Nivelul discriminării față de persoanele LGBTI în România, unul dintre cele mai ridicate din Europa (raport)

România continuă să fie una din cele mai ostile țări pentru persoanele LGBTI (lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex) din Uniunea Europeană, conform datelor publicate astăzi de Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a Uniunii Europene (UE). Persoanele LGBTI din România sunt printre cele mai afectate de agresiuni homofobe și transfobe, având în același timp printre cele mai mici rate de raportare a acestor incidente din cauza neîncrederii în poliție, potrivit unui comunicat Accept.

Accept subliniază că aceste agresiuni afectează în mod disproporționat persoanele transgender: 1 din 5 persoane trans care au luat parte la studiu raportează cel puțin un atac fizic sau sexual în ultimii 5 ani.

Potrivit studiului, în România, chestionarul a fost completat de 3214 persoane LGBTI, datele fiind reprezentative din punct de vedere statistic și comparabile între statele Uniunii Europene.

Conform datelor publicate, 43% dintre persoanele LGBTI din România declară că au fost hărțuite în ultimul an, în timp ce 15% au fost atacate în ultimii 5 ani. Cu toate acestea, numai 4% au fost la poliție să raporteze o infracțiune motivată de ură, față de media de 14% pe întreg teritoriul UE. 44% dintre persoanele LGBTI evită conștient anumite locuri, de teamă să nu fie atacate din cauza orientării lor sexuale sau identității de gen.

Situația în domeniul muncii arată un grad ridicat de discriminare. 23% dintre respondenți declară că s-au simțit discriminați la locul de muncă în ultimul an, cifră peste media europeană. Asta se întâmplă în contextul în care doar 25% dintre persoanele LGBTI sunt deschise privind orientarea lor sexuală sau identitatea de gen cu cei din cercul lor imediat, față de o medie UE de 47%.

Absența încrederii în semeni are legătură fără îndoială cu modul în care se discută în mediul școlar despre orientare sexuală și identitate de gen. 44% dintre adolescenții LGBTI ascund faptul că fac parte din comunitate la școală, comparativ cu 30% în Uniunea Europeană. Mai mult, doar 12% dintre adolescenți declară că aceste subiecte au fost adresate corect și echilibrat în spațiul educational.

În ciuda gradului ridicat de hărțuire, violență și discriminare, persoanele LGBTI din România rămân optimiste și cred în schimbare. 50% dintre respondenți cred că prejudecățile și intoleranța au scăzut în România în ultimii 5 ani, comparativ cu o medie UE de 40%. Această evoluție nu este însă atribuită statului român: doar 12% cred că autoritățile combat efectiv prejudecățile și intoleranța, în timp ce 33% dintre persoanele LGBTI din UE au încredere că guvernul national își face treaba în acest domeniu.

„Datele publicate astăzi arată o realitate pe care ACCEPT o cunoaște de mulți ani. Persoanele LGBTI din România sunt afectate de discriminare, hărțuire și violență, în timp ce statul rămâne indolent în implementarea unor politici publice care să combată efectiv aceste fenomene și, mai ales, să le prevină. România rămâne una dintre puținele state UE care nu au un pachet real de măsuri pentru gestionarea infracțiunilor motivate de ură, în ciuda deciziilor CEDO împotriva României și a abuzurilor repetate ale poliției asupra minorităților,” a declarat Florin Buhuceanu, Director de Advocacy al Asociației ACCEPT.

Rainbow Europe, indexul egalității LGBTI în Europa, plasează România la coada clasamentului, pe ante penultimul loc în UE și pe locul 39 în Europa. România are un scor de 19%, adică are doar o cincime dintre măsurile necesare la nivel legislativ care ar asigura respectarea demnității umane a persoanelor LGBTI. Acest index analizează politicile publice în domeniul nedisciminării persoanelor LGBTI și realizat de ILGA-Europe, organizația care reunește peste 600 de organizații din 49 de state europene.

„Conform Consiliului Europei, care supraveghează modul în care România implementează hotărârile CEDO în care a fost sancționată pentru încălcarea drepturilor fundamentale, este imperios necesar să avem un program național de formare al polițiștilor și procurorilor în domeniul infracțiunilor motivate de ură și tratamentului victimelor care fac parte din diverse minorități. Este necesar să avem o procedură clară de investigare, un sistem national de colectare de date și servicii pentru victimele acestor infracțiuni, precum asistența juridică, adăpost în situații de urgență și consiliere psihologică,” a adăugat Buhuceanu.