Șapte lucruri pe care să le asociezi în minte când auzi cuvântul ”pensie”

​Majoritatea celor ajunși la maturitate caută cum să își maximizeze micile economii și se uită la depozitele bancare, la investiții bursiere, ori la randamentele oferite de fondurile de investiții. Dar abordarea ar trebui să țină cont de câteva realități foarte concrete: adolescenții de azi vor trăi mai mult decât părinții lor, prețurile au tendința generală de creștere, randamentele depozitelor bancare vor rămâne o perioadă la niveluri reduse (poate chiar negative), populația e în scădere și îmbătrânire șamd. Cu alte cuvinte, nu e suficientă o strategie gen ”lasă dragă, ne dă Statul pensia și mai vedem noi, ne mai descurcăm…”

Asistăm la schimbări demografice structurale, pe care dacă nu le luăm în seamă, riscăm să ajungem niște pensionari săraci. Când auzi cuvântul ”pensie”, gândește-te la următoarele:

1.Vei trăi mai mult decât te aștepți

Speranța de viață crește. Bunicii noștri trăiau în medie mai puțin decât părinții noștri, iar noi avem o speranță de viață la naștere mai mare decât a părinților. În ultimii 40 de ani speranța de viață a crescut cu peste 5 ani. La o cheltuială medie lunară de 2.000 de lei, asta înseamnă 120.000 de lei în plus. De unde-i iei? În plus, speranța de viață în următorii 40 de ani va crește în ritm mai alert grație descoperirilor științei și dezvoltării sistemelor de Inteligență Artificială.

Speranța de viață la 65 de ani a crescut și ea cu aproape 3 ani, mai arată datele profesorului Ghețău. Probabil în următorii 30 de ani va crește mai mult. E de luat în calcul la modul cel mai serios.

2: Vei avea nevoie de mai mulți bani decât crezi

Când ne gândim la pensie, de regulă îți faci calculul următor: mă descurc cu 2.000 de lei pe lună (pensia de la Stat plus mici ciupeli). Doar că, dincolo de faptul că vei trăi mai mult, prețurile de peste 30 de ani (în ideea că atunci te vei pensiona) nu vor mai fi aceleași cu cele de azi. Altfel spus, e foarte probabil ca cei 2.000 de lei de azi să nu valoreze la fel de mult și peste 30 de ani. De exemplu, un cuplu căsătorit în vârstă de 67 de ani care ar trăi până la 87 de ani cu câte 2.000 de lei, ar avea nevoie de aproape 500.000 de lei. Dar la o inflație medie de 3% pe an, suma ar crește considerabil și ar ajunge la circa un milion de lei.

3. Ignorați depozitele bancare și gândiți-vă la altceva

În România, cu foarte puține excepții, dobânzile reale la depozite au fost negative. Inflația și costurile legate de spezele bancare (comisioane, taxe șamd) au depășit nivelul real al randamentului nominal oferit de bancă. În acest moment, în Europa e o amplă discuție legată de faptul că unele bănci aplică dobânzi negative clienților deponenți, pe motiv că și Banca Centrală Europeană aplică băncilor comerciale rate negative de dobândă pentru excesul de lichiditate pe care băncile îl plasează la BCE.

Soluția depozitului care să vă înmulțească economiile trebuie uitată, așadar. Ce ne rămâne?

4. Investiți în case

Germanii asta fac. Cumpără locuințe pe care apoi le închiriază și își completează astfel veniturile. Dacă sunteți tânăr și aveți posibilități, merită investiția, deși la noi Curtea de Conturi a pus pe butuci băncile pentru locuințe, care favorizau asemenea investiții. Vom reveni pe această temă.

5. România se împuținează și îmbătrânește

”Romania este una dintre tarile europene cu cel mai ridicat ritm de imbatranire a populatiei. Asta este prima veste proasta. A doua veste proasta e ca suntem una din tarile cu cele mai ridicate fluxuri de emigratie. Si pleaca tinerii si cei in floarea varstei. Cele doua evolutii vor avea un efect devastator asupra sistemului public de pensii. Trebuie repetat faptul ca pensiile sunt platite din taxele si impozitele achitate de persoanele aflate in campul muncii in acel moment. Ele nu sunt platite dintr-un fond care exista si care a fost construit de-a lungul timpului, ci din niste bani cheltuiti in secunda doi dupa ce CAS-urile sunt colectate de la populatie. Si asta are o importanta enorma pentru noi, viitorii pensionari, din mai multe puncte de vedere. Pe de-o parte pentru ca pensia noastra va depinde de numarul tinerilor care vor fi in tara in acel moment. Cu cat acestia vor fi mai putini, cu atat pensia noastra va fi mai mica”, a explicat pentru HotNews.ro Radu Crăciun, aici.

• Bomba demografică: Finlanda transmite un avertisment Europei

Într-o clădire nouă, îngropată între mare și o centrală electrică din nord-vestul orașului Helsinki, are loc un experiment privind îngrijirea vârstnicilor, îndeaproape urmărit de întreaga populație. Un grup de aproximativ 30 de persoane, în vârstă de peste 60 de ani, își iau cina într-o locuință comună numită Kotisatama, ale cărei facilități includ două saune, o terasă pe acoperiș și o sală de exerciții fizice, scria recent Financial Times (necesită abonament).

Dar nu există personal supraveghetor. Kotisatama este o casă în care atât cei în vârstă, cât și cuplurile, trăiesc împreună și își împart treburile. „Scopul principal al acestei case este să ne menținem activi”, spune Leena Vahtera, o locuitoare în vârstă de 72 de ani și președinte al proiectului. „Acesta nu este un azil de bătrâni clasic”.

Soțul ei a murit în 2007, în timp ce cei doi fii au propriile lor familii. „Nu am vrut să fiu o povară pentru ei. Am văzut cum mama mea era atât de singură… Suntem siguri că statul nu poate oferi serviciile de care au nevoie bătrânii. Vrem să luăm propriile decizii privind viața noastră”, spune ea.

Dezvoltarea Kotisatama atrage o atenție sporită, deoarece doamna Vahtera face parte din una dintre populațiile cu cea mai mare viteză de îmbătrânire. Dintre țările bogate, doar Japonia și Coreea de Sud au înregistrat viteze mai mari decât Finlanda. În timp ce persoanele de peste 85 ani reprezentau doar 1,5% din populație în 2000, astăzi sunt de 2,7%, iar până în 2070 se așteaptă să fie aproape de 9%.

Finlanda discută de 20 de ani despre ce trebuie să facă cu privire la problemele demografice, reformând sistemul de asistență medicală, guvernanța locală și sistemul de pensii. „Finlanda este o țară rațională. Îmbătrânirea am luat-o foarte serios în seamă”, spune Ilkka Kaukoranta, economist-șef la SAK, confederația sindicală din Finlanda.

Totuși, găsirea de răspunsuri s-a dovedit aproape imposibilă. Guvernul de coaliție tripartit din Finlanda s-a prăbușit luna trecută pentru că nu a reușit să treacă reformele guvernamentale înainte de alegerile din 14 aprilie.

Pentru Europa, Finlanda poate fi un avertisment cu privire la problemele politice dificile care stau în față. Populația Finlandei îmbătrânește mai repede decât în orice altă țară europeană, iar Germania și Italia vor avea aceeași problemă nu peste multă vreme. Lecția finlandeză ar putea fi aceea că încercarea de a asigura sustenabilitatea costurilor de îngrijire a sănătății persoanelor în vârstă implică tipuri de opțiuni pe care puține guverne sunt dispuse să și le asume, ridicând întrebări cu privire la creșterea economică pe termen lung și la sănătatea finanțelor publice.

În timp ce părți din restul Europei se confruntă cu ceea ce cercetătorii numesc „sinucidere demografică”, lecțiile din experiența finlandeză sunt complexe. „Noi ne-am pregătit devreme, dar s-a făcut foarte puțin”, spune Marja Vaarama, profesor de asistență socială la Universitatea din Finlanda de Est.

Țara este o demonstrație vie că schimbarea demografică forțează alegeri de politici fiscale dificil de asumat. „Este foarte dificil și foarte greu ceea ce avem de făcut. Există atât de multe probleme practice care trebuie rezolvate”, spune Timo Soini, ministrul afacerilor externe. Un alt politician finlandez este mai blând: „Aceasta este o lovitură serioasă pentru credibilitatea noastră ca națiune reformatoare. Dar dacă noi nu putem face asta, ce speranță au restul statelor?”

„Îmbătrânirea este principala cauză a dezechilibrului structural al economiei noastre și a celui din finanțele publice”, spune Kai Mykkanen, ministrul de Interne al Finlandei. În ultimii ani, Finlanda a început să-și calculeze așa-zisul decalaj de sustenabilitate – diferența pe termen lung dintre cheltuielile guvernamentale și veniturile care vor fi agravate de îmbătrânirea populației. Deocamdată, aceasta reprezintă aproximativ 4% din produsul intern brut.

Guvernele succesive din Helsinki au încercat să reducă acest decalaj cu o gamă largă de propuneri de politici. Reformele majore ale sistemului de pensii au fost adoptate în 2001 și din nou în 2014, iar majoritatea experților consideră acum că se află pe o bază financiară solidă.

Dar reforma din sănătate și îngrijire socială s-a dovedit a fi mult mai dificilă, ducând la demisiile ultimelor trei guverne. O parte din problemă este că sănătatea și îngrijirea socială sunt responsabilitatea municipalităților, iar furnizarea unei game complete de servicii este tot mai dificilă pentru multe dintre municipalitățile mici iar timpii de așteptare sunt lungi.

Actualul guvern a încercat să combine un amestec de reforme în administrația locală cu unul privind sănătatea și asistența socială. Problema a fost că această reformă combinată nu funcționa simultan în zona urbană și rurală.

Și atunci, experți din domeniul sănătății au sugerat concentrarea pe cinci sau șase regiuni. Dar politicienii de centru au propus în schimb 18 județe nou formate iar în final nu s-a găsit nicio cale comună.

Este o lecție dureroasă pentru restul Europei, deoarece fragmentarea politică este în creștere pe întreg continentul, ceea ce face ca formarea guvernelor să fie extrem de dificilă și să complice șansele de a reforma domenii politice sensibile. „Este greu să faci reforme cu guverne multi-partid”, spune economistul Olli Karkkainen.

Propunerea finală de reformă a fost extrem de complexă și a eșuat înainte ca Parlamentul să fie dizolvat. Partidul de centru pare-se că a pierdut foarte mult în sondaje, în mare parte exact din cauza poziției față de reformele asistenței medicale.

Următorul guvern de la Helsinki este de așteptat să facă o altă încercare de a reforma sănătatea și asistența socială. Dar o coaliție formată de trei sau patru partide va fi probabil necesară, complicând lucrurile în continuare. Toate acestea afectează finanțele publice ale Finlandei, agențiile de rating avertizând că ar putea lua măsuri negative dacă reformele nu se vor materializa.

Dincolo de politică și economie, experții din Finlanda declară că dezbaterea privind îmbătrânirea trebuie revizuită. Prof. Vaarama spune că este greșit să clasificăm toți oamenii în vârstă de peste 65 de ani ca fiind „bătrâni”. Ea susține că bătrânețea începe de fapt la 80-85 de ani. Înainte de aceasta, oamenii pot încă să lucreze și să fie consumatori . „Societatea nu înțelege încă ce este longevitatea. Ar trebui să ne uităm la modul în care putem ”beneficia” de această populație”, adaugă ea.

Profesorul Vaarama spune că politici simple, cum ar fi o mai mare atenție acordată fizioterapiei la domiciliu de pildă ar putea păstra cuplurile împreună și ar împiedica singurătatea, care devine o problemă tot mai mare.

Acesta a fost gândul din spatele Kotisatama, unde 83 de persoane – cu o vârstă medie de 72 – locuiesc în 63 de apartamente. Există 18 cupluri, patru bărbați singuri, iar restul sunt femei singure. În fiecare săptămână, grupuri de câte 6 persoane se ocupă de gătirea mesei și de curățenie.

„Păstrează capul și picioarele în stare bună. Este mai bine să îmbătrânim împreună”, spune doamna Vahtera. Ea adaugă că locuitorii sunt conștienți de faptul că resursele sunt limitate atât la nivel local cât și la nivel național.

„Politicienii știu ce au de făcut, dar sunt de asemenea conștienți că măsurile pe care le au de luat vor duce la ne-alegerea lor în următoarea campanie electorală”, spune un polițist finlandez.

Vezi ce măsuri au luat alte țări pentru pensionari.

Soluţia la problema îmbătrânirii demografice şi diminuarea poverii economice, scrie profesorul Ghețău, este menţinerea persoanelor vârstnice în activitate, fie că este vorba despre viaţa profesională, fie de alte activităţi în cadrul comunităţii în care acestea trăiesc.

6. Faceți-vă pensii private

Românii cheltuiesc cam trei sferturi din venit pe lucruri legate de supraviețuire (facturi curente, locuință etc) și nu se uită la viitorul pe termen lung. Deși nu poate nimeni oferi garanții cum că banii din fondurile private de pensii sunt ”sfinți” și nu se va atinge nimeni de ei, aceste fonduri par cea mai realistă aternativă pentru vremurile care urmează. Îți ”rupi” din puțin, pentru a spera la mai mult. Asta doar dacă vreunui ideolog de stânga nu îi vine ideea confiscării banilor pentru scopuri nobile, de partid.

7. Nu omite că sistemul taxării veniturilor va fi schimbat

Desigur, poate fi relaxat sau dimpotrivă, mers pe ideea taxării progresive. În actualul program de guvernare e prevăzută trecerea la un impozit progresiv, idee promovată în ultimii ani de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, dar am putea asista la aplicarea noului mecanism într-un posibil viitor act de guvernare al Stângii. Taxare mai mare înseamnă bani în buzunar mai puțini. Pe scurt, reluați citirea acestui text de la început.