Cum transformă pandemia spațiile publice din București? Primarii, obligați să rezolve problemele care trenează de 20 de ani: deficitul spațiilor verzi și al locurilor de parcare, eliberarea trotuarelor

Pandemia a schimbat substanțial comportamentul oamenilor, opțiunile de petrecere a timpului liber și de deplasare. În aceste condiții, în București, lipsa spațiilor verzi de lângă casă, aglomerația din marile parcuri, lipsa pistelor de biciclete, lipsa parcărilor și trotuarele pline de mașini, ineficiența transportului public și lipsa pistelor de biciclete au devenit tot mai vizibile și mai discutate. Orașul trebuie să se schimbe, iar presiunea pusă de pandemie ar putea crea această oportunitate. Ce spun specialiștii că trebuie făcut și ce promit primarii.

Unde suntem

”În timpul pandemiei oamenii au redescoperit valoarea naturii, a spațiilor verzi, foarte multă lume a început să plece din București pentru că s-au aglomerat foarte tare parcurile, au început să se caute foarte mult casele cu curte. La ora asta curtea și balcoanele care aproape dispăruseră de la bloc au revenit în trend, este un fenomen de reconfigurare a proiectelor, lumea a început să ceară asta. Dar asta vine dinspre piață, în zona privată. În zona publică ar trebui să avem și acolo niște răspunsuri și niște reglementări. În pandemie oamenii trebuie să respecte distanța de 2m, ceea ce era imposibil pe trotuarele blocate mașini. În anumite situații, ca răspuns, oamenii au reconsiderat strada care a devenit o infrastructură pentru practicarea sportului, a jocului, asta și fiindcă din nefericire s-au închis curțile școlilor și parcurile pentru o perioadă. În perioada aia, în Colentina am văzut că oamenii dădeau turul parcului și se înghesuiau pe trotuarul din jur ca să vadă natura”, a declarat pentru HotNews.ro antropologul Bogdan Iancu.

Str. Batistei – un pieton se strecoara printre o masina parcata pe trotuar si zid

Arhitectul Ștefan Ghenciulescu, redactor șef al revistei Zeppelin, vede în pandemie o oportunitate pentru ca orașul să-și rezolve problemele.

”Această pandemie poate fi o oportunitate și un imbold pentru autoritățile locale să rezolve aceste restanțe, fiindcă așa cum lumea își dă seama că dacă își închide tot timpul balcoanele și nu are grădini și verdeață este foarte rău, așa avem nevoie și în oraș de spațiu verde și de circulat în diferite moduri. Trebuie doar puțin curaj”, a declarat acesta pentru HotNews.ro.

Și Irina Zamfirescu, ONG-ist, este de părere că pandemia poate reprezenta o șansă pentru București să-și rezolve restanțele, iar în noul context, orașul trebuie să se transforme.

”Cred că cea mai importantă lecție a acestei pandemii este prioritizarea sănătății. Asta înseamnă creșterea calității aerului, adică reducerea transportului auto individual și creșterea calității și suprafeței spațiilor verzi, și un stil de viață sănătos, adică promovarea mersului pe jos ca alternativă de transport. Bucureștiul nu mai poate arăta la fel ca înainte de pandemie. Dacă lăsăm ca acest moment crucial din istoria noastră să treacă fără să fi învățat nimic, ratăm cea mai importantă șansă a acestui oraș de a-și reveni la viață, el și cetățenii ce-l locuiesc. Suntem în continuare în faza de telemuncă, deci Primăria Capitalei are timp și oportunitatea perfectă de a face toate acele lucrări necesare pentru ca acest oraș să-și revină. Dincolo de beneficiile pentru plămânii noștri, cred că un proiect de oraș care să implementeze principiile dezvoltării durabile ar face ca acest oraș să fie, în sfârșit, locuit, și nu doar tranzitat. Cred că este singurul lucru bun care poate ieși din toată această tragedie numită pandemia SARS-COV-2. Cred că ar fi sfâșietor să ratăm singurul lucru bun care poate ieși din ce a fost mai urât în ultimii zeci de ani”, este de părere Irina Zamfirescu.

Ce soluții sunt

Există lucruri care au nevoie de timp, dar și soluții care se pot implementa imediat, a declarat pentru HotNews.ro arhitectul Ștefan Ghenciulescu, redactor șef al revistei Zeppelin.

”Acum este necesară mai mult ca oricând îmbunătățirea spațiului public. Asta s-a și întâmplat în alte părți, au profitat de lockdown în primăvară să mai închidă străzi, să mai facă străzi pietonale. Vezi la Paris. Evident că toate lucrurile astea țin și de o strategie generală, țin de o strategie de circulație care să fie cu adevărat modernă și să nu mai fie modernitate de anii 50-60. În ultimii 50-60 de ani lumea merge peste tot în Europa și America pe pieton și transport public, transport alternativ, nu pe privilegierea mașinii. Ca atare, ar trebui să avem și noi o astfel de strategie de circulație care să privilegieze transportul în comun și pietonii și bicicliștii. Dar aici trebuie o strategie generală fiindcă, să închizi o stradă pentru mașini sau un număr de benzi trebuie să gândești și la scara orașului, nu se poate face haotic. Dacă lași mai puține mașini trebuie să lași mai mult transport public, de exemplu. Dar asta durează”, a explicat Ștefan Ghenciulescu.

Pe termen scurt acesta spune însă că se pot scoate terasele și chioșcurile ilegale sau în exces din parcuri, iar trotuarele pot fi curățate de panourile publicitare și astfel să fie mai mult loc pentru pietoni.

”Cred că în parcuri ar putea fi eliminată o mare parte din chioșcuri, terase, restaurante și alte lucruri de acest fel mai mult sau mai puțin ilegale care au înlocuit spațiul verde, nu cred că trebuie lățite aleile în parcuri ca să avem mai puțină iarbă și flori, ci trebuie îndepărtate acele lucruri care blochează circulația pietonilor și sunt mai multe decât e cazul. Tendința administrației locale atunci când are un parc este să-l umple cu de toate. Nu sunt convins, cu riscul de a fi nepopular, nici că este nevoie de atât de multe locuri de joacă în parcuri, trebuie un echilibru. Panourile acestea de afișaj cu stâlpi puse pe trotuar ar trebui să dispară toate de fapt fiindcă aduc profit câtorva oameni și în rest niciun beneficiu”, a mai explicat Ghenciulescu.

Lacul Herăstrău nu se mai vede din cauza teraselor

Chioșcuri lângă parcul de distracții din Parcul Herastrau

În ceea ce privește eliberarea trotuarelor de mașini, măsura merge mână în mână cu îmbunătățirea transportului public, amenajarea pistelor pentru biciclete și construirea unor parcări noi.

”Aș interzice parcarea pe trotuar și oamenii să analizeze încă o dată dacă au nevoie de o mașină, două, trei. Dar aș dubla această măsură cu transport public de calitate. Dacă vrem să contracarăm acest trafic super congestionat, unul dintre cele mai congestionate din lume, ar trebui investit foarte mult într-un transport public de calitate care să acopere egal tot Bucureștiul. Dar este o lupă foarte greu de dus. Cel puțin cu mașinile aflate acum pe trotuar, după părerea mea este un fenomen foarte greu de contracarat. Și din păcate la noi parcările făcute de primării pentru eliberarea trotuarelor omoară spațiile verzi. Dacă parcările nu sunt subterane sau supraterane, tot ce faci este să tai din spațiul verde, mai ales între blocuri, ca să faci parcare. Vezi situația din Sectorul 3. Ideea este de fapt să ai mai puține mașini”, este de părere Bogdan Iancu, sociolog.

Str. Eforie – Masinile blocheaza unul dintre trotuare

Ștefan Ghenciulescu spune că interzicerea parcării pe trotuar ar trebui să se facă în funcție de zonă, fiind zone mai ales în centru, unde sunt parcări la câteva sute de metri, iar trotuarele pot fi eliberate imediat.

”Privind parcarea, aici trebuie să nuanțăm puțin. Trebuie înțeles că acum sunt în circulație peste 1 milion de mașini și că trebuie să ai o strategie pe termen lung. Nu poți să ceri oamenilor să nu mai meargă cu mașina dacă nu le dai alternative. Până nu faci un transport public ca lumea, care să vină foarte des și până nu poți să mergi cu bicicleta, nu se poate. Cred că în ceea ce privește toată nesimțirea asta cu mașinile parcate pe trotuare, de exemplu, trebuie să acționăm în mod diferit. Una este să fii în cartier unde nu ai unde să parchezi mașina și acolo trebuie să faci parcaje și să speri că tot mai puțini oameni își vor lua mașini dacă au alternative și cu totul altceva este în centru, când te afli la câteva sute de metri de un parcaj public și în continuare lumea parchează pe trotuar. În astfel de lucruri ar trebui să fie toleranță zero. Poate dacă ai avea o politică să scazi prețurile de la parcajele Primăriei și în același timp să fii mai sever cu măsurile luate împotriva celor care parchează ilegal, cred că s-ar putea face imediat”, a explicat Ștefan Ghenciulescu.

Eliberarea trotuarelor de mașini, dar și reducerea numărului de mașini din trafic ar genera o mulțime de oportunități.

”Dacă reduci din traficul auto mai capeți loc să lărgești trotuarele, trebuie să le lărgești ca să circule lumea cum trebuie și să nu faci slalom printre mașini și chioșcuri și panouri publicitare. Dacă lărgești trotuarele ai loc și pentru copaci și pentru bicicliști și să mergi cum trebuie. În Barcelona, cam peste tot proporția între pietoni, bicicliști și mașini ca spațiu în secțiunea străzii este în favoarea celor dintâi. La noi este invers. Acolo azi vezi că un bulevard are 4 benzi, peste un an vezi că a rămas cu două. Nu cred că fanatismul ne ajută, lucrurile pot conviețui. Nu cred în scoaterea mașinii complet din oraș, nu cred în pietonalizarea totală a majorității străzilor, eu cred într-o împăcare și o domolire. Cred că în loc să scoatem mașinile de tot de pe o anumită stradă, am lăsa doar una sau două benzi pentru ele și am completa ar fi mai bine”, a mai explicat Ghenciulescu.

În ceea ce privește spațiile verzi și aici sunt soluții pe termen lung și pe termen scurt, unele cu investiții mari, altele cu investiții minime.

”Cred că ceea ce se poate face treptat ar fi să regenerăm măcar spațiile verzi reziduale care la ora asta nu sunt folosite. Un prim pas ar fi să cartografiem aceste spații și ele să devină o resursă, iar în timp să renunțăm la mașină și să oferim mai mult spațiu pentru pietoni. Sunt spații pe care Primăria le poate identifica și dacă sunt private, Primăria să înceapă să negocieze să le cumpere. O problemă care se poate rezolva ușor este contracararea acestui fenomen care presupune înlocuirea gardurilor vii din oraș cu garduri metalice. Trebuie complet renunțat la gardurile de metal de tip coteț, apărute încă de pe vremea lui Liviu Negoiță. Trebuie umplut orașul de garduri vii care oferă oxigen și colectează praful pe care îl respirăm. O soluție este ca în zonele unde oamenii au revendicat strada, în cartierele de case sau de blocuri cu înălțime mică, să pui un regim de viteză mic astfel încât să poți să practici sportul pe stradă la modul la care se întâmpla acum 30 de ani. Dar nu numai în centru ci începând de la periferie”, a explicat antropologul Bogdan Iancu.

Ștefan Ghenciulescu spune că primul pas ar fi să nu mai dispară spațiile verzi existente, acestea fiind asaltate în fiecare zi proiecte imobiliare. Apoi, refacerea plantațiilor de aliniament și plantarea de copaci pe marginea străzilor.

”Una dintre soluții este să fie scris în lege, astfel încât chiar dacă se retrocedează un spațiu verde între blocuri de exemplu sau în parcuri, pe ele să nu ai voie să construiești și să le menții funcțiunea. Acest lucru a existat în legislație și a fost scos. Deci primul răspuns este să nu reducem și mai mult această suprafață de spațiu verde. Ca să faci altele noi, trebuie găsit unde. Cred că trebuie reluate și întărite plantațiile de aliniament pe străzi. Cred că este foarte important ca aceste culoare verzi care trec dintr-o parte în alta a orașului să existe. Avem, dreptul să existe copaci și pe stradă, nu doar în parcuri. Orice oraș normal și care are verile acestea înspăimântătoare pe care le are Bucureștiul are plantații de aliniament”, a mai explicat Ghenciulescu.

Potrivit unei analize făcute de HotNews.ro în această toamnă, Primăria Capitalei a dat aviz de defrișare în ultimii 4 ani pentru aproape 30.000 de arbori și permisiunea de toaletare pentru încă aproape 100.000 de arbori de pe aliniamentele stradale și dintre blocuri. Din experiența ultimilor 10 ani, o bună parte din arborii toaletați au sfârșit prin a se usca și a fi tăiați. Datele reflectă doar situația din acte, cuprinzând doar arborii care s-au tăiat/toaletat legal. Dan Trifu, vicepreședintele Ecocivica, spunea însă că fără aviz de defrișare se mai taie circa 10.000 de arbori pe an, doar pe de domeniul public, deci 40.000 în ultimii 4 ani. În ceea ce privește toaletările, din datele Ecocivica, s-ar usca circa 30% dintre arborii toaletați.

Citește aici materialul.

Cum văd primarii din București schimbarea

Cel puțin la nivel declarativ, primarii din București spun că au înțeles schimbările produse de pandemie și vor veni cu soluții și proiecte pe măsură.

”Pandemia cu certitudine a schimbat și schimbă obiceiurile pe care oamenii le au și inclusiv orașul trebuie să se plieze pe nevoile pe care oamenii astăzi le au. Spațiile publice amenajate în capitală sunt insuficiente. De aceea consider că aceste spații trebuie extinse. Primul și cel mai important aspect, cred că trebuie să existe mai multe parcuri dar și spații de petrecere a timpului liber și pentru sport”, a declarat primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, pentru HotNews.ro.

”Pandemia a schimbat foarte mult felul oamenilor de a se transporta și de a merge la locul de muncă, la școală și este foarte clar că trebuie să regândim toată strategia și în funcție de aceste lucruri. Este clar că electronicul, digitalul și online-ul au o influență foarte mare în noua situație pandemică și este foarte clar că soluțiile transport alternativ sunt unele dintre cele mai căutate pentru transportul celor care sunt precauți. Este foarte clar că acele promisiuni pe care le-am făcut în campanie, că avem nevoie de piste pentru biciclete, de trotuare mai largi vor fi cu atât mai importante. Este adevărat în același timp că pandemia a făcut foarte mulți oameni să evite mersul cu transportul în comun și să vrea să meargă mai degrabă cu mașina. Este o provocare pentru a sigura normele de distanțare socială în mijloacele de transport în comun și de asigurare a transportului alternativ și de a reuși să implementăm acele locuri de muncă mai aproape de casă, ce spuneam în campanie, pentru a merge la serviciu pe jos, ceea ce ar reduce din nevoia de transport în comun și nevoia de mașină personală. Este vorba despre o abordare urbanistică mixtă, adică să prevedem în documentațiile de urbanism și birouri în zonele rezidențiale”, este de părere primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu.

Concret, în Sectorul 4, Daniel Băluță vrea să amenajeze două noi parcuri, unul de 2,7 hectare și unul de 2,5 hectare.

”În următorii 4 ani ne-am propus să deschidem două noi parcuri. Parcul Tudor Arghezi care va fi pe bd Metalurgiei, acum lucrăm la proiectul tehnic. În momentul acesta acolo este un teren viran, urmează să plătim exproprierea. Este un parc mult așteptat de oamenii din această zonă, fiindcă din nefericire sectorul 4 această zonă nouă de dezvoltare nu a avut spații verzi. Având în vedere că și populația Sectorului 4 a crescut, avem nevoie ca de aer de acest spațiu verde nou. Discutăm de câteva zeci de mii de oameni care s-au mutat pe străzile adiacente – strada Poștalionului, Drumul Binelui, Drumul Alunișului și nu unde să meargă cu copiii. Cel mai apropiat parc de ei este foarte departe. Pe de altă parte, parcurile mari, Tineretului, Carol, Orășelul Copiilor sunt foarte aglomerate, de aceea e nevoie de un nou parc în această zonă. Celălalt parc este un proiect mai vechi pe care l-am folosit pentru următoarea linie de finanțare – green deal – și anume România Parc 2018. Ne interesează să găsim finanțare pentru el. Avem gata inclusiv autorizația de construire. Are o suprafață aproximativ 2, 5 ha, este un parc tematic. Parcul se va afla pe terenul neamenajat în acest moment lângă Palatul Copiilor, între Parcul Lumea Copiilor și parcare”, a declarat Băluță pentru HotNews.ro.

Simulare Parc Metalurgiei

Acesta are în plan și revitalizarea Parcului Natural Văcărești, împreună cu Primăria Capitalei.

Delta Vacărești- foto Helmut Ignat/ Asociația Parcul Natural Văcărești

”Am convingerea că împreună cu Primăria Municipiului București și Ministerul Mediului vom reuși să valorizăm Delta Văcărești unde se pot crea pe dig de exemplu piste pentru biciclete și alte facilități de petrecere a timpului a timpului liber”, a declarat Băluță.

În ceea ce privește spațiile de recreere, edilul vrea să amenajeze 50 de terenuri de sport pentru adolescenți și adulți.

”În Sectorul 4 există undeva la 250 de locuri de joacă amenajate pentru copii, însă am constatat că aceste parcuri se adresează doar unei anumite categorii de vârstă. Pentru copiii mai mari și adolescenți nu există și alte posibilități de a face mișcare și a se bucura de timpul liber. De aceea vom construi un număr de aproximativ 50 de terenuri de sport care vor fi plasate în cvartalele de blocuri. Proiectul pilot de pe Aleea Terasei, unde am construit un complex sportiv, a avut un succes deosebit, de aceea vom extinde acest proiect de realizare a unor terenuri de sport multifuncționale, unde copiii pot să joace baschet, fotbal și sporturi de echipă. Este o măsură care va decongestiona părculețele și vom avea pentru fiecare categorie de vârstă un loc cu adresabilitate specifică. Tot pe această linie, intenționăm să mai construim 1 patinoar și un bazin de înot pentru a reuși să diversificăm activitățile sportive”, a mai spus Băluță.

În ceea ce privește complicata problemă a eliberării trotuarelor de mașini, în Sectorul 4 s-au făcut mai mulți pași în acest sens, de multe ori însă cu prețul spațiilor verzi, iar în următorii 4 ani se va intra pe străduțele dintre blocuri.

”De 5 ani încoace am început să golim trotuarele de mașini. Așa cum am procedat pe marile bulevarde, în următoarea etapă intrăm pe spațiile din spatele blocurilor și dintre blocuri. Obiectivul este să eliberăm și acolo trotuarele, iar din studiile pe care le-am făcut reușim astfel să optimizăm aceste spații în ceea ce privește locurile de parcare. Sunt mai multe soluții pentru parcări – o optimizare a spațiilor dintre blocuri, ceea ce ne dă un câștig de 30% în ceea ce privește numărul locurilor de parcare. Pe toate studiile de regenerare pe care le facem în acest moment, fiindcă am împărțit sectorul în 3 tronsoane și împreună cu arhitecții vom veni cu propuneri ce le vom pune în dezbatere publică cetățenilor pentru ca împreună cu aceștia să validăm propunerile pe care le facem. Am identificat locuri pentru parcări etajate, pentru parcări plane, terenuri extrem de generoase pe care le putem închiria pentru a face parcări la periferia sectorului pentru cei care au două-trei mașini, rulote, pentru cei care astăzi vin cu autospecialele acasă. Undeva în primăvară vom avea aceste proiecte în dezbatere publică și după ce le validăm cu cetățenii, cu certitudine ele vor prinde și contur. Putem crea între 50.000 și 70.000 de locuri de parcare prin aceste proiecte”, a încheiat Băluță.

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, are în plan să amenajeze salba de lacuri Colentina și să facă o pistă de biciclete pe fosta linie ferată care venea la Moara lui Asan.

”Am depus și un certificat de urbanism pentru pista aceea de biciclete care pleacă din apropierea Morii lui Asan și merge până în Fabrica de Glucoză pe traseul fostei căi ferate care aducea grânele la Moara lui Asan și materiale pentru Piața Obor. Am pornit toate demersurile. O parte din teren, cea mai mare parte, este proprietatea CFR, se merge pe lângă două parcuri, Parcul Circului și Parcul Verdi unde sunt convins că vom găsi loc pentru așa ceva. Mai avem de rezolvat problema juridică pentru niște terenuri care se află în proprietate privată, dar suntem convinși că vom găsi soluțiile. Avem de asemenea în vedere salba de lacuri, pe care vrem să o transformăm într-un spațiu public, avem și piste de biciclete acolo. În momentul de față centralizăm datele pentru situația juridică a tuturor terenurilor pentru a vedea ce este de făcut mai departe. Aceste proiecte nu vor deveni chiar la anul realitate, pentru că avem de rezolvat colaborarea cu mai multe instituții, cu CFR-ul, Ministerul Transporturilor, Primăria Capitalei. Lucrurile astea iau timp, dar trebuie să ni le propunem ca să se întâmple. Eu cred că se pot realiza în acest mandat”, a declarat Radu Mihaiu pentru HotNews.ro.

Primarul spune că va începe și ridicarea mașinilor de pe trotuar, concomitent cu amenajarea unor noi locuri de parcare, însă miza este ca numărul de mașini să scadă.

”A apărut o nouă lege care permite Poliției Locale să ridice mașinile parcate neregulamentar pe trotuar. În acest moment analizăm variantele în teren pentru depozitarea acestor mașini în așa fel încât Poliția Locală să le poată depozita în siguranță. Vom mai încerca și să găsim și soluții astfel încât oamenii să nu mai poată parca pe trotuar, și în același timp vom amenaja acolo unde se poate spații pentru parcare. Dar este foarte mare nevoie să reducem dependența de mașină astfel încât să nu mai existe atâtea mașini în București și în Sectorul 2. Este clar că nu o să putem amenaja locuri de parcare pentru toate mașinile, lucrurile trebuie să meargă în paralel”, a declarat în încheiere Radu Mihaiu.

Ce se întâmplă dacă nu facem nimic

”Dacă aceste lucruri nu vor fi făcute vom avea în continuare o poluare cu particule de praf, vom avea persoanele care după suferința post covid vor avea nevoie să se oxigeneze și acest lucru nu se va întâmpla, cred că rata mortalității cauzată de poluare va crește, cel puțin pe București care este campion la poluare pe țară. E nevoie de spații publice e calitate și pentru sănătatea mintală. Oamenii au nevoie de spații publice de calitate, nu de mobilier parașutat acolo, de locuri de joacă peste care se trântește un cauciuc care miroase foarte rău vara. Am făcut o cercetare calitativă pentru strategia de dezvoltare a Sectorului 1 și astea sunt rezultatele. Trebuie făcut concurs, nu să le proiecteze firma care a câștigat licitația pe 4 ani să le execute. OK, nu trebuie făcut concurs la toate spațiile de 4-5 mp, dar la spațiile mai generoase”, este de părere antropologul Bogdan Iancu.

Acesta spune că dacă actuala administrație nu va lua măsurile necesare cât mai repede, după 2 ani de mandat calculele se vor face în termeni electorali și am putea rata această șansă.

”Pandemia poate fi o oportunitate în acest sens, cred că actuala administrație are în echipă oameni care pot să facă asta, sunt convins că acest lucru se poate face în măsura în care nu gândim totul în termeni politici, de costuri politice. Dacă își asumă să facă asta lucrurile se vor vedea în 3-4 ani. Este o oportunitate dacă este fructificată imediat, nu amânată, fiindcă trebuie început acum. Dacă se face la jumătatea mandatului, toată echipa își va face calcule politice și nu se va mai întâmpla nimic. Dar nu sunt sigur că o vom fructifica fiindcă din discuțiile pe care le văd eu pe grupurile de inițiativă civică, pare că oamenii nu sunt atât de dispuși să renunțe la mașini, iar suprafața ocupată de mașini este o suprafață pe care am putea să o declinăm pentru niște proiecte de parcuri, spații verzi, să avem spații verzi de mai bună calitate”, a încheiat Bogdan Iancu.

––––––

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.