INTERVIU Coronavirusul și teoriile conspirației, disecate de românul care a fondat cel mai mare grup pro-vaccinare de pe internet: Informațiile false se împrăștie ușor. Până se demonstrează adevărul, minciuna a făcut deja înconjurul lumii

„Coronavirusul nu există”, „nu cunosc pe nimeni bolnav de COVID-19”, „tehnologia 5G răspândește virusul”, „nu trebuie să port mască”, „vom fi vaccinați cu forța”. Sunt doar câteva dintre teoriile conspirației, dezinformările și fake news-urile din jurul virusului care ține cu sufletul la gură întreaga planetă de o jumătate de an. Am stat de vorbă și le-am disecat pe fiecare în parte împreună cu Ovidiu Covaciu, românul care se luptă zilnic cu dezinformările pe teme de sănătate în mediul online și care a fondat, în urmă cu 7 ani, ceea ce avea să devină cel mai mare grup pro-vaccinare de pe internet.

Info pe scurt:

• Miturile, dezinformările, teoriile conspirației și fake news-urile pe teme medicale au început să circule mai mult ca niciodată, în întreaga lume, odată cu izbucnirea pandemiei de coronavirus.

• De unde ia omul de rând informații corecte, când internetul și uneori chiar și presa îl bombardează cu informații care nu au niciun fundament științific? „Informația corectă este deja transmisă. Oricât nu aș fi eu fericit cu felul în care comunică Guvernul și autoritățile în general, la început în special, când era un virus foarte nou, s-a comunicat des, s-a comunicat bine și s-a comunicat clar. Soluțiile sunt distanțarea socială, spălatul pe mâini și grijă în general. Sunt principalele chestiuni și sunt suficiente, așa se previne aproape orice infecție virală. Sunt măsuri banale, de bază, dar măsurile de bază funcționează”, explică Ovidiu Covaciu, în interviul acordat HotNews.ro.

• Oamenii care răspândesc mituri și dezinformări pe tema coronavirusului chiar cred în ele? „E o combinație de foame de atenție, în contextul în care unii sunt disperați după atenție în general, și niște resurse interne de a vrea să exprimi o idee contra mainstreamului. Este foarte cool să fii împotriva statului, împotriva mainstreamului, să nu fii tu cel care stă acasă, în carantină, cel care poartă mască în autobuz, să fii împotriva acelei conspirații care îți vrea ție răul”, afirmă Ovidiu Covaciu.

• Ovidiu Covaciu nu este medic și nu lucrează în sistemul medical, ci lucrează într-o companie care nu are legătură cu acest domeniu. E pasionat de știință, este autorul blogului Insula îndoielii și, acum 7 ani, a pus bazele grupului Vaccinuri și Vaccinare – clarificări și sprijin pentru părinți, devenit între timp cel mai mare grup pro-vaccinare de pe internet. Ovidiu Covaciu este, alături de Ana Măiță, și fondatorul Coaliției România Sănătoasă, o platformă născută din dorința de a oferi informație ușor de ințeles, plăcută vizual și validată științific despre subiecte ce țin de sănătatea tuturor, și producătorul Sceptici în România, o serie de podcast-uri care au ca scop „demascarea păcălicilor, promovarea gândirii critice, a educației științifice și a medicinei bazate pe dovezi, în Romania”.

• Grupul pro-vaccinare fondat de Ovidiu Covaciu a crescut spectaculos odată cu izbucnirea epidemiei de rujeolă în țara noastră și a ajutat părinți care nu credeau inițial în vaccinare să își ducă copiii la medic pentru a recupera toate vaccinurile. Toate informațiile oferite pe grup sunt verificate științific, în acord cu ghidurile și protocoalele existente la nivelul organizațiilor internaționale. „Clarificăm mituri, explicăm ce este o reacție adversă, ce nu este o reacție adversă, unde sunt asocieri reale și unde nu”, spune Ovidiu Covaciu.

De unde luăm informații corecte despre coronavirus?

„Multă lume vrea să creadă că există ceva special cu privire la acest virus. Nu e nimic special, nu în sensul în care vor unii să creadă. Sigur că este special într-un alt sens: o să avem în cărțile de istorie faptul că în 2020, timp de câteva luni, s-a închis economia pentru a ne lupta cu o infecție virală. Ne vom aminti multă vreme de acest lucru”, își începe Ovidiu Covaciu povestea.

L-am întrebat pe omul care luptă zilnic, cu argumente 100% științifice, cu dezinformările pe teme de sănătate din mediul online de unde poate omul de rând să își ia informațiile corecte despre coronavirus și cum ajunge la ele. „Informația corectă este deja transmisă”, spune Ovidiu Covaciu.

„Oricât nu aș fi eu fericit cu felul în care comunică Guvernul și autoritățile în general, la început în special, când era un virus foarte nou, s-a comunicat des, s-a comunicat bine și s-a comunicat clar. Soluțiile sunt distanțarea socială, spălatul pe mâini și grijă în general. Sunt principalele chestiuni și sunt suficiente, așa se previne aproape orice infecție virală. Sunt măsuri banale, de bază, dar măsurile de bază funcționează”, explică el.

Ovidiu Covaciu la TEDxCluj

Ovidiu Covaciu subliniază că informația super-specializată „nu o să fie niciodată pe Facebook, ci doar în jurnale științifice. În plus, dacă există un vaccin, dacă există o combinație de tratamente care funcționează, acest lucru îl vom afla de la experți și îl vom ști după ce și-a dovedit eficiența. Nu le vom ști de la cineva care scrie pe Facebook. Le vom ști cu un grad de certitudine rezonabil doar după ce vor avea studii în spate. Este diferența dintre a ști și a bănui. De bănuit, putem să bănuim că de mâine, dacă mesteci hârtie 20 de ore, te vindeci de nu știu ce.”

Ce trebuie să mai facă statul român, în afară de a comunica corect? „Statul român trebuie să crească capacitatea sistemului de sănătate, astfel încât să nu mai existe acele temeri legate de paturile de ATI, de la 1.200 câte aveam la început ar trebui să avem, de exemplu, 2.000, cu ventilatoare și tot ceea ce este necesar.”

Ovidiu Covaciu crede că atâta timp cât nu vom avea un tratament sau un vaccin „nu avem cum să ne opunem măștilor și termometrelor. Ele sunt noul normal până atunci”.

Și că „nimeni nu este ferit de a crede lucruri fără dovezi în spate, absolut nimeni”, subliniază el.

Virusul nu există, iar dacă există, a fost creat în laborator. Cele mai răspândite mituri despre SARS-Cov2

Miturile care circulă pe seama coronavirusului „sunt destul de multe și putem să începem cu originea virusului”, spune Ovidiu Covaciu.

El explică motivele care demonstrează că „Virusul este complet natural și nu are nicio legătură cu laboratoare secrete, scăderea populației și alte mituri. Avem istorie în acest sens, cu alte virusuri care au trecut din mediul animal la om, avem și istoria unui coronavirus specific, foarte înrudit cu cel curent, respectiv virusul SARS. Asta ne spune foarte clar, ca și faptul că s-a făcut analiza genetică destul de repede, că originea virusului este complet naturală. Lucrul ăsta l-am tot explicat în diverse feluri. Atunci când faci o modificare într-un cod genetic, practic, acest lucru se poate vedea. Un om care citește codul genetic își dă seama atunci când ceva este adăugat.”

Ovidiu Covaciu crede că România a luat niște măsuri relativ repede în epidemie, „a luat măsurile de carantină repede față de alte țări care se aflau în aceeași situație, și atunci am văzut, cel puțin la început, mai puține cazuri decât am fi putut să vedem. Sigur că puteam să luăm măsuri și mai repede și mai puține.”

„Putem spune că nu toată lumea va cunoaște pe cineva care s-a infectat sau pe cineva care are un caz, să zicem în familie, pentru că în România am avut în total până acum undeva sub 30.000 de cazuri, ceea ce raportat la populație înseamnă că nu toată lumea cunoaște pe cineva”, explică el.

„Iar dacă mergi într-un spital dedicat 100% COVID, el poate părea pustiu. Pentru că altfel ar fi avut o serie de oameni care intră și ies din el, pe când volumul acestor pacienți este mai mic. Ceea ce trebuia să se întâmple – vrem ca spitalele dedicate COVID să nu fie pline de oameni, vrem ca sistemul de sănătate să nu fie suprapopulat de astfel de cazuri și vrem să facem față. Acesta este motivul pentru care o perioadă am închis spitalele, economia, școlile, am închis tot, ca să nu mai existe motiv de ieșit din casă, să funcționeze îndemnul de stat acasă și să ne concentrăm pe o problema specifică pentru care nu eram pregătiți. Și nu era nimeni pregătit perfect, mai ales la început.”

„Motivul pentru care unele spitale au fost goale, iar mulți oameni au spus că nu cunosc pe nimeni care să fie infectat este tocmai acela că s-au luat măsurile potrivite la momentul potrivit și au funcționat”, este concluzia lui Ovidiu Covaciu

„Acum știm mai multe, în fiecare lună se află mai mult și avem mai multe informații pe măsură ce trece timpul”, adaugă el.

Teoria conspirației 5G. „Dacă te uiți în urmă, s-a spus același lucru și la 3G și la 4G”

Una dintre cele mai răspândite teorii ale conspirației legate de coronavirus este aceea că tehnologia 5G ar răspândi virusul. Teoria este demontată de Ovidiu Covaciu: „Teoria conspirației cu 5G-ul este foarte interesantă, dar nu atât pentru că spune cineva că 5G-ul cauzează probleme de sănătate, cât pentru că, dacă te uiți în urmă, s-a spus același lucru și la 3G și la 4G. Propaganda împotriva acestor dezvoltări tehnologice a fost aceeași și anterior. Și, de data asta, s-a nimerit să existe o problemă de sănătate globală suprapusă peste extinderea unei tehnologii noi. Întotdeauna tehnofobia va fi o bucată din societatea umană, iar de această dată tehnofobia s-a potrivit cu o pandemie globală, absolut întâmplător.”

Ovidiu Covaciu amintește că unii „au făcut hărți care arată cum se extinde 5G prin lume, iar aceste hărți s-au suprapus cu creșterea numărului de cazuri de COVID. Dar aceste corelații pică, dacă ești mai atent la date. Asta pe lângă faptul că nu există nicio metodă cunoscută – fizică, chimie, biologie sau orice altă metodă – prin care radiația neionizantă emisă de către turnurile 5G să cauzeze vreun virus sau să ducă la scăderea sistemului imunitar. Asta nu există. Sunt invenții, sunt argumente iraționale ca să se potrivească o teorie.”

„Să te duci la magazin și să faci scandal că îți ia cineva temperatura câteva secunde este pueril”

Alte două mari controverse care au circulat intens sunt cele legate de măști și de termometre.

Cu măștile este simplu, explică Ovidiu Covaciu: „La începutul discuției despre măști, recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății a fost să nu se poarte măști de către public în ideea că era nevoie de ele în sistemul medical. În plus, nu erau suficiente, să sară toată lumea să cumpere măști de la magazine. Și nici nu se știau foarte multe la acel moment despre cât de mult ar ajuta o mască dacă o porți, ca să nu te infectezi sau să nu infectezi pe alții.”

„Acum se știe că dacă tu ai mască, eu am mască, toți avem mască, riscul de împrăștiere a particulelor care să conțină virus – orice fel de virus, dar în special noul coronavirus – este mult mai scăzut. Spre exemplu, dacă mergi la magazin și cineva a lăsat un muc pe un galantar, iar tu atingi cu mâna iar apoi, în mod inconștient, duci mâna la față, mucul nu va ajunge pe față, unde există pericolul să te îmbolnăvească, ci se va opri pe mască.”

În ceea ce privește măsurarea temperaturii și termometrele, „nici măcar nu sunt date importante sau relevante, ca să țină argumentul acela de privacy, de date personale. Temperatura corpului, conform GDPR, nu reprezintă date personale. Și în alte țări, dacă intri într-un spațiu închis și stai o oră – cum ar fi un restaurant – îți lași numărul de telefon și numele, pentru ca, în cazul în care apare un caz de infectare cu virusul, să fii anunțat. Există un beneficiu al colectării de date personale în scopul informării persoanelor care au fost în același loc cu o persoană infectată. Și este un echilibru între interesul public și interesul personal, de a nu îți da datele în orice loc în care intri”, spune Ovidiu Covaciu.

Cu termometrul este „foarte simplu: orice spațiu unde există regula să se ia temperatura clientului este spațiu privat. Chiar dacă statul nu ar fi pus această regulă, dar ar fi pus-o magazinul, magazinul, ca spațiu privat, poate să impună o regulă pentru cei care vor să intre acolo. Nici nu are nevoie de legislație pentru asta. Orice spațiu privat poate să impună reguli pentru cine vrea să intre în acel spațiu. La mine acasă, de exemplu, nu poți să vii și să dai boxele la maxim. Nu îți convine, nu intri la mine în casă, ne vedem afară, la restaurant”, adaugă el.

În ceea ce privește motivul pentru care s-a decis să se măsoare temperatura corpului, și acesta este foarte simplu de explicat: „Dacă ai febră, și în general, dintr-un motiv infecțios, faci febră mai înaltă, e mai bine să nu circuli pe afară. Chiar și dacă ai febră din alt motiv și vrei să vii la cumpărături, mai bine te duci și rezolvi acel motiv și apoi vii la cumpărături. Indiferent că nu ai infecția cu SARS-CoV2, poți să ai o altă infecție, care să fie și ea contagioasă. Poate fi un semnal și pentru tine – poate că ești genul de om care are febră și nu știe. Poți să te trezești mai obosit dimineață, dar să nu știi că ai febră și să spui: Lasă că mă duc la magazin, mănânc ceva și îmi trece. E vorba de o măsură de protecție pentru cei din magazin, care sunt super-expuși în aceată perioadă, de a nu intra în contact cu o persoană cu potențial infecțios.”

De ce a fost ales pragul de 37,3 pentru a nu fi primit în spații închise? „Acele termometre sunt calibrate standard: ele dau o eroare de plus/minus 0,2 grade, așa că atunci când ai 37,3 s-ar putea să ai 37,5, care deja nu mai este o temperatură normală fiziologic, ci este o stare de febră sau aproape de febră, care poate fi semnalul unei boli infecțioase, inclusiv COVID.”

Ovidiu Covaciu propune soluții simple și pentru cei care nu se pot duce fizic la magazin: „Până la urmă, există atât de multe soluții și atât de generoase, în cazul în care nu te poți duce fizic la magazin: poți comanda acasă produse, poți comanda inclusiv oale întregi cu mâncare.”

„Să te duci la magazin să faci scandal că îți ia cineva temperatura câteva secunde este pueril și, în același timp, îi pui în pericol pe ceilalți dacă chiar ai temperatură”, este concluzia lui.

Vom fi vaccinați obligatoriu împotriva coronavirusului?

Unul dintre miturile foarte răspândite pe seama coronavirusului este acela că, atunci când va exista un vaccin împotriva virusului, toată lumea va fi vaccinată obligatoriu, inclusiv cei care nu doresc acest lucru.

Fondatorul celui mai mare grup pro-vaccinare de pe internet vede lucrurile cu totul altfel: „La un moment dat, statul va asigura vaccinul pentru cei care sunt vulnerabili, așa cum se întâmplă acum, de exemplu, în cazul gripei. Asta înseamnă maximum 20% dintre cei care ar trebui să facă vaccinul, ceea ce este destul de puțin pentru a genera acea imunitate de grup.”

„Cel mai probabil, vaccinul, atunci când va exista, va fi oferit de statul român categoriilor vulnerabile, iar cine nu dorește să îl facă, va risca să ajungă în spital, dacă asta preferă. Pentru ceilalți, vaccinul va fi disponibil pe piața liberă, ceea ce înseamnă că doar cine vrea îl va face, cine nu, nu”, explică Ovidiu Covaciu.

El subliniază că „Nu există niciun motiv pentru care să ne gândim că vaccinul va fi obligatoriu.”

Ovidiu Covaciu amintește și faptul că în acest moment există state care nu permit intrarea pe teritoriul lor fără să ai făcut un anumit vaccin, lucru care nu este exclus în cazul unor țări, dacă va exista un vaccin împotriva coronavirusului.

„Nu există nimeni care să știe cap-coadă cum se face un vaccin împotriva unui coronavirus, nu s-a mai făcut până acum”

Întreaga lume este într-o cursă contra cronometru pentru descoperirea unui vaccin împotriva SARS-CoV2, însă un lucru mai puțin cunoscut este acela că „nu s-a mai făcut un vaccin împotriva unui tip de coronavirus, este ceva nou”, spune Ovidiu Covaciu. Practic, este o linie nouă de cercetare.

„Există experți în coronavirusuri, care s-au specializat pe SARS și apoi pe MERS, dar nu există un vaccin pentru ele, așa cum pentru gripă se face an de an. Nu există nimeni care să știe cap-coadă cum se face un vaccin împotriva unui coronavirus. Pe de altă parte, există niște tehnologii noi, care ajută la crearea unui vaccin, au fost testate pe alte tipuri de vaccinuri și pot să aducă lucruri noi, să comprime componente de cercetare”, explică Ovidiu Covaciu.

Concret, cât de lung poate fi drumul până la obținerea unui vaccin? „În momentul în care lucrezi la un vaccin împotriva unui virus, devii expert în acel virus: îi știi fiecare mutație, fiecare punctuleț în care este vulnerabil, îi știi fiecare bucățică. Iar acest basic research durează foarte mult, pentru că în basic research găsești punctul vulnerabil, pe care apoi îl testezi, mai întâi pe animale, după care poți trece și la oameni.”

„Dacă ai găsit punctul vulnerabil, îl testezi pe animale, apoi treci la oameni, dacă la oameni eșuează, te întorci de unde ai plecat. Cauți alt punct vulnerabil și o iei de la capăt. Acest proces, foarte lung, obositor, este motivul pentru care poate dura atât de mult să obții un vaccin. Acum, metodele noi de tehnologie au reușit să scurteze acest timp. Se pot combina diverse tehnici, învățate de-a lungul timpului, și se face totul mai rapid. Nu există nicio garanție că vom avea succes și vom obține un vaccin, dar există tehnici care ne permit să facem unii pași mai repede”, explică Ovidiu Covaciu.

Fondatorul celui mai mare grup care oferă informații despre vaccinuri pe internet crede că, în cazul în care va exista un vaccin împotriva SARS-CoV2, acesta va trebui repetat o dată la un an, 2 sau 3, fiind similar vaccinului împotriva gripei: „Bănuiala mea, nu vreau să fie în niciun fel luată ca dovadă științifică, dar probabil că vom avea nevoie de vaccin anti-COVID cu o frecvență similară cu vaccinul împotriva gripei – poate la un an, poate la 2, poate la 3.”

Oamenii care susțin și răspândesc dezinformări și teorii ale conspirației chiar cred în ele?

Ovidiu Covaciu luptă de ani de zile, cu argumente științifice, împotriva teoriilor conspirației și dezinformărilor pe teme de sănătate care se rostogolesc pe internet. L-am întrebat dacă oamenii care răspândesc astfel de informații chiar cred cu adevărat în ele.

„Este o combinație de foame de atenție, în contextul în care unii sunt disperați după atenție în general, și niște resurse interne de a vrea să exprimi o idee contra mainstreamului. Este foarte cool să fii împotriva statului, să fii împotriva mainstreamului, să nu fii tu cel care stă acasă, în carantină, cel care poartă mască în autobuz, să fii împotriva acelei conspirații care îți vrea ție răul”, a venit răspunsul.

Ovidiu Covaciu

Ovidiu Covaciu mai crede despre acești oameni că „folosesc niște metode proaste pentru a ajunge la știri. Mai ales că uneori presa ‘mușcă’ un fake news. Contextul actual arată așa: ai o populație isterizată de o idee, știri continue despre un subiect complicat, care are multe nuanțe. Să creezi și mai mult fake news pe asta este complet iresponsabil și nu face decât să arate că ai o foame de atenție inepuizabilă. Fake news-ul se împrăștie ușor, din păcate. Știm încă de la primul cuvânt scris că informațiile false se împrăștie ușor și până se demonstrează adevărul, minciuna a făcut deja înconjurul lumii.”

Aceste fake news-uri pe sănătate „de cele mai multe ori nu au niciun rost să fie discutate ca informație medicală, sunt niște cancan-uri, în esență”, concluzionează Ovidiu Covaciu.

Citește și:

• VIDEO INTERVIU Povestea românului care a fondat cel mai mare grup pro-vaccinare de pe internet: Toți avem o responsabilitate pentru cei din jur. Am văzut un vânzător de ulei de șarpe, un pseudo-tratament, care are propria emisiune tv
  
  
  

  Despre redacția virtuală #CovRoMd

  Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).

  La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.