundem acestor recomandări, vom încheia procesul de aderare.

Nu există un termen pentru aderare fixat în acest proces. Sunt unele țări care au aderat în 3-4 ani, altele care au aderat în 10-11 ani. E pur și simplu în funcție de cum funcționezi tu și de cum atingi acele standarde ridicate”, mai spune coordonatorul național al aderării Romaniei la OECD .

Care sunt principalele reforme?

Una dintre reformele importante este guvernanța corporativă și mai ales guvernarea întreprinderilor de stat. A existat un raport al OCDE din martie, anul trecut privind stadiul guvernanței corporative la întreprinderile de stat în România și întotdeauna s-au făcut pași în direcția bună. S-a înființat această agenție AMEPIP, pentru monitorizarea performanțelor întreprinderilor publice, o lege care este salutată în acest raport al OCDE, dar evident legea trebuie implementată până la capăt, mai spune Niculescu

Ar mai fi îmbunătățirea cadrului fiscal, modernizarea administrației fiscale, sporirea echității în sistemul de pensii, îmbunătățirea standardelor sociale, extinderea accesului la educație și, de asemenea, , sunt multe criterii care țin de partea de mediu. Cam o treime dintre cele 250-260 de instrumente pe care le avem de implementat sau de modificat au legatura cu mediul. Sigur, sunt capitole unde stăm mai bine și altele în care stăm mai puțin bine, spune specialistul citat.

Care sunt riscurile si oportunitatile intrarii Romaniei la OECD?

Există o țintă fixată de premier, respective 2026, de a fi membri ai OCDE. Există un angajament politic puternic din partea tuturor partidelor care au fost la guvernare în ultimii 20 de ani.

Cehia, Polonia, Ungaria au intrat în OCDE în 1995-1996. Slovacia puțin mai târziu în 2000. Nu cred că Polonia anului 1995 era mai dezvoltată decât România anului 2024, dar organizația s-a schimbat mult, a devenit mai relevantă și s-au schimbat și criteriile de aderare.

Cei care au intrat în anii 1990 au fost evaluați de 3 comitete. Noi, suntem acum evaluați de 26. Cei care au intrat înaintea noastră, acum câțiva ani au fost evaluați de 22 de comitete. Și în afara de aceste comitete sunt foarte multe subgrupuri. De exemplu, Comitetul de Investiții are 11  subgrupuri și tot atâtea chestionare suplimentare.

„Deci riscul cel mai mare pe care l-aș vedea ar fi să nu ne ținem de ritmul bun în care suntem acum și să ratăm această țintă de 2026. Odată ce aderăm la OCDE, intrăm în altă categorie. Vor veni mai multe investiții, ceea ce este interesant din perspectiva faptului că investițiile din fonduri europene ar putea să aibă o altă dimensiune. Țări precum Japonia sau Coreea de Sud vor fi mai interesate de investiții în România și fonduri de investiții din mai multe state vor fi mai interesate în momentul în care ești membru al OCDE.

Aderarea la OCDE va însemna un instrument puternic de transformare. Administrația românească va beneficia de o expertiză extraordinară. OCDE-ul este un rezervor de expertiză fantastic. Sunt 3000- 4000 de experți acolo. E o organizație care își bazează politicile și propunerile de politici pe date și pe statistici, adică nu pe imaginația unuia sau altuia, deci adună datele, statisticile și apoi propun politici. O bună parte din aquis-ul european se bazează pe norme ale OCDE”, arată Luca Niculescu.