INTERVIU Ionut Codreanu, ActiveWatch, despre blocarea site-urilor pentru fake news: Cenzura are efect de bumerang. Grupul de Comunicare Strategică se comportă ca un troll
„Decizia de a cenzura anumite conținuturi în lipsa unei comunicări coerente și transparente are efect de bumerang. Legitimează teoriile conspiraționiste și oferă și mai multă anvergură tocmai acestor subiecte catalogate ca fiind fake news”, declară într-un interviu HotNews.ro Ionuț Codreanu, coordonator program cercetare și educație media în cadrul Activewatch-Agenția de monitorizare a Presei. Acesta atenționează că deciziile nu pot fi contestate în instanță, iar Grupul de Comunicare Strategică, care propune blocarea site-urilor, nu are o identitate asumată, comportându-se el însuși ca un troll.
Panică în rândul populației, conspirații despre pandemia de coronavirus și 5G ori declarații complet false atribuite președintelui României sunt câteva dintre motivele pentru care mai multe site-uri web au fost blocate de autorități pe perioada stării de urgență.
Deciziile au fost luate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), după analiza și propunerile făcute de Grupul de Comunicare Strategică, format din angajați ai departamentelor de comunicare de la mai multe ministere, a căror identitate nu a fost făcută publică, în ciuda insistențelor media și a ONG-urilor care luptă pentru libertatea de exprimare.
Se știe doar că acest grup este condus de Andi Manciu, fost jurnalist, apoi șef al departamentului de comunicare PNL, iar în prezent consilier de stat al premierului Ludovic Orban.
Deciziile MAI sunt puse în aplicare de ANCOM – autoritatea de reglementare în comunicații, condusă de fostul premier PSD Sorin Grindeanu, care emite o decizie de blocare a accesului la internet, furnizorii de internet fiind apoi obligați să restricționeze accesul utilizatorilor la site-urile cu pricina, în caz contrar riscând amenzi între 10.00 de lei și 70.000 de lei. Autoritatea a emis 16 astfel de decizii până acum, care pot fi consultate aici.
Multe din site-urile blocate au reapărut însă la alte adrese, au fost din nou blocate și acum sunt iar accesibile. Un exemplu este ortodoxinfo.ro, site care a fost blocat inițial pentru titluri precum: ”Se pregătește omorârea pensionarilor în lagăre de concentrare și exterminare”.
Juristul Bogdan Manolea: Blocarea site-urilor se transformă într-un desen animat cu Tom si Jerry
Bogdan Manolea, jurist specializat în drept online, a asemănat situația cu un desen animat.
Manolea pe linkedin
Foto: Hotnews
„Blocarea site-urilor in România se transformă într-un desen animat cu Tom si Jerry:
Tom se trezeste dupa 10 zile si incearca sa-i astupe o gaura lui Jerry. Jerry are pregatita deja o noua gaura (in .net) si are inca 470 la dispozitie oricand.
Si totusi Tom continua sa incerce sa blocheze gaurile. Si anunta public cu emfaza ca a mai blocat una. Si anunta si ca nu-l poate gasi pe Jerry, desi conturile lui bancare sunt vizibile pe site.
Cineva sa-i spuna lui Tom ca in ritmul asta nu face decat sa-i creasca faima lui Jerry. Si ca nu-l blocheaza, il creste. Intre timp, ne laudam cu respectarea drepturilor fundamentale si a deciziilor CEDO. Doar cand ne convine decizia! Damn! a scris acesta pe contul său de LinkedIn.
Ionut Codreanu, Activewatch: Decizia ni s-a părut inadecvată și disproporționată de la bun început
Este justificată și eficientă măsura blocării accesului la internet pentru astfel de site-uri?
Ionut Codreanu, coordonator ActiveWatch-AMP
Foto: Arhiva personala
HotNews.ro a adresat mai multe întrebări atât către ONG-uri care militează pentru libertatea de exprimare, experți media și juriști specializați în drept online, dar și către Grupul de Comunicare Strategică, ANCOM ori Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Primele răspunsuri au venit de la Ionuț Codreanu, coordonator program cercetare și educație media în cadrul Activewatch- Agenția de monitorizare a Presei.
Redăm mai jos integral răspunsurile reprezentantului ActiveWatch la întrebările HotNews.ro.
- HotNews.ro: Este justificată decizia autorităților de a sancționa fake-news-urile din online? Motivați răspunsul, vă rog
Ionut Codreanu, Activewatch: Decizia ni s-a părut inadecvată și disproporționată de la bun început pentru că genera mai multe întrebări decât răspunsuri. În opinia noastră, valoarea de adevăr a unei informații sau opinii nu poate fi stabilită prin măsuri coercitive și unilaterale. Trebuie să semnalăm că aceste decizii au avut caracter imediat, fără drept de contestare în instanță și pot crea un precedent periculos.
În lipsa unei comunicări coerentă și transparentă, decizia de a cenzura anumite conținuturi are efect de bumerang. Legitimează teoriile conspiraționiste și oferă și mai multă anvergură tocmai acestor subiecte catalogate ca fiind fake news. Competențele statului trebuie să se limiteze strict la siguranța publică ș singura intervenție justificată ar fi în cazul unor amenințări directe și iminente la siguranța cetățenilor (acte de terorism, de exemplu). Iar pseudoștirile și teoriile conspirației nu pot fi asimilate actelor de terorism, ci reflectă o realitate globală: distanța dintre cetățean și stat (autoritate) este umplută cu astfel de conținuturi care alimentează neîncrederea în instituții. Este drept că există entități care speculează fragilitatea relației dintre cetățean și stat, dar aici statul trebuie să lucreze la recâștigarea încrederii cetățenilor prin transparență și profesionalism.
- HotNews.ro: Este corect modul în care se implementează această cenzură în online prin decizia GCS?
Ionut Codreanu, Activewatch: Modul de operare a acestui grup este cel puțin discutabil, începând de la asumarea identității. Este paradoxal că acest grup operativ se luptă cu știrile false și cu trollingul generat de acestea, dar nu are o identitate clară și se comportă ca un troll. Subiectul fake news, pe cât este de ofertant, pe atât este de alunecos și de nuanțat. La nivel global există de ani de zile grupuri de lucru mixte care încearcă să analizeze fenomenul și să avertizeze publicul asupra fenomenului. În nici una dintre strategiile de limitare a efectelor fake news nu este menționată suprimarea sursei (cenzura). Dimpotrivă, accentul este pus pe consum responsabil și diversificat, în cazul publicului larg, dar și pe producerea de conținuturi credibile, documentate cu bună-credință și respect pentru adevăr, în cazul entităților media.
Dacă statul român s-ar fi dovedit, de-a lungul timpului, o pepinieră de profesioniști și experți în rezolvarea numeroaselor provocări sociale, poate am fi avut ceva mai multă încrederea în autoritatea și legitimitatea acestei structuri. Dar știm că nu e cazul.
Combaterea știrilor false nu este un demers simplu și nu are un tratament eficient. Ca să rămânem în contextul COVID-19, putem spune că, în încercarea de identificare și combatere a fake news, suntem la fel de lămuriți cam cât suntem și cu acest coronavirus.
- HotNews.ro: Cine ar trebui să se ocupe de o astfel de cenzură, dacă GCS nu este soluția potrivită?
Ionut Codreanu, Activewatch: Răspunsul îl găsim în Constituția României, la articolul 30 (2): cenzura de ori fel este interzisă. Deci nimeni nu ar trebui să își asume o responsabilitate atât de mare, indiferent de cât de urgentă este criza prin care trecem.
- HotNews.ro: Este o soluție tehnică fezabilă blocarea accesului la site-urile catalogate că propagă fake news? Motivați răspunsul, vă rog
Ionut Codreanu, Activewatch: Activitatea acestui mini-minister al Adevărului este un exemplu clasic de irosire a resurselor publice, dar și de rătăcire printre priorități. Dacă ne uităm la așa zisul palmares cu cele 12 site-uri blocate parțial sau integral, site-uri care s-au pus repede pe picioare și și-au regăsit publicul, obiectivul a fost ratat încă din faza de formulare. Culmea, informarea corectă a publicului se face prin informare corectă, nu prin suprimarea informațiilor potențial toxice. Mult mai eficient ar fi fost să direcționeze aceste resurse în comunicare coerentă și transparentă, precum și în ghiduri de comunicare instituțională, astfel încât să nu mai fim expuși la mesaje discordante, incomplete sau complet ilogice din partea autorităților care vor să ne informăm numai din surse oficiale. Cât timp au existat și există fracturi în comunicarea publică, știrile false și conspirațiile vor continua să existe.
- HotNews.ro: Considerați că ar trebui luate alte măsuri de sancționare a site-urilor de tip fake news, în condițiile în care blocarea nu este eficientă?
Ionut Codreanu, Activewatch: Dacă ar fi să privim internetul ca pe un ecosistem, aceste sancțiuni ar trebui să se dezvolte natural și în timp. În jurul unui site de fake news ar trebui să apară alte trei site-uri credibile, care să contrabalanseze oferta de informații și de opinii – să le spunem sancțiuni ale presei. Asta ar presupune și o mobilizare a publicului și a clienților de publicitate, care ar trebui să ajute la întărirea surselor de informații credibile. Dar un astfel de scenariu nu ar putea fi posibil decât în timp și exclude din start implicarea statului care, s-a dovedit, are idei puține și proaste. Cenzurarea sau mituirea entităților de media nu ne scapă de fake news, ci dimpotrivă, ne vulnerabilizează și mai tare în momente critice.
INTERVIURILE HotNews.ro