Complicata relație a românilor cu produsele agricole. 7 din 10 spun că sunt scumpe și că nu au încredere în producători. Tot 70% sunt cei care se feresc ca de foc să devină agricultori. Alt mit: 4 clase sunt suficiente ca să faci agricultură!

Nu toți cei pe care îi întâlniți la tarabele din piață sunt producători, chiar dacă ei ar fi în stare să jure că pătrunjelul pe care tocmai vi l-a vândut cu 4 lei provine din gospodăria proprie și nu e import Spania. De multe ori ei sunt doar angajați ai unor intermediari, puși la tarabă doar pentru că seamănă cu țăranii autentici și par convngători. Aceasta a fost doar una dintre temele de discuție din conferința organizată miercuri de World Vision România, care a prezentat un studiu realizat de iVox în luna martie, în cadrul proiectului „Make Europe Sustainable for All” derulat de Comisia Europeană. Rezultatele studiului arată un popor care disprețuiește muncile agricole, dar care se plânge că produsele- mai ales cele eco sau bio- sunt prea scumpe și nici nu sunt de încredere.

• 7 din 10 respondenți nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii. De zeci de ani, agricultura a fost asociată cu producția alimentelor de bază, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor a însemnat să dai cu sapa. Astfel se explică faptul că foarte mulți respondenți, mai bine de două treimi, nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii.

Dintre cei care s-au gândit că ar exista o posibilitate de a se angaja în domeniul agriculturii, 40,69% consideră atractivă meseria de horticultor, 33,33%se văd apicultori, iar aproape 30% vor să fie peisagiști. Reamintim că profesia de agricultor include, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, îngrijitor de animale sau agronom, și alte meserii bănoase: tehnician veterinar, mecanic agricol, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecția plantelor, tehnician agricultură ecologică și chiar inginer genetician, specialist gastronomie sau enolog.

• Peste trei sferturi dintre cei care lucrează sau ar lucra în agricultură (76,85%), și-ar dori să-și desfășoare activitatea/meseria aleasă în calitate de patron.
• Cei mai mulți dintre respondenți sunt de părere că nivelul de pregătire educațională necesar pentru a lucra în domeniul agricol este liceul agricol (36,64%), iar 16,96% consideră că școala gimnazială este suficientă pentru a putea activa în acest domeniu. 10,75% dintre respondenți sunt de părere că nivelul de educație poate fi unul și mai redus – fiind suficiente doar 4 clase. Aceste date arată că în 2019, în România, agricultura este considerată o ocupație pentru cei care nu au carte.
• Doi din cinci români consideră că nivelul de educație oferit elevilor în liceele agricole din țara noastră este unul slab și, într-un procentaj mai mic, de 34,3%, consideră că educația oferită în aceste licee este una bună.
• Un român din doi nu și-ar da în ruptul capului copilul la liceul agricol. Poate așa se explică faptul că multe licee agricole sunt deja desființate, iar cele rămase nu reușesc să atragă elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ. .

Poate ar fi nevoie de o campanie de promovare care să se adreseze în primul rând tinerilor pasionați de agricultură, care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză Însă, campania trebuie să se adreseze și publicului larg: în 2019 a fi agricultor nu înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura nu înseamnă sapă și lopată, că agricultura nu este sărăcie și nici un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor nu este o meserie inferioară, ci una care aduce valoare în societate. Deși cei mai mulți respondenți nu ar alege o carieră în domeniul agriculturii, mai bine de jumătate – un procent de 57,56% – spun că dacă ar începe o afacere în agricultură, ar considera agricultura ecologică o oportunitate.

• Agricultura ecologică este un sector dinamic în România, care a cunoscut în ultimii ani o evoluție ascendentă, atât în sectorul vegetal, cât și în sectorul animalier. Trei sferturi dintre români înțeleg prin agricultura bio/ecologică produsele sănătoase, fără aditivi sau chimicale. Chiar mai mulți dintre respondenți, 77,79%, spun că ei cumpără produse bio/ecologice.

• Dezavantajele produselor ecologice, conform respondenților, sunt prețul ridicat (55,32%) și lipsa de încredere în ce este scris pe etichete (28,38%). Dintre adepții produselor ecologice, 4 din 10 cumpără într-un procent cuprins între 10% și 30%. produse sănătoase și doar 2 din 10 cumpără între 30% și 50% produse bio.
• Factorii care i-ar determina pe români să cumpere mai multe produse bio sunt: prețul mai mic (42,41%) și siguranța că produsul pe care îl cumpără chiar este ecologic, fără chimicale (43,4%). Modalitatea prin care aproape jumătate dintre respondenți (47,52%) se asigură că produsul pe care îl cumpără este bio este să verifice dacă pe etichetă scrie acest lucru, iar un sfert dintre aceștia verifică dacă produsul are pe etichetă certificarea UE.
• Atunci când vine vorba de sursele din care se informează românii despre agricultura ecologică, cei mai mulți au ales Internetul (81,7%), 29,98% se informează de la televizor și 19,06% de la rude sau prieteni.
• Aproape 7 români din 10 ar fi dispuși să plătească în plus pentru alimentele bio. Dintre aceștia, 43,85% ar fi de acord să plătească cu 5 până la 10 % în plus pentru alimentele bio, iar 27,86% ar fi dispuși să plătească chiar cu 10% până la 20% mai mult. 3 din 10 respondenți nu ar fi dispuși să plătească mai mult pentru produsele ecologice.

Citeste aici studiul integral.