VIDEO Nicușor Dan, către Trump: „Puteți conta pe noi”. Trump a numit românii „fantastici” / Principalele momente de la reuniunea inaugurară a Consiliul pentru Pace
Primul summit al „Consiliul pentru Pace”, înființat de președintele american Donald Trump, a început joi la Washington cu un discurs de 45 de minute al președintelui Trump. El le-a mulțumit tuturor liderilor mondiale care au venit, inclusiv lui Nicușor Dan pe care l-a numit „prim-ministru” al României. Președintele american s-a referit și la români pe care i-a numit „fantastici”. În discursul său, Donald Trump a făcut referire la relația SUA – Europa și a indicat că o decizie privind Iranul va veni într-un termen de 10 zile.
Reuniunea a ajuns la final
Evenimentul s-a încheiat cu un discurs al președintelui american Donald Trump. „Este una dintre sau poate cea mai importantă zi a carierelor noastre. Este ceva foarte special. Vom rezolva Gaza. Vom face Gaza de succes și o țară sigură”, a spus Trump. „Suntem un grup de oameni puternici și strălucitori și cred că putem face lucruri pe care alții nici nu le pot concepe”.
„Nu mi se pare a fi o încercare de a înlocui ONU”
Edi Rama, prim-ministrul Albaniei, a respins afirmațiile aliaților NATO potrivit cărora Consiliul Păcii ar submina autoritatea Organizației Națiunilor Unite.
„Nu mi se pare a fi o încercare de a înlocui ONU”, a declarat Rama. „Dar dacă ajută la trezirea acestui gigant agonizant, atunci să-l trezim.”
Intervenția lui Nicușor Dan: „Puteți conta pe noi”
„În primul rând, domnule președinte Trump, vă mulțumesc pentru organizarea acestei întâlniri, pentru implicarea și leadershipul dumneavoastră în planul de pace din Gaza și pentru eforturile depuse în alte părți ale lumii”, și-a început Nicușor Dan
„Întrebarea este: cum să acționăm pentru pace? Acest format este important. Ce poate face România? Putem crește numărul zborurilor pentru a evacua copiii și a-i trata în spitalele din România”, a mai spus Nicușor Dan.
În final, Nicușor Dan a transmis că „puteți conta” pe România.
Discurs în rusă la Washington
Iau pe rând cuvinte liderii din Bahrain, Kazahstan și Uzbekistan. Aceasta din urmă a fost singurul ce nu a vorbit în engleză ci în rusă.
Discuții despre viitorul Gaza
Reuniunea continuă cu discursurile oficialilor care lucrează direct pe dosarul Gaza. „Am stabilit astăzi măsuri decisive pentru a reconstrui Gaza pentru populația din Gaza”, spune fostul premier britanic Tony Blair. „Nu putem schimba trecutul, dar avem posibilitatea să schimbăm viitorul”, a spus Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump care acționează în numeroase afaceri externe ca emisar al președintelui american.
Anterior, analiștii au criticat lipsa reprezentării palestiene din Consiliul pentru Pace.
Anterior, Donald Trump a anunțat că Kazahstan, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bahrain, Qatar, Arabia Saudită, Uzbekistan și Kuweit au donat peste 7 miliarde de dolari pentru a ajuta Gaza și că Indonezia, Maroc, Albania, Kosovo și Kazahstan „au trimis trupe și forțe de poliție pentru a stabiliza situația din Gaza”.
Decizia pe Iran, în 10 zile
Președintele Donald Trump a indicat că o decizie privind Iranul ar putea fi luată în următoarele 10 zile.
„S-ar putea să fim nevoiți să facem un pas mai departe, sau poate că nu. Poate că vom ajunge la un acord”, a spus Trump. „Veți afla probabil în următoarele 10 zile, dar întâlnirea de astăzi este dovada că, cu o conducere hotărâtă, nimic nu este imposibil”, a declarat Trump.
Donald Trump, discurs de peste 45 de minute
Președintele american a început summitul Consiliului pentru Pace cu un discurs de aproximativ 45 de minute. Nu a oferit foarte multe explicații despre cum va funcționa acest organism, după cum observă și jurnaliștii de la The Guardian.
Președintele Trump i-a dat apoi cuvântul vicepreședintelui său, JD Vance. După o scurtă intervenție a acestuia, a vorbit și secretarul de stat Marco Rubio. El a subliniat că situația din Fâșia Gaza nu ar putea fi „rezolvată” de instituțiile internaționale existente, motiv pentru care este necesar Consiliul pentru Pace.
„Trebuie să reușim cu asta, nu există un plan B pentru Gaza, planul B este întoarcerea la război”, a afirmat șeful diplomației americane.
Despre relația cu Europa
Donald Trump a afirmat că SUA au o relație „excelentă” cu Europa, în pofida tensiunilor din ultimul timp între Washington și cancelariile europene. El a anunțat apoi că Norvegia va găzdui un eveniment organizat de Consiliul pentru Pace, deși din comentariile sale nu s-a înțeles dacă va fi vorba de următorul summit al organizației.
„Când am văzut notița aceasta – ‘sunt entuziasmat să anunț că Norvegia…’ – am crezut că îmi vor da Premiul Nobel. Oh, asta nu e la fel de entuziasmant”, a spus Donald Trump.
El a vorbit și despre faptul că nu intenționează ca ONU să fie înlocuită de Consiliul pentru Pace, dar comentariile sale au fost pe alocuri contradictorii, președintele SUA afirmând la un moment dat că organismul pe care l-a creat ar putea superviza ONU în viitor.
Despre războiul din Gaza
Despre războiul din Fâșia Gaza președintele Trump a afirmat că acesta s-a încheiat în mod real și că în exclava palestiniană au mai rămas doar „niște focuri mici”.
Trecând la Iran, el a spus că nu poate exista pace în Orientul Mijlociu dacă Republica Islamică va avea arme nucleare.
Apoi a abordat succesul la box office al filmului „Melania” despre Prima Doamnă Melania Trump. „Este documentarul cu cele mai mari încasări din istorie, vă vine să credeți asta?”, i-a întrebat Donald Trump pe cei prezenți.
Nicușor Dan, „prim-ministrul României”, în cuvintele lui Donald Trump
„Prim-ministrul Dan” al României, l-a prezentat Donald Trump pe președintele român. „Un popor minunat, poporul român, sunt fantastici”, a continuat Trump, înainte de a-i spune lui Nicușor Dan: „tu ești fantastic”. „Și mulți dintre ei vin și lucrează în această țară, și ne ajută în această țară, ei sunt niște oameni foarte serioși”, a afirmat Donald Trump referitor la români.
Nicușor Dan a dat mâna cu Donald Trump
Înainte de începutul summitului, Donald Trump și Nicușor Dan au dat mână, reiese din câteva fotografii furnizate de Administrația Prezidențială.
Trump a reiterat că dorește ca inițiativa va urmări în cele din urmă să medieze conflicte la nivel mondial, nu doar asigurarea păcii în Gaza. El a vorbit pe larg despre rolul său în medierea conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan și a afirmat că premierul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev au devenit „prieteni” datorită eforturilor sale.
Apoi i-a trecut în revistă pe liderii prezenți. Despre Javier Milei a subliniat că l-a ajutat să câștige alegerile parlamentare de anul trecut, iar apoi și-a exprimat sprijinul puternic pentru Viktor Orban pentru alegerile legislative pe care Ungaria le va organiza în aprilie.
Donald Trump a deschis summitul Consiliului pentru Pace
Președintele Donald Trump a reluat în discursul său de deschidere afirmația sa potrivit căreia a oprit 8 războaie și le-a mulțumit celor prezenți. Apoi a început să vorbească despre randamentul de pe bursele americane.
Revenind la subiect, el a afirmat că inițiativa Consiliului pentru Pace este unul dintre cele mai importante proiecte ale sale. Situația din Fâșia Gaza „este foarte complexă”, a spus liderul de la Casa Albă.
El a afirmat că liderii mondiali care nu s-au alăturat Consiliului o vor face în cele din urmă. „Este cel mai prestigios Consiliu pus vreodată laolaltă”, a subliniat el.
Delegații au început să umple sala în care vor avea loc discuțiile. În deschiderea summitului sunt așteptați să vorbească președintele Donald Trump și vicepreședintele JD Vance.
Întârziere mare față de ora oficială anunțată pentru începerea summitului
Delegații țărilor membre ale Consiliului sunt așteptați acum într-o sală separată, unde vor avea loc discuțiile propriu-zise. Începerea summitului a întârziat cu peste 40 de minute.
Poză de grup
Șefii de stat și guvern prezenți s-au strâns pentru o poză de grup înainte de începerea oficială a discuțiilor, la jumătate de oră după ora anunțată oficial. La fotografia de grup par să fi fost invitați însă doar reprezentanții țărilor care au anunțat oficial că se vor alătura Consiliului.
Cine se află la Washington pentru Consiliul pentru Pace
Parteneri cheie ai Statelor Unite au declinat invitațiile lui Trump, pe fondul îngrijorărilor legate de modul de funcționare a Consiliului pentru Pace și a faptului că acesta ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite (ONU) în rezolvarea multilaterală a conflictelor globale.
Presa americană scrie că reprezentanți ai cel puțin 40 de țări, inclusiv șefi de stat, s-au deplasat la Washington pentru summitul care urmează să aibă loc la Institutul pentru Pace al SUA.
Mai mulți șefi de stat sau guvern vor lua parte la discuții, printre care premierul ungar Viktor Orban, președintele argentinian Javier Milei, președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, cel azer Ilham Aliyev, premierul armean Nikol Pashinyan, cel albanez Edi Rama, și Nicușor Dan.
Dintre țările membre ale UE, Ungaria și Bulgaria s-au alăturat Consiliului pentru Pace, în timp ce alte 5 – România, Italia, Cipru, Cehia și Grecia – au confirmat că vor trimite reprezentanți în calitate de „observatori”. Președintele Nicușor Dan participă la summit, în timp ce Italia va fi reprezentată de ministrul său de externe Antonio Tajani. Cehia va fi reprezentată la rândul ei de ministrul său de externe Petr Macinka, Ciprul de ministrul de externe Constantinos Kombos, iar Grecia de viceministrul de externe Haris Theoharis.
Polonia, un alt aliat important al SUA din Europa, l-a trimis ca observator pe Marcin Przydacz, un consilier al președintelui Karol Nawrocki.
Despre ce se va discuta la primul summit al Consiliului pentru Pace
Trump urmează să anunțe un plan de reconstrucție de mai multe miliarde de dolari pentru Gaza, împreună cu contribuții din partea membrilor Consiliului, președintele SUA declarând în weekend că până acum au fost promise peste 5 miliarde de dolari, fără a identifica țările care au promis aceste fonduri.
De asemenea, este programată prezentarea detaliilor privind planurile pentru o forță de stabilizare autorizată de ONU în Gaza, incluzând mai multe țări care, potrivit unui oficial de la Casa Albă, plănuiesc să aloce câteva mii de soldați acestei inițiative.
Un oficial de rang înalt al SUA a declarat pentru NBC News că întâlnirea va include actualizări privind „toate liniile de acțiune”, inclusiv asistența umanitară, Comitetul Național pentru Administrația Gaza și Forța Internațională de Stabilizare.
Donald Trump și-a exprimat optimismul înaintea summitului, spunând reporterilor aflați la bordul Air Force One marți că „cei mai mari lideri din lume” se alătură Consiliului pentru Pace, pe care l-a prezentat inițial ca un organism pentru supravegherea eforturilor de pace din Gaza, înainte de a-i extinde drastic mandatul într-un organism de tip ONU menit să abordeze marile conflicte mondiale.
Care sunt țările fondatoare ale Consiliului pentru Pace
Trump a anunțat oficial înființarea Consiliului pentru Pace la Forumul Economic Mondial ce a avut loc la Davos în ianuarie, când 26 de țări s-au alăturat eforturilor sale. Țările „fondatoare” ale Consiliului pentru Pace sunt, în afară de SUA: Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Albania, Bahrain, Belarus, Bulgaria, Cambodgia, El Salvador, Egipt, Ungaria, Indonezia, Iordania, Kazakhstan, Kosovo, Kuweit, Mongolia, Maroc, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, și Vietnam.
Însă nu toate dintre acestea au trimis delegații conduse de șefii lor de stat sau guvern. De exemplu, Bulgaria este reprezentată de o delegație condusă de Ivan Naydenov, secretar permanent la Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia, iar cea a Turciei va fi condusă de ministrul de externe Hakan Fidan. Israelul, cel mai apropiat aliat al SUA din Orientul Mijlociu, este reprezentat la reuniunea de joi de ministrul de externe Gideon Saar.
Deocamdată nu este clar câte dintre țările participante au donat un miliard de dolari Consiliului în schimbul statutului de membru permanent al Consiliului.
De la discuții lipsesc principalii aliați ai SUA din Europa și Asia. Marile puteri europene ca Marea Britanie, Franța, Germania și Spania au refuzat invitațiile, unele invocând îngrijorări legate de carta organismului, care nu menționează direct Gaza, și alte neclarități.
Papa Leon al XIV-lea, primul suveran pontif din Statele Unite, a refuzat cu o zi în urmă invitația lui Trump de a se alătura Consiliului, Vaticanul exprimând îngrijorarea că „ONU este responsabilă în primul rând pentru gestionarea acestor situații de criză”.
Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a numit decizia Sfântului Scaun „profund nefericită”, adăugând: „Nu cred că pacea ar trebui să fie partizană, politică sau controversată”.
Rusia nu participă până la urmă la primul summit
Unii lideri mondiali și-au exprimat de asemenea îngrijorarea privind posibila implicare a Rusiei în Consiliu, după ce Kremlinului i-a fost transmisă o invitație. Serghei Riabkov, viceministrul rus de externe, a declarat însă că țara sa nu va participa la primul summit, dar că încă „lucrează la poziția sa pe termen lung”, potrivit agenției ruse de stat TASS.
Uniunea Europeană a refuzat invitația lui Trump, dar a trimis-o ca observator la summit pe Dubravka Suica, comisara europeană pentru Mediterana.
Deși unii aliați ai SUA au optat să nu participe la inițiativă, cel puțin unul a fost exclus complet din consiliu, Trump retrăgând invitația Canadei luna trecută. Liderul de la Casa Albă a luat decizia la scurt timp după ce premierul canadian Mark Carney a susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos un discurs considerat istoric, el avertizând în termeni fără echivoc asupra unei „rupturi” în ordinea mondială.
Palestinienii nu iau parte la discuțiile despre soarta Fâșiei Gaza
Unii experți în drepturile omului și drept internațional au condamnat Consiliul pentru Pace ca fiind un proiect colonial și au pus la îndoială lipsa reprezentării palestiniene în Consiliul Executiv al organismului pentru Gaza.
„Este o operațiune colonialistă: alții decid pentru palestinieni”, a spus cardinalul Pierbattista Pizzaballa, Patriarhatul Latin din Ierusalim, potrivit ziarului italian Il Sole 24 Ore.
Dr. Mahmoud Al-Habbash, consilierul președintelui palestinian Mahmoud Abbas, a declarat că este un „aranjament temporar” pe care „liderii palestinieni îl resping în orice circumstanțe”, dar că este „răul mai mic”, având în vedere situația umanitară din exclava palestiniană.
„Până acum, nu am văzut ca interesele Gazei să fie reflectate în Consiliul pentru Pace”, a declarat și Julie Norman, cercetătoare asociată în Programul pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House, într-un interviu telefonic miercuri. „Acest lucru a fost clar din modul în care mandatul consiliului s-a schimbat”, a subliniat ea.
Lipsa reprezentării palestiniene ar putea deveni o problemă și mai divizivă după ce Israelul a decis să se alăture Consiliului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut anunțul într-un mesaj distribuit pe rețeaua de socializare „X” săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Washington pentru a-l întâlni pe Trump.
Liderul de la Casa Albă și-a exprimat ambițiile ridicate pe care le are pentru Consiliul pentru Pace, afirmând marți că acesta a mers „mult dincolo de Gaza”.
„Cred că va fi pace în întreaga lume,” a spus el, adăugând că, deși consiliul său va lucra „în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite”, el consideră că ONU nu și-a „atins potențialul”.
Structura controversată a Consiliului pentru Pace
Deutsche Welle subliniază că o preocupare majoră în rândul statelor invitate este structura Consiliului. În prezent, președintele SUA este singurul președinte al acestuia și reprezintă SUA. Sub el se află Boardul, format din statele membre, care decide asupra bugetului și negociază deciziile comune.
Apoi există un Comitet Executiv, format din șapte persoane alese de Trump, printre acestea numărându-se secretarul american de stat Marco Rubio, președintele Băncii Mondiale Ajay Banga, Jared Kushner, ginerele președintelui SUA, și Steve Witkoff, emisarul său special care a negociat atât încheierea conflictului din Fâșia Gaza, cât și a celui dintre Rusia și Ucraina. Rolul Comitetului Executiv este de a pune în aplicare deciziile Boardului.
În calitate de președinte, Trump are dreptul exclusiv de a invita alte state să se alăture Boardului, de a respinge prin veto deciziile și de a „crea, modifica sau dizolva entități subsidiare”, potrivit cartei Consiliului. Trump poate fi înlocuit doar prin demisie voluntară sau „ca urmare a incapacității” de a exercita funcția.
Acest lucru ridică o problemă, afirmă Max Rodenbeck, director de proiect pentru Israel și Palestina la International Crisis Group, un think tank nonprofit axat pe prevenirea conflictelor.
„Așa cum este formulată acum [carta], Trump s-ar putea retrage din funcția de președinte al SUA și ar putea rămâne în continuare șeful Consiliului pentru Pace și să-și numească propriul succesor”, explică acesta.
Deși ar putea funcționa în cazul conflictului din Gaza, Rodenbeck consideră că o structură dominată de SUA „nu este forma unei organizații internaționale care să aibă legitimitate democratică”.
INTERVIURILE HotNews.ro