EXCLUSIV Scenarii sumbre estimate de ASF după schimbările la Pilonul II: Unii administratori ar putea ieși din piață / Dacă doar 1% dintre participanți își mută contribuțiile în sistemul public, firmele vor mai avea profit abia în 2021
Peste 5,8 milioane de români au posibilitatea să-și transfere în sistemul public de pensii contribuțiile de la Pilonul II, conform prevederilor Ordonanței privind ‘taxa pe lăcomie’, aceștia având în conturi peste 46,04 miliarde lei, adică peste 95% din activele nete ale întregului sistem de pensii private, arată o analiză de impact realizată de ASF și obținută de HotNews.ro. Totuși, ASF nu crede că vor fi mulți care vor face asta. Pericolul major este însă asupra firmelor care gestionează acești bani: vor fi obligate să aducă 3,55 miliarde lei la capitalul social în acest an, din care 1,6 miliarde lei până la 30 iunie 2019, existând riscul să iasă din piață și să creeze un val de efecte negative.
- UPDATE (16:00) Reacția ASF după articolul HotNews.ro: „Ca urmare a apariției în spațiul public a unor informații cu privire la o analiză de impact, efectuată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), referitoare la Sistemul de pensii administrat privat, ASF dorește să precizeze că documentul prezentat nu a fost luat în discuție și aprobat de către Consiliul Autorității, acesta fiind, în consecință, un material de lucru preliminar, cu un caracter intern.
La nivelul ASF sunt efectuate numeroase studii de impact cu privire la evoluția piețelor reglementate și supravegheate. Sunt realizate analize intersectoriale, integrate, pentru a se ajunge la un document final care se discută în cadrul Consiliului. Astfel de documente devin publice și pot avea caracter oficial de recomandare/observație, doar în măsura în care sunt analizate și aprobate de către Consiliul ASF.
Reamintim că ASF a avizat favorabil proiectul OUG 114/2018
„.
Informația pe scurt:
- 1. Impactul majorării cerințelor de capital: Cerinţa minimă de capital introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 va obliga administratorii de fonduri de pensii private să-și majoreze în anul 2019 capitalul social, printr-un aport estimat la o valoare de 3,55 miliarde lei, din care 1,6 miliarde lei (peste 350 milioane de euro) vor trebui aduși până la 30 iunie 2019.
– Primele trei firme care ar trebui să aducă cei mai mulți bani la capitalul social până la jumătatea acestui an sunt: NN Pensii (135,5 milioane euro), Allianz (90,32 milioane euro) și Metropolitan Life (48,22 milioane euro).
– „Nivelul ridicat al capitalului social minim, coroborat cu termenul scurt de conformare (raportat la valoarea aportului necesar), poate să descurajeze activitatea de administrare a fondurilor de pensii administrate privat, existând riscul ca unii dintre administratori să nu poată obţine resursele necesare şi să fie nevoiţi să se retragă„
– „O eventuală retragere a unor administratori din sistemul de pensii private ar conduce la creşterea riscului de concentrare. Mai mult, în conditiile existentei unui număr redus de administratori de fonduri de pensii administrate privat, retragerea unui administrator ar putea avea un efect şi asupra celorlalți administratori, care, pentru a putea prelua în administrare activele rămase se vor vedea nevoiţi să suplimenteze şi mai mult capitalul social. La cerinţa de capital necesar a fi acoperită se va adăuga şi obligaţia de a constitui provizioanele tehnice aferente activelor preluate în administrare, fapt care reprezintă presiuni suplimentare asupra continuării activităţii de administrare a fondurilor de pensii administrate privat.”, avertizează ASF. - 2. Reducerea comisionului de administrare de la 2,5% la 1%: Din comisionul de 1% din contribuţii brute, administratorii de fonduri de pensii vor fi obligaţi să vireze lunar: 0,5% din valoarea contribuţiilor către Casa Națională de Pensii, 0,3% din valoarea contribuţiilor către ASF, iar lor le va rămâne doar 0,2%.
- 3. Posibilitatea renunțării la virarea contribuţiei de 3,75% la Pilonul II şi optarea pentru reîntregirea contribuţiei la Pilonul I (transferul în sistemul public de pensii): Potrivit datelor statistice aferente lunii noiembrie 2018, peste 5,8 milioane de români vor avea posibilitatea să-și transfere contribuțiile în sistemul public de pensii, aceștia având în conturi peste 46,04 miliarde lei, adică peste 95% din activele nete ale întregului sistem de pensii private.
– „În contextul în care o mare parte a participanților din Pilonul ll care au o vechime mai mare de 5 ani a fost repartizată aleatoriu, aceştia neexercitându-şi dreptul de a opta pentru un anume administrator, considerăm că în lipsa unor modalităţi exprese de promovare publică a opțiunii de retragere, motivația lor pentru a realiza orice act de voință privitor la calitatea de participant în cadrul Pilonului II va rămâne redusă, inclusiv pentru retragerea din acest sistem, în special datorită faptului că nu vor putea încasa contravaloarea în bani a activului individual net.”, susține ASF. - 4. Trei scenarii privind posibila retragere a participanților la Pilonul II:
– Scenariul I – se retrag 1% din participanţii eligibili (58.528 participanți
– Scenariul II – se retrag 5% din participanții eligibili (292.643 participanţi)
– Scenariul III – se retrag 10% din participanţii eligibili (585.286 participanţi). - 5. În scenariul I, administratorii vor avea pierderi nete de 43,4 milioane lei în 2019 și vor reveni pe profit net de 4,9 milioane lei abia în 2021. În scenariul II, administratorii vor avea pierderi nete de 46,5 milioane lei în 2019 și vor reveni pe profit net de 22.1 milioane lei abia în 2022. În scenariul III, administratorii vor avea pierderi nete de 50,4 milioane lei în 2019 și vor reveni pe profit net de 12,06 milioane lei abia în 2022.
- 6. Estimările ASF au luat în calcul înghețarea cotei de contribuție la 3,75% pentru 2019-2022.
- 7. Posibilitatea participanţilor de a opta pentru retragerea din Pilonul II va afecta veniturile ASF pentru 2019-2022, acestea scăzând cu valori cuprinse între -0,50% şi ajungând până la – 3,44% pe an.
Documentul ASF obținut de HotNews.roare 19 pagini și a fost aprobat, avizat și semnat pentru includerea pe ordinea de zi a ședinței Consiliului ASF, care a avut loc miercuri, 9 ianuarie, de către Leonardo Badea, președintele ASF și de Daniel Ștefan Armeanu, vicepreședintele ASF, responsabil de sectorul pensiilor private, care au fost numiți anul trecut de Guvernarea PSD-ALDE la conducerea ASF.
Documentul a fost elaborat în data de 7 ianuarie 2019 de către Direcția Supraveghere și Control, având drept conducători pe: Ileana Horvath, director al Direcției Supraveghere și Control, Adina Dragomir, director al Direcției Reglementare Autorizare și de Valentin Ionescu, director al Direcției Strategie și Stabilitate Financiară și de alți șefi ai acestor departamente din ASF.
Documentul nu a fost însă discutat și aprobat în ședința de miercuri, 9 ianuarie 2018, a Consiliului ASF.
- În cele ce urmează redăm informațiile din analiza ASF care vizează schimbările asupra Pilonului II de pensii:
„În data de 29.12.2018, în Monitorul Oficial al României, nr. 1116 a fost publicată Ordonanța de Urgentă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice si a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, care aduce schimbări importante în ceea ce priveşte sistemul de pensii administrate privat din România.
Va fi prezentată în cele ce urmează o analiză de impact asupra sistemului de pensii administrate privat a principalelor modificări aduse de Ordonanţa mai sus menţionată, respectiv:
– stabilirea unei cerințe minime de capital social, raportată la valoarea contribuțiilor;
– introducerea posibilităţii de a renunţa, în anumite condiţii, la virarea contribuției de 3,75% la Pilonul II şi optarea pentru reîntregirea contribuției la Pilonul I (transferul în sistemul public de pensii), coroborat cu reducerea comisioanelor de administrare.
Analiza supusă atenției va face de asemenea o trecere în revistă a legislaţiei secundare incidente care va trebui actualizată ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței de Urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, care aduce schimbări importante în ceea ce priveşte sistemul de pensii administrate privat din România.
În cuprinsul documentului prezentat se va regăsi şi evoluţia recentă a piețelor financiare locale și internaţionale şi impactul asupra perfomanței VUAN pentru fondurile de pensii administrate privat.
- 1. Impactul aplicării prevederilor art. 81, punctul 5 din Ordonanţa de Urgență nr.114/2018, referitor la modificarea cerințelor de capital social
Potrivit prevederilor art. 81, punctul 5 din Ordonanța de Urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene:
Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat şi actualizat în raport cu valoarea contribuțiilor participanților, respectiv:
a) 5% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este sub 100 milioane euro;
b) 7% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este între 100 milioane euro şi 500 milioane euro;
c) 10% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este peste 500 milioane euro.
Cerinţa minimă de capital introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă mai sus menţionată va obliga administratorii de fonduri de pensii private să-și majoreze în anul 2019 capitalul social, printr-un aport estimat la o valoare de 3,55 miliarde lei.
Potrivit prevederilor art. 90 din Ordonanța de Urgență nr. 114/2018, termenele pentru încadrarea în cerințele minime de capital social au fost stabilite după cum urmează:
a) 50% din capitalul social minim se va vărsa până la data de 30 iunie 2019;
b) diferența de capital social minim se va vărsa până la data de 31 decembrie 2019.
În condițiile mai sus prezentate, situația necesarului estimat de capital social suplimentar se prezintă astfel:
1. Aegon:
Capital social actual aferent Pilon II: 33 milioane lei (7,07 milioane euro);
Contribuții brute încasate în perioada mai 2008 – noiembrie 2018: 668,01 milioane euro
Cerința minimă de capital social conform proiect OUG: 66,8 milioane euro
Capital social necesar de suplimentat până la data de 30 iunie 2019: 26,33 milioane euro
Capital social necesar de suplimentat până la data de 31 decembrie 2019: 33,4 milioane euro
2. Allianz:
Capital social actual aferent Pilon II: 22,38 milioane lei (4,8 milioane euro);
Contribuții brute încasate în perioada mai 2008 – noiembrie 2018: 1,9 miliarde euro
Cerința minimă de capital social conform proiect OUG: 190,24 milioane euro
Capital social necesar de suplimentat până la data de 30 iunie 2019: 90,32 milioane euro;
Capital social necesar de suplimentat până la data de 31 decembrie 2019: 95,12 milioane euro;
3. BCR:
Capital social actual aferent Pilon II: 61,81 milioane lei (13,25 milioane euro);
Contribuții brute încasate în perioada mai 2008 – noiembrie 2018: 560,2 milioane euro
Cerința minimă de capital social conform proiect OUG: 56,03 milioane euro
Capital social necesar de suplimentat până la data de 30 iunie 2019: 14,77 milioane euro;
Capital social necesar de suplimentat până la data de 31 decembrie 2019: 28,01 milioane euro
4. BRD:
Capital social actual aferent Pilon II: 19,51 milioane lei (4,18 milioane euro);
Contribuții brute încasate în perioada mai 2008 – noiembrie 2018: 327,09 milioane euro
Cerința minimă de capital social conform proiect OUG: 22,9 milioane euro
Capital social necesar de suplimentat până la data de 30 iunie 2019: 7,27 milioane euro;
Capital social necesar de suplimentat până la data de 31 decembrie 2019: 11,45 milioane euro;
5. Generali:
Capital social actual aferent Pilon II: 45 milioane lei (9,65 milioane euro);
Contribuții brute încasate în perioada mai 2008 – noiembrie 2018: 745,12 milioane euro
Cerința minimă de capital social conform proiect OUG: 74,51 milioane euro
Capital social necesar de suplimentat până la data de 30 iunie 2019: 27,61 milioane euro;
Capital social necesar de suplimentat până la data de 31 decembrie 2019: 37,26 milioane euro;
6. NN Pensii:
Capital social actual aferent Pilon II: 75 milioane lei (16,08 milioane euro);
Contribuții brute încasate în perioada mai 2008 – noiembrie 2018: 3,03 miliarde euro
Cerința minimă de capital social conform proiect OUG: 303,15 milioane euro
Capital social necesar de suplimentat până la data de 30 iunie 2019: 135,5 milioane euro;
Capital social necesar de suplimentat până la data de 31 decembrie 2019: 151,57 milioane euro;
7. Metropolitan:
Capital social actual aferent Pilon II: 26,41 milioane lei (5,66 milioane euro);
Contribuții brute încasate în perioada mai 2008 – noiembrie 2018: 1,07 miliarde euro
Cerința minimă de capital social conform proiect OUG: 107,76 milioane euro
Capital social necesar de suplimentat până la data de 30 iunie 2019: 48,22 milioane euro;
Capital social necesar de suplimentat până la data de 31 decembrie 2019: 53,88 milioane euro;
În total, contribuțiile brute încasate de toate cele 7 fonduri în perioada mai 2008-noiembrie 2018 au depășit valoarea de 8,3 miliarde euro, cerința minimă de capital social conform proiectului OUG este de 821,38 milioane euro.
Capitalul social necesar de suplimentat de toți cei 7 administratori până la data de 30 iunie 2019 depășește 1,63 miliarde lei (350,01 milioane euro), iar până la 31 decembrie 2019, alte 1,91 miliarde lei (410,69 milioane euro).
NOTĂ ASF: Calculele din lei în euro au fost făcute la cursul de schimb de 4,6656 de la data de 03.01.2019. Contribuțiile brute încasate nu sunt diminuate cu valoarea plăților efectuate în perioadă și nu iau în calcul transferurile participanților între fondurile de pensii pe perioada funcționării sistemului de pensii, fuziuni.
Concluzii:
– Ordonanța de Urgență nr. 114/2018 face referire la un capital social minim calculat și actualizat în raport cu valoarea contribuțiilor participanților, fără însă a detalia:
– contribuțiile la care se raportează (brute, nete, total încasate sau încasate anual/lunar etc.);
– frecvența actualizării capitalului social (lunar, semestrial sau anual), luând în considerare faptul că valoarea contribuțiilor la un fond de pensii administrate privat se poate modifica chiar zilnic (efectuare plăți, intrări de beneficii, transferuri, încasare contribuții).
– Nivelul ridicat al capitalului social minim, coroborat cu termenul scurt de conformare (raportat la valoarea aportului necesar), poate să descurajeze activitatea de administrare a fondurilor de pensii administrate privat, existând riscul ca unii dintre administratori să nu poată obţine resursele necesare şi să fie nevoiţi să se retragă;
– O eventuală retragere a unor administratori din sistemul de pensii private ar conduce la creşterea riscului de concentrare. Mai mult, în conditiile existentei unui număr redus de administratori de fonduri de pensii administrate privat, retragerea unui administrator ar putea avea un efect şi asupra celorlalți administratori, care, pentru a putea prelua în administrare activele rămase se vor vedea nevoiţi să suplimenteze şi mai mult capitalul social. La cerinţa de capital necesar a fi acoperită se va adăuga şi obligaţia de a constitui provizioanele tehnice aferente activelor preluate în administrare, fapt care reprezintă presiuni suplimentare asupra continuării activităţii de administrare a fondurilor de pensii administrate privat.
– Totodată, eliminarea cerinţei minime de capital social necesar de 4 milioane euro pentru administrarea unui fond de pensii, conduce la posibilitatea autorizării unor administratori noi, fără a se mai aplica această cerinţă minimă de capital.
- 2. Impactul aplicării prevederilor art. 81, punctul 2, punctul 3, punctul 4 si punctul 6 din Ordonanţa de Urgență nr. 114/2018
Articolul 81 punctul 6 din Ordonanța de Urgență nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investitiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi proragarea unor termene, aduce modificări şi în ceea ce priveşte cuantumul comisioanelor ce pot fi percepute de către administratorii de fonduri de pensii administrate privat, după cum urmează:
(1) Comisionul de administrare se constituie prin:
a) deducerea unui cuantum din contribuțiile plătite, dar nu mai mult de 1%, cu condiția ca această deducere să fie făcută înainte de convertirea contribuțiilor în unități de fund, din care 0,5 puncte procentuale din suma totală ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie virată la Casa Naţională de Pensii Publice;
b) deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflației; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflației; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflației; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fmdului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflației, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflației; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflației.”
Astfel, comisionul din contribuțiile brute este diminuat la valoarea de maxim 1%, faţă de valoarea de 2,5%, iar comisionul din activ net este stabilit la o valoare cuprinsă între 0,02% şi 0,07%, în funcţie de rata inflaţiei.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018 nu face însă referire la rata de inflaţie care trebuie luată în considerare, frecvenţa si perioada pentru care este valabilă. Având în vedere că rata de rentabilitate a fondurilor se calculează pentru 24 luni anterioare, rata inflaţiei folosită ca punct de reper ar trebui să fie calculată pe aceeaşi perioadă.
Inexistenţa unor prevederi clare referitoare la rata inflaţiei creează confuzie şi poate conduce la aplicare neunitară a legislaţiei.
Menţionăm faptul ca rata anuală a inflaţiei în noiembrie a fost de 3,43%, iar rata de rentabilitate medie anuală la nivel de Pilon 11 în aceeaşi lună a fost de 4,248%, ceea ce plasează comisionul din activ net la valoarea de 0,03%, sub cel de 0,05% practicat în prezent de către administratorii de fonduri de pensii administrate privat.
Din comisionul de 1% din contribuţii bmte, administratorii de fonduri de pensii administrate privat vor avea obligaţia să vireze lunar:
– 0,5% din valoarea contribuţiilor către CNPP, aşa cum prevede Ordonanţa de Urgenţă. nr. 114/2018;
– 0,3% din valoarea contribuţiilor către ASF, conform prevederilor Regulamentului nr. 16/2014 privind veniturile Autorităţii de Supraveghere.
Astfel, comisionul din contribuţii în valoare de 1% va fi incasat după cum urmează:
– 0,5% Casa Naţională a Pensiilor Publice – CNPP;
– 0,3% ASF şi
– 0,2% va rămâne administratorului de fonduri de pensii administrate privat.
De asemenea, potrivit prevederilor Regulamentului nr. 16 /2014 privind veniturile Autorităţii de Supraveghere, administratorii de fonduri de pensii administrate privat au obligaţia de a achita lunar către ASF şi contravaloarea a 0,0078% din activul administrat.
Articolul 81 punctele 3 şi 4 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene introduce posibilitatea unui participant de a renunţa, în anumite condiţii, la virarea contribuţiei de 3,75% la Pilonul II şi optarea pentru reîntregirea contribuţiei la Pilonul I (transferul în sistemul public de pensii), astfel:
„(6) O persoană, participantă la un fond de pensii, poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deținute pănă la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată.”
„(1) După aderare sau repartizare, participanții sunt obligați să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată decât la cererea expresă a acestora.”
Din analiza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2018 nu se poate aprecia însă dacă decizia unui participant de a se retrage din sistemul de pensii administrate privat este una definitivă sau dacă acesta îşi păstrează dreptul de a putea relua la un moment dat plata contributiilor la Pilonul II de pensii.
De asemenea, nu se precizează nici modalitatea în care sunt furnizate informaţiile către CNPP, care are calitatea de instituţie de evidență, în vederea actualizării informațiilor din Registrul Participanţilor.
Participanții care vor opta pentru retragere nu vor primi echivalentul monetar al valorii activului net individual, neexistând un stimulent imediat pentru retragere.Diferența pentru aceştia va fi suspendarea contribuțiilor viitoare la Pilonul II şi reîntregirea punctajului de pensie publică pentru perioada rămasă.
La momentul pensionării, venitul acestor participanţi va avea doua componente: cea rezultată din fructificarea activului net individual rămas în contul de pensie privată şi cea publică. Oprindu-se contribuțiile, valoarea viitoare a componentei private va fi mai mică. În acest caz, putem presupune faptul că o persoană care optează pentru retragerea din Pilonul II are aşteptări mai mari asupra valorii viitoare a pensiei publice şi asupra capacităţii statului de creşte punctul de pensie, astfel încât venitul său viitor total să fie mai mare. În acest mod, influența rezultatului investițional va fi mai redusă, în timp ce gestionarea adecvată a bugetului public de pensii pentru a onora creşterile preconizate (anunţate a fi între 15% şi 40%), va avea o importanță crescută pentru veniturile participanţilor care se retrag.
Potrivit datelor statistice aferente lunii noiembrie 2018, participanţii care sunt înscrişi de cel puțin 5 ani în sistemul de pensii administrate privat și care sunt prin urmare eligibili să se transfere la sistemul public de pensii sunt în numar de 5.852.864, deținând unităţi de fond în valoare estimată de 46.047.941.515 lei, ceea ce reprezintă peste 95% din activele nete ale întregului sistem de pensii administrate privat.
În contextul în care o mare parte a participanților din Pilonul ll care au o vechime mai mare de 5 ani a fost repartizată aleatoriu, aceştia neexercitându-şi dreptul de a opta pentru un anume administrator, considerăm că în lipsa unor modalităţi exprese de promovare publică a opțiunii de retragere, motivația lor pentru a realiza orice act de voință privitor la calitatea de participant în cadrul Pilonului II va rămâne redusă, inclusiv pentru retragerea din acest sistem, în special datorită faptului că nu vor putea încasa contravaloarea în bani a activului individual net.
De asemenea, ne aşteptăm ca persoanele care îşi vor manifesta opțiunea de retragere să aibă o vârstă mai apropiată de cea de la care au dreptul să îşi deschidă dreptul la pensie, pentru a respecta vechimea de 5 ani impusă şi totodată pentru a reduce incertitudinea asociată pensiei viitoare. Structura pe vârste a participanților din Pilonul II arată faptul că 98,9% dintre aceştia au vârsta sub 54 de ani, în timp ce doar 1,1% dintre ei au vârsta cuprinsă între 55 şi 59 de ani. În total, persoanele care ar avea sub 10 ani până la momentul pensionării, respectiv vârsta între 50 şi 59 de ani reprezintă 10,5% dintre participanţi.
Având în vedere cele de mai sus, pentru realizarea analizei de impact au fost utilizate trei scenarii privind posibila retragere a participanților din Pilonul II de pensii private la Pilonul I:
– Scenariul I – se retrag 1% din participanţii eligibili (58.528 participanți
– Scenariul II – se retrag 5% din participanții eligibili (292.643 participanţi)
– Scenariul III – se retrag 10% din participanţii eligibili (585.286 participanţi).
Scenariile prezentate iau în calcul aplicarea tuturor prevederilor OUG, diminuarea comisioanelor ce pot fi percepute de către administratorii de fonduri de pensii administrate privat precum şi posibila retragere a participantilor din Pilonul II de pensii private la Pilonul I. În analiza efectuată nu au fost avute în vedere eventualele ieşiri din Pilonul II în perioada 2019 – 2022 pentru limita de vârsta, invaliditate şi deces.
De asemenea, în perioada septembrie 2022 – septembrie 2023 vor împlini vârsta necesară pentru deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă un număr de aproximativ 33.600 de participanţi, reprezentând primul grup de persoane care la începutul sistemului în 2008 aveau vârsta de 45 de ani şi au aderat voluntar. Valoarea conturilor acestor persoane la sfârşitul lunii septembrie 2018 a fost de aproximativ 336 milioane lei. Scenariile prezentate nu iau în calcul aceste ieşiri.
A. Impactul asupra rezultatelor financiare ale administratorilor fondurilor de pensii ca urmare a aplicării prevederilor art. 81, pct. 2, pct. 3, pct. 4 şi pct. 6 din OUG 114/2018
Dacă ultimele rezultate auditate, respectiv cele aferente anului 2017 indicau un rezultat net pozitiv din administrarea fondurilor de pensii Pilon II de 160,87 milioane lei, ca urmare a aplicării prevederilor din OUG situația rezultatului net obținut din administrarea fondurilor de pensii Pilon II se va prezenta după cum urmează:
– Scenariul 1 (transfer 1%) – rezultatul net obținut din administrarea fondurilor de pensii Pilon II, ca urmare a aplicării prevederilor art. 81, pct. 2, pct. 3, pct. 4 şi pct. 6 din OUG 114/2018:
– 2019: rezultat net negativ de 43,4 milioane lei
– 2020: rezultat net negativ de 19,3 milioane lei
– 2021: rezultat net pozitiv de 4,9 milioane lei
– 2022: rezultat net pozitiv de 30,1 milioane lei
– Scenariul 2 (transfer 5%) – rezultatul net obținut din administrarea fondurilor de pensii Pilon II, ca urmare a aplicării prevederilor art. 81, pct. 2, pct. 3, pct. 4 şi pct. 6 din OUG 114/2018:
– 2019: rezultat net negativ de 46,5 milioane lei
– 2020: rezultat net negativ de 24,04 milioane lei
– 2021: rezultat net negativ de 1,4 milioane lei
– 2022: rezultat net pozitiv de 22,1 milioane lei
– Scenariul 3 (transfer 10%) – rezultatul net obținut din administrarea fondurilor de pensii Pilon II, ca urmare a aplicării prevederilor art. 81, pct. 2, pct. 3, pct. 4 şi pct. 6 din OUG 114/2018:
– 2019: rezultat net negativ de 50,4 milioane lei
– 2020: rezultat net negativ de 29,9 milioane lei
– 2021: rezultat net negativ de 9,3 milioane lei
– 2022: rezultat net pozitiv de 12,06 milioane lei
Menționăm faptul că o contribuție la posibila reechilibrare a sistemului de pensii administrat privat în orizontul 2021-2022 o are componenta de comision aplicată asupra activelor, care poate însă fluctua în condițiile pieței.
B. Impactul asupra veniturilor estimate ale ASF pentru 2019-2022 ca urmare a aplicării prevederilor art. 81, pct. 2, pct. 3, pct. 4 şi pct. 6 din OUG 114/2018
În ceea ce privește impactul aplicării prevederilor din OUG 114/2018 asupra veniturilor ASF acestea vor afecta veniturile ASF estimate pentru 2019-2022 după cum urmează:
– Scenariul 1 (transfer 1% din participanți)
– 2019: venituri de 77,74 milioane lei (-0,50%)
– 2020: venituri de 86,4 milioane lei (-0,57%)
– 2021: venituri de 96,2 milioane lei (-0,62%)
– 2022: venituri de 106,3 milioane lei (-0,67%)
– Scenariul 2 (transfer 5% din participanți)
– 2019: venituri de 76,1 milioane lei (-2,01%)
– 2020: venituri de 84,4 milioane lei (-2,3%)
– 2021: venituri de 93,7 milioane lei (-2,51%)
– 2022: venituri de 103,5 milioane lei (-2,68%)
– Scenariul 3 (transfer 10% din participanți)
– 2019: venituri de 74,2 milioane lei (-2,57%)
– 2020: venituri de 81,9 milioane lei (-2,94%)
– 2021: venituri de 90,7 milioane lei (-3,22%)
– 2022: venituri de 99,97 milioane lei (-3,44%)
NOTĂ ASF: Este vorba de venituri din taxarea Pilon II și Pilon III, precum și venituri din activitatea de autorizare, în baza BVC aferent sistemului de pensii administrat privat.
Alte ipoteze de lucru care au stat la baza elaborării prognozelor:
În analiza efectuată nu au fost avute în vedere eventualele ieşiri din Pilonul II în perioada 2019-2022 pentru limită de vârstă, invaliditate şi deces.
Taxe funcţionare administratori (PII):
– Creştere participanţi de 8.546 persoane lunar (creştere medie lunară din ianuarie 2013 până în septembrie 2018, care include și persoanele care lucrează în domeniul construcţiilor);
– Înghețarea cotei de contribuţie la 3,75% pentru 2019-2022;
– Contribuţie medie 158,76 lei/lună;
– Rezultat investiţional de 0,15% lunar.
Taxe funcţionare administratori (PIII):
– Creștere liniară a contribuţiei brute, în funcţie de istoricul din ianuarie 2013 până în septembrie 2018;
– Comision administrator din contribuţii brute 5%;
– Rezultat investiţional de 0,15% lunar.
Cheltuieli administratori 2019-2022: au fost estimate pornind de la cheltuielile totale ale administratorilor din anul 2017, păstrând nemodificată cota procentuală a taxelor ASF. Astfel, cheltuielile totale ale administratorilor au fost ajustate cu creşterea cheltuielilor estimate a fi plătite către ASF faţă de valoarea achitată ca taxe ASF în 2017, ca urmare a creşterii valorilor contribuţiilor şi activelor estimate.
Concluzii:
Modificările aduse de către Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018 în ceea ce priveşte nivelul comisioanelor aplicabile, cumulat cu posibilitatea participanților de a opta pentru retragerea din Pilonul II vor avea ca efect diminuarea veniturilor obţinute de către administratorii de fonduri de pensii private, având în vedere şi faptul că aceştia:
– suportă şi cheltuielile de administrare a fondului de pensii (comisionul de depozitare şi custodie);
– plătesc anual sume substanţiale către Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private;
– au obligaţia de a constitui provizioane tehnice importante.
Impactul aplicării prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2018 asupra veniturilor administratorilor din activitatea de administrare Pilon II va fi unul de scădere în timp ce cheltuielile vor creşte şi vor afecta prin urmare rezultatul activităţii acestora.
În ceea ce priveşte impactul aplicării Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2018 asupra veniturilor ASF menţionăm că posibilitatea participanţilor de a opta pentru retragerea din Pilonul II va afecta veniturile ASF pentru 2019-2022, acestea scăzând cu valori cuprinse între -0,50% şi ajungând până la – 3,44% pe an.
Impactul aplicării prevederilor art. 81, punctul. 2 din Ordonanţa de Urgență nr. 114/2018 referitoare la persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii nu poate fi cuantificat.„
INTERVIURILE HotNews.ro