ANAF preferă să rămână mioapă/ Pregătirea personalului: trei probleme

​Faptul că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) vrea să facă angajări doar la nivel de debutanți, nu și la nivel de cercetători, înseamnă că instituția preferă să rămână mioapă, reiese dintr-un studiu realizat de Cornel Ban, lector în economie politică la Copenhagen Business School (Danemarca) și Alexandra Rusu, economistă specializată în probleme fiscale și achiziții publice la Erasmus University Rotterdam (Olanda). De precizat că, în acest moment, există un proiect care circulă prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP) prin care se dorește tăierea a 2000 de posturi, care oricum nu sunt ocupate de câțiva ani. După tăierea acestora, tot mai rămân 1.500 libere. HotNews.ro a scris despre acest subiect. Un studiu recent al Georgianei Camelia Georgescu, membru al Consiliului Fiscal, arată că angajații Fiscului bulgar au un nivel al studiilor mai înalt, comparativ cu cei din România în ceea ce privește diplomele.

Pe scurt:

• Trebuie refondată a Școala de Fiscalitate, Finanțe Publice și Vamă
• Este nevoie de înființarea unui departament de cercetare la ANAF
• Nu sunt testate abilitățile de opera în tehnologia informației
• Florin Cîțu dorește un Departament de analiză de risc total independent la ANAF
• Administrațiile fiscale din Bulgaria și România alocă 18-19% din personal pentru servicii contribuabili – înregistrare, în timp ce Polonia 55,4%
• ANAF-ului bulgăresc are 78,4% dintre angajați cu diplomă de masterat sau echivalentă, iar 11% au diplomă de licență sau echivalentă
• În România, 26,1% din personal are diplomă de masterat sau echivalentă, iar 63,1% – diplomă de licență

„În septembrie 2019, instituția a anunțat că intenționează să facă angajări masive de tineri absolvenți de studii superioare de specialitate, deoarece o treime din personalul său are vârsta cuprinsă între 51 – 60 de ani, 2.500 de angajați ai ANAF dintre cei 23.500 urmând a ieși la pensie. Însă angajările anunțate se vor face strict la nivel de inspectori debutanți, și nu la nivel de cercetători. Pe scurt, instituția preferă să rămână mioapă”, se arată în studiul “Pauperitatea Fiscală a României”, realizat de Cornel Ban și Alexanndra Rusu.

Acesta mai spune că reformele legislative dorite în mod legitim de ANAF trebuie să fie negreșit însoțite de o refondare a Școlii de Fiscalitate, Finanțe Publice și Vamă printr-un program de twinning cu instituții omoloage din țări care strâng la buget peste 40 la sută din PIB.

Trei probleme de pregătire în curricula actuală:

1. nu există nici un curs legat de prețuri de transfer

2. nu sunt testate abilitățile de a opera în tehnologia informației

3. nivelul general este atât de scăzut încât în școală se predă engleza la nivel de începători

Studiul mai spune că pentru a transforma ANAF-ul într-un corp birocratic de elită, procedurile de recrutare reformate trebuie însoțite de îmbunătățirea condițiilor de muncă, multe din sediile ANAF fiind extrem de improprii și cu resurse inadecvate, ceea ce contribuie la o stare generală de lipsă de respect de sine a personalului din prima linie.

Recomandarea lui Cornel Ban și a Alexandrei Rusu este de a se acorda o atenție specială înființării unui departament de cercetare la ANAF, care să utilizeze modele care s-au implementat cu mare succes și în condiții de transparență, precum modelul suedez.

Direcția de Cercetare a ANAF, spune studiul, ar trebui să acționeze ca un registru central al celor mai avansate cunoștințe și informații din domeniul economiei fiscale, politicii și sociologiei fiscale.

“Salarizarea să fie competitivă și angajații să aibă cel puțin masterat în economie. Chiar dacă cercetătorii de la nivel internațional au reușit să evidențieze că până și statele care dispun de o mare capacitate, și în care economia e dominata de companii autohtone, precum Franța și Germania, au estimat pierderi de venituri fiscale generate de transferul total de profituri în cuantum de 21, respectiv 28 la sută din veniturile fiscale colectate din impozitul pe profitul societăților comerciale, astfel de demersuri de cercetare ar fi practic imposibil de stabilit riguros în România”, spune documentul.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, declara în decembrie că ANAF va avea un departament independent populat cu statisticieni.

„În următoarele zile vom prezenta o structură schimbată a ANAF care va introduce un Departament de analiză de risc total independent. Acesta nu o să mai fie populat cu inspectori fiscali, ci cu statisticieni. Vrem să scoatem subiectivismul din analiza de risc”, a afirmat el.

El a precizat că dorește să fie specialiști doar pe statistică, oameni care se vor uita pe indicatori.

Inspectorii ANAF vor fi orientați în activitatea de control în funcție de rezultatele analizelor de risc, ideea fiind să dispară controalele făcute la firmele cu risc fiscal mic sau mediu.

Până acum nu a fost prezentat un proiect în acest sens.

Cum sunt alocate resursele umane din ANAF și care e pregătirea acestora, în comparație cu cei din Bulgaria

Administrațiile fiscale din Bulgaria și România alocă 18-19% din personal pentru servicii contribuabili – înregistrare, în timp ce Polonia 55,4%, reiese dintr-o prezentare a Georgianei Camelia Georgescu, membru al Consiliului Fiscal.

„În ceea ce privește personalul alocat pentru rambursare și plăți de diverse tipuri observăm că administrația fiscală din Polonia aproape că îi dublează ponderea de personal dedicată unor astfel de servicii (9,4%) în raport cu celelalte două state (România – 3,9%, Bulgaria – 4,9%). În ceea ce privește personalul alocat pentru audit și verificări, Bulgaria (44,8%) și România (31%) dețin topul aici în timp ce polonezii (20,2%) au mers pe o astfel de decizie în care să vină mai degrabă ex-ante în sprijinul contribuabililor și să nu-și concentreze eforturile în verificări de tip ex-post”, a spus Georgescu.

Ea a precizat că sunt particularități ale statelor, dar nu înseamnă că reprezintă aspecte neapărat negative evidențiate la nivelul autorității fiscale naționale.

În ceea ce privește personalul alocat de către administrațiile fiscale pentru colectarea datoriilor executate, spune ea, observăm că de departe, prin comparație cu Polonia și Bulgaria, autoritatea fiscală din România alocă aproape 20%, în timp ce polonezii au 13%, iar bulgarii 9,7%.

Referindu-se la structura personalului ANAF, în funcție de nivelul studiilor, pentru Polonia nu a avut date, dar în ceea ce privește Bulgaria, acolo sunt 78,4% cu diplomă de masterat sau echivalentă, iar 11% au diplomă de licență sau echivalentă (restul probabil au sub nivelul de licență n.r.). În schimb, în România 26,1% din personal are diplomă de masterat sau echivalentă, iar 63,1% – diplomă de licență (restul probabil au sub nivelul de licență n.r.).