Care sunt prioritatile ministrului Culturii, Corina Suteu: "Ne aflam într-o situatie de a repara, a reevalua, a relansa"

Ministrul Culturii, Corina Suteu,a vorbit joi, într-o conferinta de presa de la Casa Ion Mincu-sediul OAR, despre prioritatile mandatului sau: Programul National de Restaurare,Patrimoniul Cultural National, dosarul Rosia Montana, Lista Indicativa UNESCO,problema cetatilor dacice si Codul Patrimoniului, informeaza Mediafax.

Printre prioritatile Ministrului Culturii, Corina Suteu, prezentate, joi, într-o ampla conferinta de presa sustinuta la sediul Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) se numara masuri legislative în vederea ameliorarii legislatiei privind protejarea monumentelor istorice, noul cadru normativ privind Programul National de Restaurare, relansarea initiativelor pentru Rosia Montana, noile amendamente la OG 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic, masurile pentru initierea procesului de revizuire a Listei îndicative a Romaniei pentru Patrimoniul Mondial UNESCO si stadiul de redactare a Codului Patrimoniului Cultural National.

Corina Suteu a fost însotita în conferinta de presa de la sediul OAR de Mihai Ghyka, responsabil de patrimoniu care a vorbit despre unul dintre dosarele principale din domeniul partimoniului, cel al Codului Patrimoniului, Stefan Balici, directorul Institutului National al Patrimoniului care a vorbit despre programul national de restaurare, dar si despre Rosia Montana si lista UNESCO, iar alaturi de acestia s-au mai aflat Edmond Niculusca, consilier al Ministrului Culturii care a punctat proiectele prioritare ale ministerului de resort pentru a salva o parte a patrimoniului, dar si consilierii pe probleme de patrimoniu Adrian Balteanu si Florian Matei Popescu care au vorbit despre arheologie si legislatie.

Corina Suteau a luat în discutie stadiul santierelor patrimoniului cultural national: „Astazi dedicam conferinta unei teme de interes national, Patrimoniul Cultural National. Intentionam sa va oferim o serie de inforrmatii în legatura cu dosarele care se afla în curs. Perspectiva din acest moment al mandatului, eu cred ca ar trebui sa fie clar pentru toata lumea ca efectele de anunt în legatura cu anumite procese nu sunt întotdeauna suficiente pentru ca aceste procese sa se deruleze. Întalnirea se refera la stadiul în care se afla anumite santiere legate de patrimoniul cultural national, cat de mult am înaintat sau nu în demersul de a construi, initia, ameliora aceste instrumente de natura legislativa, care sunt impasurile si care sunt deschiderile. As vrea sa clarificam. De fiecare data, exista tendinta ca Ministerul Culturii sa aiba o atitudine defensiva. De ce? Pentru ca de multe ori exista o necesitate de a comunica despre lucruri a caror punere în practica necesita timp. Informatia, stirea se bazeaza pe elementul spectaculos, iar munca nu se produce imediat si nu spectaculos. Trebuie sa astepti ca aceste lucruri sa se poata întampla. Din toate domeniile ministerului Culturii, domeniul patrimoniului e primul care are nevoie de timp.”, a precizat Corina Suteu în debutul conferintei sustinute.

Ministrul Culturii a insistat pe ideea ca mandatul sau va fi unul „reparatoriu”, insistand pe ideea ca procesul reparatiei este mai dificil decat cel al constructiei: „Doi, în foarte multe aspecte legislative si administrative ale Ministerului Culturii, ne aflam într-o situatie de a repara, a reevalua, a relansa anumite initiative. E important de stiut ca nu întotdeauna instrumentele la dispozitie, fondurile necesare, situatia maparii, situatia urbanistica din unele zone ale tarii este întotdeauna cea mai fericita. Ne aflam ca minister în calitate de patron al acestor instrumente, de a repara, nu de a putea lansa. A repara nu e un proces rapid si facil. E ca atunci cand restaurezi o icoana, cateodata e mult mai laborios sa o restaurezi decat sa o pictezi. Cam asta e exact situatia cu patrimoniul national, o relansare minutioasa, care trebuie facuta cu buna credinta. Chiar daca avem impresia ca Ministerul se explica, el nu se explica, ci explica. Rolul presei e de a informa si a initia publicul cititor într-o problematica care nu e întotdeauna spectaculoasa, are un aspect administrativ mai plicticos.”

Stefan Balici, directorul Institutului National al Patrimoniului a prezentat cu o bogatie de detalii Programul National de Restaurare, programul prin care statul prin MC aloca bani de la buget pentru restaurarea monumentelor istorice: „Avem 50 de milioane de lei alocati de la fondurile de stat pentru Programul National de Restaurare, însemnand dublu fata de anul trecut.”, a spus acesta.

Exista si un neajuns al Programului National de Restaurare întrucat fonduri trebuie cheltuite pe parcursul anului în care sunt alocate, ceea ce duce la stagnarea santierelor restaurarilor. În privinta fluctuarii finatarilor acordate restaurarii (din cauza alocarilor bugetare mici), firmele care executa lucrari primesc foarte putini bani în fiecare an, în raport cu fondurile necesare, fapt care duce la lungirea perioadelor de restaurare. 18.000 de monumente de arhitectura sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice. La începutul anului prin Programul National de Restaurare (PNR) existau 164 de monumente, dupa o analiza putandu-se aloca bani doar pentru 43 de santiere, o discrepanta uriasa. O solutie ar fi ca Programul sa se transforme, printr-o hotarare de guvern, într-unul cu finantare multianuala, ajungandu-se si la o economie de fonduri, a explicat Balici.

„Programul Operational Regional sau de Dezvoltare Durabila au alocari axate finantarii monumentelor istorice. Ne intereseaza si a interveni acolo unde exista valoarea extraordinara a unor monumente.”, a mai punctat Stefan Balici, directorul INP.

Corina Suteu a atentionat asupra procesului degradarii:„ Ne aflam cu foarte multe dintre siturile de patrimoniu într-o situatie în care aceste situri sunt în santier constant si sunt nefinalizate, altele se degradeaza, iar procesul degradarii nu e recompensat de un proces al restaurarii. Acest dezechilibru se adanceste în loc sa se rezolve.”

În acest sens, INP a elaborat un regulament pentru PNR care va fi propus spre dezbatere publica saptamana viitoare si va fi supus avizarii Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice la urmatoarea sedinta, spre sfarsitul lunii mai. Trebuie sustinuta transformarea PNR într-un program cu finantare multi-anuala. Pana la finalul mandatului, în luna noiembrie 2016, Ministerul Culturii va finaliza Tezele Codului Patrimoniului Cultural National care vor fi adoptate de Guvern.

Un alt punct pe lista subiectelor conferintei de joi sustinuta de reprezentantii Ministerului Culturii a fost Rosia Montana, unul dintre obiectivele Ministerului de anul acesta, fiind vorba de „relansarea unor dosar importante de includere pe lista UNESCO. Acesta este un proces lung care trebuie început si continuat într-un mod riguros si elaborat.”, potrivit Corinei Suteu.

„Înca o data aceste dosare trebuie sa corespunda cu valorile si principiile UNESCO. De aceea procesul este atat de lung, exista o exigenta a valorii universale care trebuie respectata. Ne-am reangajat într-o anumita capacitate de expertiza apta sa determine si sa construiasca dosare într-o forma în care UNESCO considera ca este echivalenta exigentelor pe care UNESCO le patroneaza.”, a mentionat Ministrul Culturii.

Aceasta a mai punctat ca va propune relansarea grupului Task Force pentru stabilirea unor masuri concrete de dezvoltare durabila si realizarea unui proiect-pilot de reconversie a zonei Rosia Montana care sa duca si la combaterea saraciei, conform cu Planul National Anti-Saracie adoptat de Guvernul Romaniei la începutul acestui an.

Se doreste constructia de instrumente ajutatoare în domeniul patrimoniului, potrivit Corinei Suteu: „Nu numai ca Rosia Montana va continua constituirea dosarului pentru lista UNESCO si vom reinitia acest proces consultativ la care va participa MDRAP, Ministerul Afacerilor Europene si Ministerul Mediului. E vorba despre un Task Force care sa coreleze dezvoltarea economica, dezvoltarea durabila cu aspectul ei cultural, aspectul economic cu cel cultural al zonei arhetipale pentru o întreaga miscare civica care a existat anii trecuti în Romania. Rosia Montana e pe lista prioritatilor acestui mandat, un dosar initiat de Vlad Alexandrescu.”

În plus, Stefan Balici, directorul INP a exprimat: „Discutam si despre dosarele pe care Romania încearca deja sa le includa în lista patrimoniului mondial fara succes: ansamblul de la Targu Jiu al lui Brancusi si centrul istoric al Sibiului. Ambele dosare au fost înaintate catre UNESCO si au primit referate negative de la forurile care consiliaza UNESCO si au fost retrase. Ambele dosare trebue reluate, regandite pentru a putea fi din nou înaintate cu succes.”

Lista Indicativa UNESCO s-a aflat printre subiectele discutate de Ministerul Culturii în conferinta de presa. În lista patrimoniul mondial exista Rosia Montana, introdusa în lista indicativa a Romaniei în februarie, dar si dosarele în stadii diferite dosarele ansamblului de la Targu Jiu al lui Constantin Brancusi, centrul istoric al Sibiului si Limesul Roman.

Institutul National al Patrimoniului – INP lucreaza la revizuirea si actualizarea acestei liste. Pentru acest demers se finalizeaza redactarea unei noi proceduri care urmeaza sa fie anuntata public în cursul saptamanii viitoare, procedura în care Ministerul Culturii doreste sa cuprinda implicarea publicului larg si a specialistilor.

Stefan Balici, directorul INP a exprimat în acest sens: „Discutam si despre dosarele pe care Romania încearca deja sa le includa în lista patrimoniului mondial fara succes: ansamblul de la Targu Jiu al lui Brancusi si centrul istoric al Sibiului. Ambele dosare au fost înaintate catre UNESCO si au primit referate negative de la forurile care consiliaza UNESCO si au fost retrase. Ambele dosare trebuir reluate, regandite pentru a putea fi din nou înaintate cu succes.”

Suteu a insitat ca: „Aceste dosare trebuie sa corespunda cu valorile si principiile UNESCO. De aceea procesul este atat de lung, exista o exigenta a valorii universale care trebuie respectata. Ne-am reangajat într-o anumita capacitate de expertiza, apta sa determine si sa construiasca dosare într-o forma în care UNESCO considera ca este echivalenta exigentelor pe care UNESCO le patroneaza.”

Un caz special pe lista prioritatilor Ministerului Culturii îl constituie o serie de proiecte: Hanul Solacolu, Casa Nanu Muscel, Moara lui Assan si Casa Miclescu, cladiri pe care Ministerul de resort doreste sa le salveze din ruina si pierdere printr-un program de consolidare si restaurare.

Edmond Niculusca, unul dintre consilierii Ministrului Culturii a exprimat în acest sens: „Hanul Solacolu este punct intens care ar putea duce la regenerarea zonei Calea Mosilor. (…) În acest moment proprietarii au depus la Ministerul Culturii o schita de proiect. Cautam solutii tehnice si juridice prin care sa stabilim un parteneriat noi MC cu proprietarul privat.” Ministerul Culturii considera ca proiectul Hanului Solacolu ar putea fi unul pilot pentru ceea ce înseamna implicarea Ministerului în salvarea Patrimoniului Construit.

Corina Suteu a exprimat ca îsi doreste ca Ministerul sa construiasca forme de colaborare prin care MC sa gaseasca solutii care sa tina cont de toate aspectele sistemice ale problemelor patrimoniului, „de mostenirea nu foarte fericita pe care am avut-o, si sa creeze si forme de colaborare originale, de laborator care ulterior sa devina cazuri de buna practica.”

Referitor la problema cetatilor dacice, reprezentantii Ministerului Culturii au declarat: „Am luat decizia sa initiem procesul dupa modelul cetatii dacice de la Sarmizegetusa Regia. Decizia noastra a fost de a încerca sa trecem administratia celorlalte situri din judetul Hunedoara la Consiliul Judetean. Solutia este descentralizarea care implica si responsabilizarea structurilor locale pentru protejarea patrimoniului national si a patrimoniului mondial UNESCO. Am luat deja legatura cu Consiliul Judetean, ei trebuie sa faca aceasta cerire catre autoritatile centrale. Speram sa ducem lucrurile într-o faza în care sa nu existe o întoarcere la situatia initiala. (…) Acest tip de abordare face parte din coaborarea cu autoritatile locale si din încurajarea de a partaja si a face schimb de expertiza între autoritatea locala si cea centrala.”

Nu în ultimul rand, Corina Suteu a vorbit despre Codul Patrimoniului: „Este un proiect pe care îl asumam pana la sfarsitul mandatului, nu e garantat a fi scos la sfarsitul mandatului. Vom scoate o serie de teze. Deja au fost definite o serie de principii. Vom continua aceste consultari. Codul Patrimoniului este un tip de demers în care trebuie sa avem mare grija cand deschidem si consideram finalizat fiecare aspect. Acest santier este unul complex. De ce este nevoie de atat de mult timp? Specialistii trebuie sa se puna de acord, e vorba despre un timp de dezbatere, elaborare, gandire, discutii extrem de important pentru ca numai asa putem ajunge la un cadru care sa fie reprezentativ pentru toate domeniile în care codul patrimoniului va fi operational. Nu putem sa mergem mai repede decat muzica.”